ÔÇ×Cu c├«t te ├«mprietene┼čti mai bine cu emo┼úiile tale, cu at├«t vei fi mai inspiratÔÇť - un dialog cu Valentin Radu ARSENE

Publicat în Dilema Veche nr. 600 din 13-19 august 2015
ÔÇ×Cu c├«t te ├«mprietene┼čti mai bine cu emo┼úiile tale, cu at├«t vei fi mai inspiratÔÇť   un dialog cu Valentin Radu ARSENE jpeg

Ce reprezint─â inspira┼úia din punct de vedere psihologic ┼či al psihoterapeutului? 

Pentru a fi inspirat e necesar s─â fii pasionat, implicat, iar asta ┼úine de mecanismul motiva┼úiei personale. Inspira┼úia vizeaz─â c─âutarea creativ─â de solu┼úii la problemele vie┼úii, a┼čadar ea este un atribut al creativit─â┼úii ca dimensiune a condi┼úiei umane ┼či vorbe┼čte despre ceea ce ne pasioneaz─â, despre cine s├«ntem, despre ce ne dorim de la via┼ú─â, ce ne preocup─â. Iar ├«n ecua┼úia motiva┼úiei intr─â a┼čtept─ârile personale sau ce ┼či c├«t credem c─â e posibil pentru noi, valorile profunde sau ce ne aduce pl─âcere ┼či satisfac┼úie ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, impulsivitatea sau capacitatea de a rezista la frustrare. 

Cred c─â mai mult dec├«t s─â fim inspira┼úi este mai indicat s─â ne dorim s─â fim creativi, pentru c─â inspira┼úia este o evaluare calitativ─â a creativit─â┼úii ┼či ┼čtim c─â judecata inhib─â creativitatea. Primul lucru necesar pentru a impulsiona creativitatea este eliberarea de teama de a gre┼či, de a fi inadecvat, de a nu avea finalitatea dorit─â sau succesul c─âutat. 

Inspira┼úia este un produs al unei proces─âri emo┼úionale ┼či incon┼čtiente a materialului psihic. De aceea, pentru a fi c├«t mai inspirat este necesar s─â-i oferim psihicului (s─â ne oferim) c├«t mai multe informa┼úii ┼či experien┼úe variate ┼či de calitate cu care s─â se ÔÇ×joaceÔÇť, pentru c─â un puzzle din dou─â piese nu va solicita vreo inspira┼úie. Procesual, cu c├«t te antrenezi mai mult ┼či te ├«mprietene┼čti mai bine cu emo┼úiile tale, cu at├«t vei fi mai inspirat. Abia dup─â ce culegi c├«t mai nonjudicativ toate ideile creative oric├«t de ciudate, amuzante sau chiar tabu ar fi ele, po┼úi trece la selec┼úia ┼či prelucrarea lor cognitiv─â, ra┼úional─â, con┼čtient─â. 

Ce ├«l mai inspir─â pe omul modern? 

Eu v─âd patru direc┼úii mari ├«n care oamenii se ancoreaz─â ┼či caut─â solu┼úii la problemele vie┼úii. Prima ar fi spiritualitatea tradi┼úional─â ┼či valorile religioase, care, cel pu┼úin la noi, s├«nt ├«nc─â bine reprezentate. A doua este direc┼úia ┼čtiin┼úific─â, ra┼úional─â, bazat─â pe date probate prin cercetare. O a treia este reprezentat─â de reperele consumiste ale societ─â┼úii ├«n care tr─âim, cum ar fi succesul ┼či cre┼čterea continu─â, posesiunile materiale, recunoa┼čterea social─â. A patra este un soi de new age al New Age-ului. O combina┼úie de specula┼úie pseudo-┼čtiin┼úific─â ┼či pseudo-spiritual─â, ├«ntr-o periculoas─â ascensiune ├«n mediul online ┼či pe canalele de socializare. ├Än epoca interconect─ârii generale, a putea identifica informa┼úii reale ┼či valoroase mi se pare cea mai mare provocare, deoarece, ├«n lupta pentru expunere ┼či c├«┼čtigarea aten┼úiei publice, articolele care speculeaz─â pe diverse teme pot fi mult mai seduc─âtoare dec├«t cele ┼čtiin┼úifice sau cele ale unei personalit─â┼úi intelectuale recunoscute. Se pot crea astfel curente de opinie care s─â influen┼úeze chiar ┼či pia┼úa economic─â, plec├«nd de la pure fic┼úiuni, pentru c─â cea mai r─âsp├«ndit─â manipulare este amestecul de adev─âr ┼či neadev─âr, argumente ra┼úionale ┼či emo┼úionale. Solu┼úia pentru a nu c─âuta inspira┼úie ├«n discursuri seduc─âtoare ┼či promisiuni false este educa┼úia, valorile clare ┼či maturizarea emo┼úional─â. 

