W.A.S.T.E. / REBUT

Publicat în Dilema Veche nr. 267 din 27 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

1. Nu a┼č fi citit acest roman dac─â cineva nu l-ar fi tip─ârit? Chiar a┼ča de importan┼úi s├«nt agen┼úii care distribuie uniform un tip de produs cultural? O televiziune, o editur─â mare, un post de radio, un cotidian cu tiraj, o cas─â de produc┼úie etc. " toate acestea s├«nt centre de putere care distribuie un anumit tip de produs cultural la un anumit tip de public ├«ntr-un anumit mediu de comunicare. S├«nt agen┼úii centrali ├«ntr-un joc numit "producerea ┼či emisia de informa┼úie". ┼×i statul e un asemenea agent (de altfel, ├«n regimurile totalitare ceilal┼úi agen┼úi se subsumeaz─â statului; acum doar ├«l concureaz─â). To┼úi ace┼čti agen┼úi se lupt─â s─â capete ceva de la noi, cei care primim informa┼úia pasiv: vor s─â c├«┼čtige aten┼úia noastr─â. S─â fim aten┼úi la ce vor s─â transmit─â. Dar, de fapt, noi nu s├«ntem doar informa┼úional-pasivi. Noi s├«ntem, ├«n fiecare moment al nostru, o surs─â care emite informa┼úie. C─âldura corpului, gesturile, ideile noastre, datele noastre personale, gusturile noastre " toate acestea fac parte dintr-un flux informa┼úional intens pe care ├«l distribuim continuu. ┼×i noi, ca ┼či agen┼úii centrali, emitem. C├«nd agen┼úii centrali au ├«n┼úeles acest fapt, au ├«nceput s─â se uite cu aten┼úie la public ┼či s─â-i absoarb─â emisiile. Televiziunea reu┼če┼čte mai pu┼úin, Facebook ┼či Google mai mult. Cu c├«t agen┼úii centrali s├«nt mai aten┼úi cu agen┼úii periferici, cu at├«t agen┼úii periferici vor fi mai aten┼úi cu ei. Iar ├«n mediul online, aceast─â "aten┼úie pentru aten┼úie" e o lege, a schimbului ┼či ├«ncrederii foarte veche. Te ajut pentru c─â m─â aju┼úi " Linux, Mozilla Firefox ┼či ├«n general orice open source. Te corectez pentru c─â m─â corectezi " Wikipedia. Te citesc pentru c─â m─â cite┼čti " blogurile. Circul─â o vorb─â prin t├«rg c─â centrele de putere din lÔÇÖancien r├ęgime au trecut de partea revolu┼úiei digitale ┼či ├«┼či transfer─â toat─â aten┼úia online. Dar oare respect─â regula veche a acestui mediu: "aten┼úie pentru aten┼úie"? Cred c─â le e destul de greu s─â respecte un astfel de egalitarism. Le-ar transforma ├«n agen┼úi periferici. 2. "Aten┼úie pentru aten┼úie" ar fi forma hibrid─â de personal ┼či de media: personal media. Probabil viitorul lecturii nu va mai fi formatul carte, ci formatul twitter. S─â ne ├«nchipuim o lectur─â a unui roman scris fast-forward, cu personaje din lumi apropiate sau ├«ndep─ârtate " oricum, lumi certificate ca fiind reale, tangibile ", un roman ├«n care po┼úi interveni ┼či comenta (a┼ča cum faci pe bloguri, pe Facebook), un roman al c─ârui final nu-l ┼čtii. Vie┼úile noastre devin multimedia narative (non-liniaritatea e fireasc─â, ├«n compara┼úie cu non-liniaritatea dintr-un roman postmodern) pe net. ├Än fa┼úa acestei produc┼úii imense de poveste, nici o editur─â nu poate rezista. De ce s─â mai citesc un roman tip─ârit al unui scriitor celebru, c├«nd pot "citi" o via┼ú─â alert─â ┼či plin─â de surprize a unui alt participant la re┼úea, cu care ├«mpart poate afinit─â┼úi sau pe care l-am catalogat eu, prin informare activ─â, c─â e o persoan─â interesant─â? Scriitorul celebru e ├«ntotdeauna rezultatul catalog─ârii altora, reputa┼úia sa e un produs colectiv al unor agen┼úi centrali pe care nu ├«i cunosc ┼či, cu siguran┼ú─â, nu ├«i percep ca persoane umane. Dac─â am alege egalitarismul aten┼úiei, atunci nimeni nu ar mai putea prelua mai mult din spa┼úiul public de exprimare. Nu v─âd motive s─â acord─âm mai mult credit (┼či implicit aten┼úie) unui roman ap─ârut ├«ntr-o editur─â clasic─â dec├«t unuia ap─ârut ├«ntr-o editur─â digital─â ┼či pe ambele s─â le catalog─âm "literatur─â", iar povestea unui blogger oarecare s─â o index─âm drept "experien┼ú─â personal─â". Putem stabili etichete, pentru orientare, doar unei epoci pre-digitale. A oferi egal─â aten┼úie pentru orice tip de exprimare textual─â ar ├«nsemna o eliberare de formalismul paginii de h├«rtie ┼či al catalog─ârilor gen Dewey, RAMEAU etc. Iar acest lucru e posibil uit├«nd cu totul de agen┼úii centrali din lÔÇÖancien r├ęgime. 3. ├Äntr-un documentar care circul─â gratuit ┼či legal pe web ┼či prin re┼úelele p2p, Steal this Film, apare un profesor universitar american care sus┼úine o ipotez─â interesant─â: edi┼úiile pirat (cele interzise sub lÔÇÖancien r├ęgime) ┼či re┼úelele clandestine de cititori au preg─âtit spiritul revolu┼úionar de la 1789. Ast─âzi, observ├«nd retorica eliber─ârii pe care o aduc noile tehnologii ┼či faptul c─â prin intermediul lor se creeaz─â cele mai puternice re┼úele informa┼úionale de p├«n─â acum, ├«ntre indivizi r─âsp├«ndi┼úi pretutindeni, nu po┼úi s─â nu faci o paralel─â cu spiritul pe care edi┼úiile-pirat ┼či aerul conspira┼úionist ├«l generau ├«n anii premerg─âtori Revolu┼úiei franceze. ├Än acest context, genera┼úia MySpace, nepo┼úii genera┼úiei UNIX, ar trebui privit─â mai atent. Din interiorul ei se nasc formele noi de exprimare textual─â (mesajul de dragoste format SMS) sau se reiau cele vechi ├«n formate noi. Cu ce ar fi diferite poemele c├«ntate ale trubadurilor, ca act de exprimare, de pozele f─âcute cu telefonul mobil ├«n baie sau de ├«nregistr─ârile video pe YouTube? " ├«n ambele situa┼úii scopul este captarea aten┼úiei altor persoane. Pentru ei nu conteaz─â prea mult nici mediul clasic al c─âr┼úii, nici cel al televiziunii. Adev─ârata form─â de entertainment este v├«n─âtoarea de aten┼úie online. Televiziunea ├«ncearc─â s─â intre ├«n joc prin formate gen American Idol. Probabil editurile clasice nu vor g─âsi terenul de joac─â prea repede.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.