Cum se face un monstru (ocolind metoda Frankenstein)

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Cum se face un monstru (ocolind metoda Frankenstein) jpeg

P─âi, ar trebui mai ├«nt├«i s─â vedem ce se ├«n╚Ťelege prin monstruozitate, iar pentru a-i fixa aria de cuprindere s-ar cuveni s─â afl─âm opinia unui expert, zoologul francez Isidore Geoffroy Saint-Hilaire (1805-1861): ÔÇ×Monstruozitatea este o anomalie congenital─â foarte grav─â care face dificil─â ├«ndeplinirea uneia sau mai multor func╚Ťii ╚Öi care produce, la indivizii afecta╚Ťi de ea, o conforma╚Ťie defectuoas─â aparent─â a exteriorului, foarte diferit─â de aceea pe care o prezint─â ├«n mod obi╚Önuit specia lorÔÇť. Pe urm─â, cu defini╚Ťia destul de limpede a lui Saint-Hilaire ├«n minte, ne putem ├«ntreba ce fel de monstru vrem s─â facem. Un evantai de oferte primim din partea altui expert, Louis Guinard (1864-1939), care, ├«n al s─âu Compendiu de teratologie. Anomalii ╚Öi monstruozit─â╚Ťi la om ╚Öi la animale (ap─ârut ├«n 1893, la Paris), ├«ncearc─â o clasificare a mon╚Ötrilor ╚Öi ├«i ├«mparte ├«n dou─â mari clase, fiecare clas─â av├«nd ca subdiviziuni ordinele, fiecare ordin ÔÇô triburile, fiecare trib ÔÇô familiile ╚Öi fiecare familie ÔÇô genurile. Cele dou─â mari clase ar fi: 1) mon╚Ötri unitari sau simpli; 2) mon╚Ötri dubli sau compu╚Öi. Spre exemplificare, ne vom apleca asupra clasei mon╚Ötrilor dubli, care se subdivide ├«n dou─â ordine: mon╚Ötri autozitari ╚Öi mon╚Ötri parazitari. Ordinul mon╚Ötrilor autozitari este alc─âtuit din trei triburi, tribul I, tribul II ╚Öi tribul III, fiecare dintre ele fiind compus din c├«te dou─â familii. Tribul II (din nou, spre exemplificare) se compune din familia mon╚Ötrilor sycefalieni ╚Öi familia mon╚Ötrilor monocefalieni. La r├«ndul ei, familia mon╚Ötrilor sycefalieni se sub├«mparte ├«n trei genuri: Janiceps, Iniope ╚Öi Synote. Ca s─â avem o imagine, la genul Janiceps, capul monstrului prezint─â o conforma╚Ťie care aminte╚Öte cu exactitate de aceea a fiin╚Ťei mitologice Janus.

Ajuns aici, simt o adiere de lehamite urc├«nd spre mine dinspre cititor, a╚Öa ├«nc├«t am s─â las balt─â clasificarea lui Guinard, ca s─â nu r─ât─âcim prea mult prin labirintul abera╚Ťiilor anatomice. ╚śi ne vom ├«ndrepta, cu pasul sprinten, c─âtre un teratolog practician, Camille Dareste (1822-1899), care spune, ├«n lucrarea sa Cercet─âri asupra producerii artificiale a monstruozit─â╚Ťilor sau Eseuri de teratogenie experimental─â (ap─ârut─â ├«n 1877, tot la Paris): ÔÇ×Am produs anomalii ╚Öi monstruozit─â╚Ťi prin utilizarea a patru procedee: 1) pozi╚Ťia vertical─â a oului; 2) aplicarea par╚Ťial─â pe coaja oului a unei substan╚Ťe impermeabile la aer; 3) evolu╚Ťia la temperaturi ├«ntruc├«tva superioare sau ├«ntruc├«tva inferioare temperaturii de incuba╚Ťie normale; 4) ├«nc─âlzirea inegal─â a ouluiÔÇť. Cum a procedat? ÔÇ×La ├«nceput am folosit clocitoarea Vall├ęe, binecunoscut─â de to╚Ťi fiziologi╚Ötii care locuiesc la Paris. Aceasta este un aparat cu circula╚Ťie de ap─â cald─â, amintind de aparatele imaginate de Bonnemain pentru ├«nc─âlzire ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťate de obicei la ├«nc─âlzirea apartamentelor ╚Öi a serelor. C─âldura este produs─â prin combustia uleiului dintr-o lamp─â Locatelli. Apa cald─â ajunge ├«n rezervorul superior ╚Öi ├«nc─âlze╚Öte aerul dintr-un sertar unde s├«nt a╚Öezate ou─âle.ÔÇť Perfect, am zice, cu o singur─â, dar esen╚Ťial─â observa╚Ťie: un asemenea procedeu nu va duce, la cap─âtul tentativelor noastre de teratogenez─â, dec├«t la apari╚Ťia unor mon╚Ötri aviari (care nu-s nici ei de lep─âdat, m─âcar p├«n─â c├«nd lu─âm av├«nt). ╚śi cred c─â ne-am dori ceva mai amplu ca dimensiuni, un monstru care s─â ├«ntreac─â, ├«n anvergur─â ╚Öi complexitate, g─âina cu trei t├«rti╚Ťe sau pot├«rnichile siameze. Re╚Ťinem, ├«ns─â, de la Dareste, ÔÇ×aplicarea par╚Ťial─â pe coaja oului a unei substan╚Ťe impermeabile la aerÔÇť, ÔÇ×evolu╚Ťia la temperaturi ├«ntruc├«tva superioare sau ├«ntruc├«tva inferioare temperaturii de incuba╚Ťie normaleÔÇť ╚Öi lampa Locatelli, poate ne vor fi de folos cur├«nd.

