Voluntari, dar proști

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Voluntari, dar proști jpeg

Cătălin Tolontan și Mirela Neag observă, într-o anchetă publicată de Libertatea, că n-am părăsit, probabil, niciodată cu totul anii ’90. Oamenii acelor ani continuă să paraziteze bugete și să ia decizii în numele nostru.

Decizii asemenea celei de vineri seară [la mitingul diasporei din 10 august – n.r.], cînd imbecilitatea unor demnitari și funcționari a obligat peste patru sute de oameni să ceară ajutorul cadrelor medicale pentru simplul motiv că au dorit să își exprime nemulțumirea față de felul în care e condusă țara.

Numărul e fără precedent în istoria recentă și e o minune că nu s-au produs răni fatale acolo. Intervenția forțelor de ordine a fost, o scriu fără rezerve, brutală, stupidă și înfricoșătoare. Victime i-au fost de a valma cetățeni, jurnaliști, turiști și oricine s-a nimerit, cu motiv sau nu, prin centrul Bucureștiului.

N-am să o descriu aici încă o dată, au făcut-o suficienți oameni, am să insist doar asupra unui singur aspect: mult după ce Piața fusese ocupată de brutele fără minte ale doamnei Carmen Dan (vă amintiți, nu mai departe de acum două săptămîni îi pomeneam numele în acest spațiu), pe străzile adiacente, jandarmii încă fugăreau oameni.

Însă insistența agresiunii, inutilitatea ei, violența gratuită și excesivă i-au convins pe o parte din locuitorii orașului să își deschidă curțile și casele pentru adăpostirea manifestanților. Știu că e doar un detaliu în marea poză a acelei seri, dar îl amintesc aici pentru că ăsta este orașul meu, Bucureștiul de care sînt mîndru.

Nu Bucureștiul rețelelor care i-au ocupat administrația și care importă din Voluntari cozi de topor suficient de stu­pide cît să dea ordine de reprimare a manifestațiilor neconvenabile. Nu Bu­cureștiul invadat de insecte – tigri de platan și muște verzi de buget, nu acel oraș. Ci locul acela în care oamenii regăsesc solidaritatea sub pumnii unor forțe de ordine conduse de indivizi cu demnitatea ruginită și caracterul absent.

Ați observat cum autoritățile statului au avut cuvinte bune doar pentru jandarmi? Mă întreb de vreo cîteva zile cum or fi fost primite cuvintele astea în rîndul trupelor trimise să lovească în populație. Oare jandarmul român o realiza că vremelnicii ăștia care îi plîng pe umăr o fac dintr-un interes punctual și meschin? L am auzit pe unul dintre reprezentanții lor vorbind despre monopolul violenței legitime. E îmbucurător că un posesor de pulan citează din Max Weber, dar ce e oare legitim în lovirea și gazarea nediscriminatorie a unor cetățeni între care se găseau persoane cu dizabilități, minori și vîrstnici? Ce e legitim în minciuna de PR care a însoțit primele ore de după manifestație? Ce e legitim cînd unul dintre comandanții dispozitivului vorbește despre „jandarmi morți“ ca să își justifice brutalitatea?

Și ce e legitim în mandatul conducerii Primăriei Capitalei cînd nici urmă de empatie nu răzbate pentru locuitorii gazați, alergați pe străzi și urcați aiurea în dube? Pe cine reprezintă astfel de autorități? România guvernată de jandarmi, cu capitala în orașul administrat de tăcere convenabilă. Oare cît de încleștate le sînt maxilarele de nu pot spune două vorbe pentru cetățenii ale căror impozite le administrează/parazitează de ani de zile? Cîtă frică și cîtă ură zace în ei?

Ne-am obișnuit cumva cu cinismul ăsta și este regretabil, cred, că e nevoie de un eveniment extraordinar ca să observăm, încă o dată, ce distanță uriașă este între mediul politic și cetățeni. Și cînd spun asta mă refer la toate partidele. Nu, nu cred că seamănă între ele decît pînă un punct. Ceea ce cred însă e că mai toți politicienii români au pierdut cumva controlul asupra societății. Cînd nu sînt de-a dreptul ticăloşi sînt confuzi. Nu își mai înțeleg țara. În replică, pe diverse paliere, oamenii au început să rupă contractul care ne ține împreună. Sîntem într-un soi de spirală în care interesele comune cedează celor particulare, iar visul unei societăți incluzive devine utopic. Au gazat numitorul comun.

Vineri seară, în București, am mai avut o dovadă. Decizii care par luate mai degrabă de crima organizată decît de niște indivizi responsabili și cu bun-simț. Consecințele acelei nopți se vor simți pe termen lung. Se vor simți în disprețul pentru forțele de ordine, în depărtarea unora de soluții politice de durată și în atmosfera generală de suspiciune care învăluie totul ca o ceață toxică după un accident industrial.

Sînt sigur că mulți dintre funcționarii care fac astfel de aberații posibile nu au reprezentarea corectă a luptei. Nu își dau seama cît de mult cîștigă proprietarii lor și cît de puțin au ei de profitat. Și cît de mult pierdem cu toții.

Acești grăjdani care ajung în cele din urmă să plătească factura. Sînt sigur că unii dintre ei o fac aproape gratis. Voluntari, dar proști.

Cred totuși că e o diferență față de anii ’90. Atunci aveam totul de cîștigat, acum avem totul de pierdut. 

articol apărut în Dilema veche, nr. 756, 16-22 august 2018

Foto: Cătălin Georgescu

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.