Zodii pe cale de apariţie
Nu e primul exerciţiu de babavangism pe care-l aştern în paginile Dilemei vechi. Cu cinci ani în urmă, mi s-a cerut să-mi imaginez lumea anului 2061. M-am conformat cu un fel de surfing pe valul presupunerii ironice şi m-am prezentat cu ceva care începea în felul următor:
„2061 va fi un an fără comoţii majore. Cele două capitale ale Chinei, Sydney şi Oslo, vor organiza împreună Jocurile Olimpice ale Armoniei Cibernetice. Un regizor sud-american (mă rog, o concesie sentimentală a Chinei) va produce prima telenovelă în care nu plînge nimeni. Fiecare telefon mobil va fi dotat cu o instalaţie de aer condiţionat la purtător, o bibliotecă virtuală de chick-lit şi lit-chick, precum şi facilităţi de comunicare în esperanto cu extratereştrii cantonaţi deocamdată pe malul Lacului Titicaca. Campionatele occidentale de fotbal (mă rog, o altă concesie sentimentală a Chinei) vor avea trei etape intermediare între Crăciun şi Anul Nou, iar echipamentul de joc va suferi modificări, preluînd ţinuta tradiţională a şeicilor-patroni (formaţiile care nu va fi patronate de şeici nu vor putea fi înscrise în competiţie). O echipă de arheologi va descoperi dispărutul oraş Napoli sub cîteva miliarde de saci de gunoi. Magistrala de metrou Drumul Taberei-Universitate, inaugurată în 2060, va fi închisă din motive misterioase. La 144 de ani, Neagu Djuvara va lansa volumul de aforisme Anunţ cumanitar la fosta editură Humanitas, transformată, conform propriei sale dorinţe, în Cumanitas.“
Un horoscop e mult mai uşor de încropit decît o previziune cu bătaie peste cincizeci de ani, fie ea şi glumeaţă. Nici alcătuirea unui hororscop nu e complicată, mai ales cînd semnele astrale pe care ai de gînd să le propui configurează zodiacul noii limbi române. O limbă care, ştim deja, nu va mai fi de of şi de aoleu, ci de OMG şi de LOL, dacă e să dăm crezare reprezentanţilor uneia dintre zodiile care se pregătesc să apară. Şi care sînt următoarele:
Zodia „ca şi“-ului. Nativii din această zodie duc un război aprig împotriva cacofoniilor. Aşa cum nu există ţară pentru bătrîni, nu trebuie să existe nici milă pentru neatenţi sau cacofili. Sigur, la fel ca în orice luptă, se poate vorbi şi aici de victime colaterale: de multe ori, „ca şi“-ul nu ajută la evitarea nici unei cacofonii („Dan, ca şi ziarist, are multe calităţi“). Fidelă crezului, aripa radicală a UEC (Uniunea pentru Eliminarea Cacofoniilor) propune reformarea vocabularului limbii române în aşa fel încît cacofoniile să nu mai apară nici măcar înăuntrul cuvintelor. „Şi“ se transformă astfel în silabă salvatoare. Prin urmare, „cacao“ devine „caşicao“, „cocostîrc“ devine „coşicostîrc“, „cucurbitaceu“ devine „cuşicurbitaceu“, iar „cucurigu“ devine „cuşicurigu“. În plus, asistăm în fine la concretizarea unei vechi iniţiative onomastice: transformarea Mănăstirii Caşin în Mănăstirea Ca Şi.
Zodia accentului greşit. Nativii din această zodie luptă statornic pentru dizolvarea convingerii că accentuarea cuvintelor are norme şi importanţă. Palpită aici un entuziasm al relativizării de care alte zodii de viţă nouă nu dispun. Dacă în Ungaria accentul se pune mereu pe prima silabă, iar în Franţa mereu pe ultima, chestiunea accentului în română ţine – susţin nativii zodiei în chestiune – de bunul-plac al fiecărui vorbitor. „Cine deschide gura pune accentul“– iată principiul fondator al noii doctrine. Consecinţa se măsoară în sute de cuvinte cărora li se schimbă respiraţia firească. Mai vechilor „carácter“ în loc de „caractér“, „prevédere“ în loc de „prevedére“ şi „butelíe“ în loc de „butélie“ li se adaugă astăzi „alíbi“ (două silabe) în loc de „alibí“, „lípie“ în loc de „lipíe“, „cápsulă“ în loc de „capsúlă“, „furíe“ în loc de „fúrie“, „adúlter“ în loc de „adultér“ şi „edítor“ în loc de „editór“. Schimbarea atinge şi numele proprii în a căror ultimă silabă există un „i“ moale, astfel încît, pentru ca pervertirea limbii să nu aibă fisuri, Oláriu devine Olaríu, Rotáriu devine Rotaríu, Ciubotáriu devine Ciubotaríu, Pescáriu devine Pescaríu, Scripcáriu devine Scripcaríu etc.