Acum, pe drumul c─âtre monstrul complex, ne oprim c├«teva clipe la Johannes Kepler (1571-1630) pentru a citi, ├«n Tertium interveniens, relatarea unei ├«nt├«mpl─âri de mirare: ÔÇ×Din c├«te ├«╚Öi aduc aminte oamenii, un lucru vrednic s─â fie pomenit s-a petrecut ├«n Flandra unde, ├«n fa╚Ťa unui mare num─âr de persoane, un prunc a c─ârui alc─âtuire nu avea vreun cusur a c─âzut dintr-o vac─â gravid─â. A fost crescut ╚Öi (potrivit vechii datini) s-a luat hot─âr├«rea ca el s─â devin─â slujitorul lui Dumnezeu pentru a isp─â╚Öi p─âcatele tat─âlui s─âu, care a fost os├«ndit la moarte dup─â ce ├«l recunoscuse drept fiu. Despre acest copil s-a scris c─â sem─âna ├«n toate privin╚Ťele cu o adev─ârat─â f─âptur─â omeneasc─â, doar c─â nu se putea ├«mpotrivi pornirii de a pa╚Öte iarb─âÔÇť. (├Än parantez─â fie zis, povestea lui Kepler ne-a reamintit un vers de Gellu Naum: ÔÇ×poate c─â totul se petrece ├«ntr-o vac─âÔÇť.)

Apoi, de la Kepler la Ambroise Par├ę (1510-1590) nu e dec├«t o arunc─âtur─â de b─â╚Ť, deci vom arunca b─â╚Ťul ca s─â ne apropiem de cauze: ├«n capitolul I al scrierii sale Despre mon╚Ötri ╚Öi minun─â╚Ťii, faimosul chirurg ╚Öi anatomist din secolul al XVI-lea ├«n╚Öir─â treisprezece cauze ale mon╚Ötrilor, a cincea dintre ele fiind imagina╚Ťia. ╚śi ├«ndat─â, ca prin farmec, pare c─â treaba s-a urnit din loc dup─â ce admirabilul Par├ę ne-a pus ├«n bra╚Ťe unealta imagina╚Ťiei. S-o apuc─âm bine ╚Öi s─â intr─âm cu ea ├«n chestiune.

Vom ├«ncepe ca latinii, ab ovo, adic─â ne vom procura de undeva un ou. ├Äns─â nu orice fel de ou, nu unul din care s-ar ivi, c├«nd i-a venit sorocul, vreo pas─âre gr─âbit─â s─â piar─â pe limba ei, fie aceasta ÔÇô pas─ârea, nu limba ÔÇô pi╚Ťigoi, scatiu sau mierl─â, ├«ntruc├«t (cel pu╚Ťin teoretic) un monstru nu poate ciripi. Ne trebuie neap─ârat un ou de telescop. (├Ändeob╚Öte, telescopul nu e ovipar, dar pentru noi va face o excep╚Ťie.) C├«nd monstrul nostru va ie╚Öi din acest ou, ├«ntreaga perspectiv─â ni se va l─ârgi, vom deslu╚Öi dintr-o privire ├«ntruchip─ârile ascunse, vom sim╚Ťi enorm ╚Öi vom vedea monstruos. Urm├«nd procedeul lui Dareste, aplic─âm pe coaja oului, ├«n c├«teva straturi, o substan╚Ť─â impermeabil─â la aer (se recomand─â zeama care curge din cuv├«ntul ÔÇ×neamÔÇť sau sinonime ale lui r─âcnite) ╚Öi o l─âs─âm s─â se usuce ├«ntr-un loc ├«ntunecos ╚Öi rece ÔÇô de pild─â, ├«ntr-un demagog. Dup─â un timp (cam c├«t ar fi nevoie pentru a fi schimbate scutecele vorbitorului), scoatem oul din demagog ╚Öi-l a╚Öez─âm cu grij─â, pe un pat de ignoran╚Ť─â, ├«ntr-un sertar. Se recomand─â sertarul intelectului care adesea e ├«ngust, acolo oul nu e ├«n pericol s─â se clatine, fiindc─â orice cl─âtinare l-ar sparge. ├Änc─âlzim sertarul cu o lamp─â Locatelli (├«n lipsa ei putem folosi, cu acelea╚Öi rezultate, lampa Diogene) la o temperatur─â superioar─â incuba╚Ťiei normale. ╚śi a╚Ötept─âm. Nu mult, o vreme, una mic─â. Dup─â ce vremea asta a trecut, vom auzi un zgomot gros, ca trop─âitul unor cizme pe un orizont, ╚Öi coaja oului ├«n l─âturi se va da, parc─â ├«mpins─â de un suflu r─âu. Am reu╚Öit, monstrul s-a ├«ntrupat, uite-l cum se agit─â vesel, ╚Ťop─âind ├«n patru labe (plus coada care ├«i tot cre╚Öte) ╚Öi vr├«nd s─â plece din sertar. Ce fel de monstru am creat? R─âm├«ne de v─âzut.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.