Vizionarul conte Teleki

Alexandra DIDILESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Vizionarul conte Teleki jpeg

Cîteodată, cînd trec pe strada Bolyai şi mă uit fix în ochii bufniţei ce străjuieşte metalic poarta grea de la intrare, îmi imaginez cum ar fi să pot sta de vorbă cu acel prim bibliotecar, Szász József. La 1802, odată cu deschiderea celei dintîi biblioteci publice din Transilvania, avea în grijă aproximativ 20.000 de cărţi, locuia într-un apartament special amenajat pentru el în clădire şi lua un salariu fix. Totul, la iniţiativa cancelarului, vizionarul conte Teleki Sámuel. Da, aceşti doi oameni ar fi putut să-mi spună exact cum a privit primul cititor cele trei nave şi galeria în stil baroc, ai căror pereţi erau acoperiţi complet numai cu volume de referinţă din toate domeniile ştiinţifice. Şi ce carte a ales. Sau cine a fost Ferenc Deák, care, într-o zi de 8 iulie, a citit din Virgiliu între orele 8 şi 12, apoi între 15 şi 18. 

Tîrgu-Mureş avea pe-atunci şase, poate şapte mii de locuitori, iar străzile erau încă de pămînt. Se circula pe jos sau cu căruţa, la fel cum şi cărţile trimise de Teleki din oraşele Europei erau aduse în butoaie, pe spinările animalelor. Influenţat de mişcarea iluministă, contele hotărăşte destinaţia clădirii ridicate între 1799 şi 1802 încă de la stadiul de schiţe: va fi o bibliotecă deschisă oricui. Registrele începutului de secol al XIX-lea demonstrează că operele au avut cea mai mare căutare în rîndul profesorilor şi elevilor de la Colegiul Reformat şi al membrilor Tablei Regeşti. Biblioteca avea cinci-şase cititori pe zi, un număr mare pentru acele vremuri. 

De-a lungul anilor, pînă la moartea contelui în 1822, colecţia s-a dublat, ajungînd la 40.000 de volume. Cărţi în latină, greacă, germană, franceză, engleză, maghiară şi română, dar şi în alte limbi europene sau chiar asiatice. Biblioteca adăposteşte şi 52 de incunabule tipărite în jurul anului 1500, manuscrise valoroase, volume executate de gravori celebri, albume botanice şi zoologice colorate manual, hărţi din Evul Mediu. Printre ele, prima tipăritură executată în Transilvania, la Sibiu, în 1525, reprezentînd o pagină dintr-un calendar al tîrgurilor. Există şi o copie a Declaraţiei de Independenţă a SUA, în varianta din 1819, cu gravuri, şi o hartă a Transilvaniei secolului al XVI-lea. În 1948, odată cu naţionalizarea, în fondul de la Teleki ajung părţi ale altor biblioteci, aparţinînd de şcoli confesionale şi de Mănăstirea Franciscană de la Călugăreni. În 1955, tot aici este mutată Biblioteca Bolyai, a Colegiului Reformat. Care aduce cu sine cel mai vechi exemplar din întregul fond al instituţiei de astăzi,

, ce datează din prima jumătate a secolului al XIV-lea şi conţine Biblia Vulgata. Valoarea pergamentului nu stă doar în vechime sau raritate, ci şi în faptul că pe pagini se regăsesc însemnări ce reprezintă a şasea atestare a limbii maghiare în lume. 

Da, tare mi-ar plăcea să pot sta pe băncuţa din faţa Bibliotecii, împreună cu Teleki Sámuel şi Szász József, şi să privim cum numeroşi copii de clasele V-VIII vin cu drag la Atelierul de carte, bilingv, unde învaţă cum se naşte o carte. De la fabricarea manuală a hîrtiei cu filigran, prin tehnicile de grafică, pînă la procesul de legătorie. Sau să asistăm la dezbaterile organizate pentru adulţi, pe diverse teme istorice: medicina de la 1800, gastronomia ardeleană în secolele XVII-XIX, călătoriile prin Europa aceleiaşi perioade. Probabil că am mai găsi cîte-un loc în picioare, printre cei 100 de oameni care participă de fiecare dată. Dacă ar fi vară, seara am putea asista la un concert sau la o proiecţie de film în frumoasa curte interioară. Tot aici, în august, am întîlni edituri din regiune, invitate la Tîrgul Cărţilor de Istorie. Astăzi, clădirea, expoziţia permanentă de carte veche şi cele două expoziţii anuale tematice sînt vizitate de aproximativ 13.000 de turişti din toată lumea, numărul acestora fiind în creştere de la an la an. Apoi pentru că, în continuare, trec pragul sălii de lectură cercetători din întreaga Europă, studenţi la ştiinţe umaniste sau localnici, care scriu monografii ale locului. Şi au la dispoziţie 240.000 de volume. 

Da, Biblioteca Teleki a fost înfiinţată pentru oameni, ca un fel de donaţie din dragostea de carte. Şi reţeta s-a păstrat. Instituţii din ţară şi din străinătate donează volume, la fel cum şi tîrgumureşenii de azi au acces la Raftul comun din gangul Teleki. Pot aduce cărţi şi pot alege din cele deja dăruite de alţii. Şi, în plus, acest fragment de patrimoniu naţional ne-a aşezat şi ne păstrează pe harta unei lumi civilizate. 

Alexandra Didilescu este jurnalistă. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.