Zodia determinării. Nativii din această zodie sînt hotărîţi să desfiinţeze hotărîrea şi să pună în locul ei determinarea. Dacă lucrurile merg aşa cum îşi doresc nativii cu pricina, „hotărîre“ îşi va lua nu peste multă vreme familia de cuvinte şi se va muta, cu ea cu tot, în azilul arhaismelor. În lumea nouă şi pocită a vocabularului, vom auzi exclusiv enunţuri din categoria „Handbalistele noastre sînt foarte determinate să scoată un rezultat bun“ sau „Parlamentarii au manifestat multă determinare în adoptarea unor legi mai bune“. Nimeni nu va mai şti că „a determina“ înseamnă „a stabili“. Cei care vor mai folosi cuvîntul în accepţia bună vor fi izgoniţi în păduri, unde vor înfiinţa o sectă cu ritualuri şi convingeri paseiste. Şi asta nu oricum, ci prin Hotărîre de Guvern. Dar ce zic eu, Hotărîre? Nu, prin Determinare. Determinare de Guvern.
Zodia lui super. Supernativii din această superzodie îl folosesc pe „super“ ori de cîte ori au ocazia. Şi o au, slavă Domnului. Aici, în teritoriul unui singur augmentativ, totul este super, inclusiv lucrurile urîte, neplăcute sau cumplite. Preschimbarea plusului în minus nu trebuie să surprindă într-o lume ai cărei poli etici, sociali şi culturali migrează unul spre celălalt. În aceste condiţii, tot ce iese din sfera obişnuitului capătă automat statut de „super“. Pe de o parte, superpetreceri, superchipe, superprofesionişti, superoferte, supertransferuri, superocazii, supervacanţe, superiahturi, supercampioni, supermotocoase, superpompe de injecţie şi supermaşini de spălat. Pe de alta, supercrize, supercatastrofe, superasasinate, superdrogaţi, superhoţi, supercurve, superdobitoci şi superanalfabeţi. Apropo, mai ţineţi minte napolitanele „Super“ din anii ’70, cu ambalaj ciclam, la 1,25 lei pachetul? Da? Super!
Zodia „gen“-ului. Nativii din această zodie susţin la unison că, după atîtea studii, chestiuni, dezbateri şi diferenţe de gen, cuvîntul „gen“ merită o detentă superioară. Şi asta fără a fi stînjenit de povara sensului. „Gen“ trebuie lăsat să nu însemne nimica nimicuţa. Să se răsfeţe caligrafic pe pagină şi să ne înfioare delicat urechea fără alt rost decît acela de umbră a umbrei. Aşa stînd lucrurile, nu vom mai merge la restaurant, ci vom merge la restaurant gen. Copiii nu vor mai citi romane de aventuri, ci vor citi (iar copiii snobi vor lectura) romane de aventuri gen. Tinerii nu vor mai pleca la mare, ci vor pleca la mare gen. Vom trăi într-o ţară care nu uită în nici o zi a calendarului să-şi violeze limba. Şi nu oricum, ci cu perversiuni gen.
Zodia diminutivului. Nativii din această zodie sînt, de fapt, nativuţii din această zodioară. Ei fac parte împreună din tribul celor deprinşi să obţină, multinaţionaliceşte vorbind, maximizarea prin minimizare. Asta înseamnă dorinţa de a-ţi arăta o solicitudine mai mare adresîndu-ţi-se în termeni care micşorează. Iată un artificiu la îndemînă într-o ţară unde muzeele şi palatele au tras în terorişti, un fotbalist a jucat la două echipe în aceeaşi etapă, iar regele a fost invitat să candideze la preşedinţie. În concluzie, nativii din zodia diminutivului (sau poate a diminutivelului) te vor ruga să aştepţi două minuţele, te vor întreba dacă nu ai trei leuţi mărunt, te vor trata cu o gustărică, un vinişor, o mămăliguţă cu brînzică şi o felioară de tortuleţ, îţi vor înmîna un bonuleţ sau o facturică, îţi vor strînge mînuţa şi-ţi vor dori o ziulică bunişoară.
Sînt doar şase zodii, adică un semihoroscop. Li se pot adăuga fără probleme zodia prescurtărilor (brb pe tema asta, wtf?), zodia „decît“-ului în loc de „doar“ („am citit decît două cărţi toată viaţa“), zodia expresiilor folosite anapoda („Sfîşiat de durere, Gică a plîns cu lacrimi de crocodil“), zodia pleonasmului („Primarul şi-a adus aportul la buna desfăşurare a operaţiunilor de deszăpezire“), zodia parezei lexicale („Gîlcă a redebutat ca antrenor în Spania“) şi zodia confuziei („Am fost fortuit să asist la barbarismele soldaţilor“).
Drumuleţul spre limba ca şi superhaos e deschis gen.
Radu Paraschivescu este scriitor, jurnalist şi traducător.
(articol apărut în Dilema veche nr. 622, 21 ianuarie 2016)