Pe l├«ng─â cele enumerate, o direc┼úie important─â de inspira┼úie r─âm├«ne reprezentat─â ┼či de toate formele de expresie artistic─â. ┼×i aici, tirania eficien┼úei economice face presiune pe calitatea produselor artistice pentru a fi consumate de un public c├«t mai larg. 

Inspira┼úional, aspira┼úional, motiva┼úional. Discurs inspira┼úional, modele inspira┼úionale. S├«nt termeni ┼či concepte noi, ├«n societatea noastr─â. Ajut─â la ceva sau s├«nt pur ┼či simplu lipsite de con┼úinut? 

Efectele discursului inspira┼úional nu ┼čtiu s─â fi fost m─âsurate ┼čtiin┼úific. Ceea ce func┼úioneaz─â este modelarea prin puterea exemplului. Asta ├«nseamn─â ca cel care vrea inspira┼úie ├«ntr-un anumit domeniu s─â c─âute o persoan─â care s─â-i fie exemplu ┼či model pe baza rezultatelor recunoscute. ├Än sine, nu cred c─â cineva poate inspira pe oricine ┼či ├«n orice direc┼úie. Aici e o confuzie cu energizarea pe care o poate da un discurs charismatic, seduc─âtor, alert, dar al c─ârui efect se tope┼čte c├«nd ai ie┼čit din sal─â. Sigur, pot fi discursuri educative, dar inspira┼úia nu vine din ceea ce ┼čtii, ci vine din ceea ce e┼čti, ceea ce ai f─âcut ┼či se duce c─âtre cei care caut─â ├«n aceea┼či direc┼úie. Cu pu┼úin─â aten┼úie ┼či experien┼ú─â putem observa dac─â pasiunea ┼či energia celui care ne promite inspira┼úie vine dintr-o structur─â de personalitate histrionic─â sau narcisistic─â, este compensatoare tocmai la o lips─â real─â ┼či demonstrabil─â de rezultate sau este cu adev─ârat produsul unei bucurii de via┼ú─â ┼či al unei reale dorin┼úe de a ├«mp─ârt─â┼či din experien┼úa ┼či convingerile personale. 

-ul, ca ┼či antrenorul de sport, ar trebui s─â se asigure c─â lucreaz─â cu structuri s─ân─âtoase. La fel cum nu po┼úi antrena un atlet accidentat la picior pentru c─â are mai ├«nt├«i nevoie de recuperare prin terapie, la fel nu po┼úi antrena pentru succes pe cineva cu r─âni emo┼úionale. ├Än caz contrar, ├«ncerc─ârile de ac┼úiune vor fi autosabotate, nesus┼úinute de motiva┼úia clientului, rezultatele vor fi cel mult modeste, iar ├«nt├«lnirea cu neputin┼úa poate declan┼ča depresii grave. 

C├«t despre g├«ndirea pozitiv─â, a fost infirmat─â ┼čtiin┼úific pentru simplul fapt c─â ignorarea realit─â┼úii predispune la visare, nu la ac┼úiune.

Exist─â inspira┼úie ├«n profesia de psihoterapeut ┼či, dac─â da, cum se manifest─â ea? 

A┼č spune c─â inspira┼úia este o condi┼úie necesar─â atunci c├«nd lucrezi cu oamenii. De┼či exist─â o solid─â cunoa┼čtere ┼čtiin┼úific─â ├«n spatele interven┼úiilor psihoterapeutice, nu poate fi vorba despre re┼úete cu aplicabilitate general─â ┼či efecte previzibile certe. Prin urmare, inspira┼úia joac─â un rol important ├«n terapie, iar asta ├«nseamn─â ca aten┼úia terapeutului s─â penduleze permanent ├«ntre ce vine dinspre client ┼či ce ÔÇ×mi┼čc─âriÔÇť se ├«nt├«mpl─â ├«n interiorul lui. O cauz─â ┼či un indicator al problemelor psihologice este incoeren┼úa din interiorul clientului ├«ntre ceea ce ├«┼či dore┼čte, ce poate, ce simte, ce crede etc. ┼či care uneori nu poate fi detectat─â dec├«t prin modific─âri subtile de senza┼úii corporale sau emo┼úionale, ca rezonan┼ú─â a terapeutului. Faptul de a fi deschis c─âtre aceste mesaje, a le primi ├«n plan con┼čtient, a le oglindi ┼či expune analizei clientului poate fi considerat ca o inspira┼úie, ceva ce nu ar avea sens ├«ntr-o procesare cognitiv─â, din aproape ├«n aproape, a materialului expus de client.

a consemnat Adina POPESCU  

Foto: flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?