„Vrem Crăciun!“

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La 24 ianuarie 1969, ministerul Afacerilor Externe de la Varşovia primea de la ambasada din Bucureşti o „notă diplomatică referitoare la demonstraţia studenţilor din Bucureşti de la 24 decembrie 1968“, fiind semnată de secretarul 1 al ambasadei, J. Bauer. În mod concret, documentul descrie fiecare etapă a acestui eveniment puţin cunoscut astăzi: „[…] 1. Cursul evenimentelor. 23 decembrie. Un grup destul de numeros de studenţi ai seminarului teologic au cîntat în mod organizat colinde de Crăciun în campusul studenţesc Regie, undeva în apropierea căminelor în care locuiau studente. După spectacol, care a fost foarte apreciat, studenţii au promis că vor reveni a doua zi, pe 24 decembrie, solicitînd şi altor studenţi să li se alăture în momentul cînd au creat o atmosferă de mobilizare. În ziua următoare, un grup important de studenţi ai Institutului Teologic (printre care foarte multe fete) s-a alăturat manifestaţiei. Studenţii au dorit să viziteze şi alte campusuri universitare, unele dintre ele fiind situate în centrul oraşului. Au plecat mărşăluind pe străzile oraşului. Colindătorilor li s-au alăturat şi alţi studenţi, dar şi persoane care stăteau pe margine. Studenţii Academiei de Ştiinţe Economice au refuzat să se alăture acestui grup punînd la îndoială scopul său real. În zona centrală [studenţii] au scandat: «Vrem libertate şi democraţie pentru studenţi!», «Vrem Crăciun!». De asemenea, au fost cîntate şi colinde.

Întreaga manifestare nu a fost luată în serios şi considerată o aventură studenţească, negîndu-se astfel caracterul politic al manifestaţiei, precum şi caracterul antiguvernamental şi antisocialist al evenimentelor. Un grup al participanţilor la manifestaţie s-a deplasat la rectorul Institutului Politehnic cu scopul de a-i cînta colinde. Urările acestora au fost bine primite de rector, fără să dea impresia că refuză sau că doreşte să le adreseze reproşuri. Încurajaţi de acest episod, alţi studenţi au mers în vizită la domiciliul unora dintre profesori, şi acolo fiind primiţi bine. Membri ai Institutului [Teologic] care s-au alăturat manifestaţiei şi au încercat să împiedice desfăşurarea ei au fost trataţi cu ostilitate (două persoane au fost împinse în rîul Dîmboviţa). Peste 1000 de persoane au participat la această demonstraţie care s-a încheiat în jurul orei 4 a.m., 25 decembrie. Miliţia nu a intervenit. După demonstraţie, Securitatea a început să-i identifice pe cei mai mulţi dintre participanţi. După ce studenţii au fost anchetaţi şi au fost avertizaţi «părinteşte», au fost eliberaţi. Nimeni nu a fost arestat.

După informaţiile pe care le-am primit de la alte ambasade prietene, cursul evenimentelor a fost diferit [faţă de cel expus mai sus]. Potrivit informaţiilor oferite de Ambasada U.R.S.S., s-au strigat şi alte sloganuri precum «Jos Ceauşescu!», sloganuri împotriva intervenţiei din Cehoslovacia sau «Avem nevoie de Tito!». Potrivit informaţiilor obţinute de la Ambasada R.D.G., s-a strigat «Libertate ca la Tito!» şi alte sloganuri antisovietice. Mai mult, tovarăşii şest-ţ germani afirmă că un grup de jurnalişti şi oameni de ştiinţă de la Institutul de Fizică Atomică au fost foarte activi în mobilizarea studenţilor pentru demonstraţie. Cînd manifestaţia a ajuns în zona Gării de Nord (gara principală a Bucureştilor), ziariştii occidentali prezenţi la faţa locului au făcut fotografii şi chiar înregistrări pe bandă audio. Potrivit informaţiilor obţinute de la Ambasada U.R.S.S., în timp ce marşul se deplasa pe Bulevardul Magheru (una dintre arterele principale ale Bucureştilor) un grup de catolici, care tocmai ieşeau din Biserica italiană aflată în apropiere, s-au alăturat marşului. Numărul celor anchetaţi de Securitate: potrivit Ambasadei U.R.S.S. au fost aprox. 150, potrivit Ambasadei R.D.G. au fost aprox. 200. După discuţiile cu autorităţile au fost eliberaţi […]“  

Arhiva Ministerului de Externe al Poloniei, dosar 28/74, W–9, D-I-R-0–24/1/69, nenumerotat. Documentul a fost descoperit şi publicat de istoricul polonez Adam Burakowski.  Pentru mai multe detalii vezi  şi A. Burakowski, „Demonstraţia studenţilor din 24 decembrie 1968, Bucureşti – un eveniment important, aproape necunoscut“, Arhivele totalitarismului, nr. 1-2 / 2006.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Premieră pentru cercetători: un urangutan, observat folosind plante medicinale pe o rană deschisă
Nivelurile ridicate de inteligență ale urangutanilor au fost recunoscute de multă vreme, parțial datorită abilităților lor practice, cum ar fi folosirea instrumentelor pentru a sparge nuci și a căuta insecte.
image
Ilinca Tomoroveanu, amintiri din turnee: „Aveam impresia că, dacă aș fi trăit cu 100 de ani în urmă, ne-ar fi dus cu trăsura până la hotel“ VIDEO
Ilinca Tomoroveanu, o prezență distinsă a scenei românești, a murit în urmă cu cinci ani, la 2 mai 2019, dar moștenirea sa este neprețuită.
image
Caz revoltător în Parcul Natural Apuseni. Polonezi prinşi cu 22 de maşini într-un raliu off-road clandestin FOTO
Un grup de polonezi, îmbarcaţi în 22 de maşini de teren, au fost opriţi de rangerii Parcului Natural Apuseni. Polonezii veniseră pentru un raliu în munţi, dar au fost nevoiţi să renunţe, alegându-se şi cu amenzi de 50.000 lei

HIstoria.ro

image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.
image
Carol I, fotografiat în timpul Războiului de Independență
Fotografia este interesantă din mai multe puncte de vedere: este una dintre rarele apariții ale domnitorului Carol I, într-o postură mai degajată.
image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.