„Ochiul nopții“

Publicat în Dilema Veche nr. 1029 din 28 decembrie – 10 ianuarie 2023
image

O veche superstiție europeană spune că nu e bine să privești luna plină cu portofelul gol, iar o credință populară de prin județul Vaslui, pomenită de Tudor Pamfile în Cerul și podoabele lui, spune că acela care vrea să-i dea uitării pe cei răposați trebuie să privească luna printr-o sită. Întrucît nu țin să am de-a face cu vreuna dintre perspectivele astea oarecum deprimante, voi arunca o privire asupra Lunii din mers, fiindcă același Pamfile (însuflețit de un avînt liric, în aceeași carte) scrie așa: „Tainica vrajă a unei nopți înstelate, în care văpaia lunii îneacă cuprinsul, a răscolit sufletul poporului nostru într’o măsură mare. Dacă vara, când cerul de noapte este de mai multe ori curat, munca grea a zilei face pe oameni să-și pună capul pe căpătâiul odihnei, rămân însă destule prilejuri când țăranii noștri pot privi bolta înstelată și luna cu nesaț: între aceste prilejuri intră călătoriile și alte îndeletniciri câmpenești, dar mai ales hoinăreala tineretului într’ale dragostii“. Concret, îmi voi potrivi pașii după Michael Jackson, al cărui Moonwalk („mersul pe Lună“) se impune de la sine în cazul hoinărelii selenare.

Cum știe oricine, Luna are pe suprafața ei cîteva mări (de fapt, niște cratere care au fost numite „mări“ de Michael Florent van Langren, un cosmograf din veacul al XVII-lea, și așa le-a rămas numele chiar dacă în adîncurile lor nu înoată decît praful și uneori, cînd are chef să mai facă un pas mic pentru om, amintirea lui Neil Armstrong). Printre ele, Marea Serenității, Marea Crizei, Marea Liniștii, Marea Inteligenței sau Marea Dorinței, înregistrate într-un catastif al Uniunii Astronomice Internaționale, care a decis la un moment dat ca mările descoperite pe Lună după adoptarea deciziei să poarte nume evocînd o „stare de spirit“. În 1959, cînd nava spațială sovietică Luna 3, aflată într-o misiune de explorare, a semnalat existența unei mări lunare necunoscute pînă atunci și sovieticii țineau morțiș s-o numească Marea Moscovei, Uniunea Astronomică Internațională și-a exprimat unele rezerve (poate întemeiate), dar în cele din urmă denumirea a fost acceptată după ce autoritățile competente astronomic din URSS au argumentat că „Moscova este o stare de spirit“.

Păi, dacă Moscova este o stare de spirit, cred că nu-i departe ziua (mai precis, noaptea) cînd se va descoperi pe Lună o nouă mare (una de care NASA n-are habar) ce va primi numele de Marea Urlați, în aplauzele și uralele astronomilor de pretutindeni, pentru că nimeni n-ar putea nega adevărul incontestabil că Urlați e o stare de spirit, ba chiar starea de spirit primordială. Firește, ar trebui mai întîi ca urlățenii să lanseze nave spațiale de pe cosmodromul din Urlați, în cadrul unui „program de scotocire pe îndelete (subl. mea) a tainițelor Lunii“, dar asta-i floare la ureche pentru dînșii.

M-am luat cu vorba și era cît pe ce să uit că hoinăream. Am să mă-ndrept acum (alert cît îmi permite glezna) către un lac din China în ale cărui ape a pierit Li Po, un poet faimos al dinastiei Tang (618-907), și nu numai. Legenda spune că într-o noapte, cînd se îmbătase (era un alcoolic deloc anonim, un membru de frunte al cercului literar numit „Cei opt poeți de la cîrciumă“), el a văzut luna oglindindu-se într-un lac și, fermecat de frumusețea ei, s-a aplecat deasupra apei s-o apuce. Dar și-a pierdut echilibrul (să fi fost de vină vinul? sau fu din pricina acelei frumuseți nepămîntene?), a picat în apă și s-a înecat.

Iar dacă ajunsei aci, pe meleaguri chinezești, aș mai zăbovi nițel ca s-o cunoaștem pe Chang’e. Ea e zeița Lunii în mitologia chineză și soția vestitului arcaș Hu Yi. Se zice că pe vremea aia erau pe cer nu unul, ci zece sori care cam pîrjoleau pămîntul și bieții oameni sufereau cumplit din cauza caniculei (nici pomeneală de aer condiționat, se vede treaba că zeul Aerului Condiționat ațipise undeva). Hu Yi și-a încordat arcul, a ochit văpăile cerești și-a doborît într-o clipită sorii supranumerari, lăsînd să strălucească unul singur pe bolta cea albastră. Ca răsplată pentru fapta lui răcoritoare, el a primit două flacoane cu elixirul nemuririi (povestea nu ne spune de la cine, probabil de la farmacie), pe care s-a gîndit să le consume împreună cu soția, mai pe seară. Și a plecat, voios, la vînătoare. Pe cînd lipsea de-acasă, Fengmeng (un ucenic al său într-ale trasului cu arcul) s-a strecurat tiptil în camera unde Chang’e se epila (ori se îmbujora cu niște farduri, nu avem detalii) și-a încercat să pună mîna cu de-a sila pe flacoane, ca să le bea el. Chang’e i s-a împotrivit (cum să ajungă elixirul lor într-un străin?) și, fără să ezite, a golit dintr-o înghițitură (hai, poate două) ambele sticluțe. Îndată (sau cel mult în cinci minute) a devenit nemuritoare. În starea asta, pentru că nemurirea îți dă aripi, a zburat pe Lună, însoțită de animalul ei de companie favorit, Yu Tu (Iepurele de Jad), unde își duce traiul și azi, într-un palat.

Nu-i de mirare, așadar, că Programul Chinez de Explorare a Lunii se cheamă Chang’e. Pe 14 decembrie 2013, nava spațială Chang’e 3 a ajuns pe Lună și a depus pe sol un vehicul de cercetare lunar purtînd numele de Yu Tu, cu misiunea de a culege și transmite date către Terra. Apoi, în martie 2015, Yu Tu și-a încetat definitiv transmisia (presupun că s-o fi plictisit).

Acestea fiind scrise, ar fi timpul să-mi închei și eu periplul sino-selenar ca să revin în Europa. Mai întîi, un scurt popas într-o carte din 1571, Secretele Lunii, de Antoine Mizauld, medic și matematician francez, în care autorul spune că Luna este „găina argintie a cocoșului auriu“ (cum e ușor de bănuit, respectivul cocoș ar fi Soarele). Și mă opresc în preajma altui poet (de astă dată grec), Pindar, pentru care Luna este „ochiul nopții“.

Are dreptate.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.