Visul automatelor ┼či feti┼čul muncii

Publicat în Dilema Veche nr. 733 din 8-14 martie 2018
Visul automatelor ┼či feti┼čul muncii jpeg

Omul este un animal contemplativ ╚Öi lene╚Ö, fiind singurul animal care are o problem─â cu timpul ╚Öi finitudinea vie╚Ťii. Spre norocul lui, aceste g├«nduri ├«l chinuie rar, ├«n cea mai mare parte din timp omul merge de colo-colo, face ╚Öi desface, idiosincrazic ╚Öi redundant, ca o automat─â, ca toate primatele din univers. Contempl├«ndu-se, ├«╚Öi d─â seama totu╚Öi c─â procesul continuu al facerii lumii ├«n cazul s─âu e unul chinuitor: noi, omul, s├«ntem primele animale (auto)domesticite spre munc─â, noi trebuie s─â muncim spre a fi. ÔÇ×Ce v─âd ├«ns─â, ├«n afar─â de p─âl─ârii ╚Öi straie, sub care s-ar putea ascunde ni╚Öte paia╚Ťe automate?ÔÇť, se ├«ntreba Descartes, b├«ntuit de demonul ├«ndoielii. Uzul cuvintelor ├«l d─â de gol pe om, credea acesta, dar avansul de ast─âzi din tratarea computa╚Ťional─â a limbajului natural ╚Öi recunoa╚Öterea vorbirii face ca ╚Öi ma╚Öinile s─â rosteasc─â cuvinte, ├«ns─â, a╚Öa cum preciza filozoful francez, nu vor putea ÔÇ×r─âspunde cu sens la tot ce se vorbe╚Öte ├«n prezen╚ŤaÔÇť lor sau nu pot ÔÇ×dovedi c─â g├«ndesc ceea ce spunÔÇť. Noi s├«ntem automate cu suflet ra╚Ťional, suflet care nu se poate produce mecanic de c─âtre om, tran╚Öeaz─â Descartes; merg mai departe: drama noastr─â e c─â s├«ntem automate cu suflet care trebuie s─â munceasc─â.

Valul automatiz─ârii, ╚Öi astfel al trecerii ├«ntr-un regim algoritmic al muncii, bazat pe ├«nv─â╚Ťarea automat─â a ma╚Öinilor ╚Öi pe capacitatea de a produce cunoa╚Ötere din date nenum─ârate, aduce promisiunea c─â vom redeveni automate cu suflet care nu vor mai fi vreodat─â puse ├«n situa╚Ťia de a mi╚Öca vreun deget. ├Än egal─â m─âsur─â, este co╚Ömarul excluderii din (exploatarea prin) munc─â. Robo╚Ťii de m├«ine ├«i vor ├«nlocui pe lucr─âtorii de azi ╚Öi, cu pu╚Ťin noroc, chiar ╚Öi pe ╚Öefii lor. R─âm├«n ├«n curs─â doar circula╚Ťia capitalului ╚Öi mijloacele de produc╚Ťie, iar noi vom privi umili╚Ťi ╚Öi obidi╚Ťi, din fa╚Ťa ecranelor, acest spectacol sinistru. Dou─â scenarii ale unui viitor utopic sau distopic, dup─â gust ╚Öi credin╚Ťe bine ├«nr─âd─âcinate. Ambele scenarii ├«╚Öi g─âsesc profe╚Ťii, vizionarii preg─âti╚Ťi s─â ofere consultan╚Ť─â, pe bani pe╚Öin, nu ├«n cripto-moned─â, pentru acest moment al crizei ╚Öi tranzi╚Ťiei. E plin Internetul de chestionare, teste ╚Öi verific─âri pentru cei care vor s─â afle dac─â meseriile lor au vreun viitor. ╚śi chiar dac─â exist─â un viitor, mitul automatiz─ârii nu las─â pe nimeni indiferent. ├Änmul╚Ťirea robo╚Ťilor va avea ca efect nu numai devalorizarea multor activit─â╚Ťi umane, dar ╚Öi o schimbare a atitudinii fa╚Ť─â de munc─â ╚Öi de rolul ei economic. Prosperitatea ╚Öi progresul nu mai ╚Ťin de productivitatea uman─â. Totu╚Öi, ce a r─âmas omului de f─âcut?

Munca este viciul ├«n care a picat omenirea vr─âjit─â de progres, spune Paul Lafargue, socialist francez uitat ast─âzi, ├«n Dreptul la lene, un manifest publicat ├«n 1880. Dragostea de munc─â este capcana ├«ntins─â proletarilor care se aventureaz─â ├«n vortexul capitalist pentru o via╚Ť─â mai bun─â. Supraproduc╚Ťia merge m├«n─â ├«n m├«n─â cu supraconsumul, iar toate acestea se fac prin efortul ╚Öi timpul excesiv de lung dedicat muncii lor. F─âr─â a mai a╚Ötepta dispari╚Ťia claselor sociale, Lafargue vede solu╚Ťia: sc─âderea orelor de munc─â prin extinderea activit─â╚Ťii ma╚Öinilor ╚Öi trecerea proletariatului de partea burgheziei ├«n activitatea de supraconsum ╚Öi risip─â. Modelul venea din America: ├«n locul aratului cu plugul care scoate untul din om, ╚Ť─âranul Vestului american pune ma╚Öina la treab─â ╚Öi el st─â, ÔÇ×liber ╚Öi lene╚ÖÔÇť, cu pipa n gur─â, privind aiurea-n zare. Ce via╚Ť─â vrem? ÔÇô se ├«ntreab─â ginerele lui Marx. Una bovin─â, ca-n Fran╚Ťa, care a tr─âdat idealul egalitar al revolu╚Ťiei, sau una lipsit─â de griji?

Homo laborans ÔÇô Homo faber

├Äntreaga discu╚Ťie de ast─âzi despre a doua revolu╚Ťie a ma╚Öinilor ar trebui s─â se ├«ndrepte c─âtre natura muncilor ╚Öi cum acestea ├«l disciplineaz─â ╚Öi normalizeaz─â pe om. Automatizarea, robo╚Ťii ╚Öi a╚Öa-zisa Inteligen╚Ť─â Artificial─â deja provoac─â o dislocare a echilibrului ├«ntotdeauna fragil dintre munc─â ╚Öi capital, dar nu decurge de aici cu necesitate dec─âderea ├«ntr-o domina╚Ťie tehnologic─â a omului. Munca nu este o valoare ├«n sine, ne avertizeaz─â nu numai sociali╚Ötii ca Lafargue, dar ╚Öi liberalii contemporani lor; ea este doar un mijloc at├«t pentru produc╚Ťie (care asigur─â supravie╚Ťuirea ╚Öi chiar ├«navu╚Ťirea, ├«n unele cazuri), c├«t ╚Öi pentru crea╚Ťia de sine. Munca ├«l face pe om, dar nu toate muncile nasc existen╚Ťe sociale fericite. Astfel, problema nu este automatizarea, ci cum select─âm acele activit─â╚Ťi ÔÇ×dezumanizanteÔÇť care merit─â l─âsate la m├«na ma╚Öinii. Dispari╚Ťia muncilor umane nu este intrinsec gre╚Öit─â. Muncile repetitive, lipsite de elemente creative, muncile grele care prezint─â riscuri mari, muncile care nu aduc satisfac╚Ťie, ci boal─â, muncile ÔÇ×mecaniceÔÇť, ├«nrobitoare ÔÇô acestea, dac─â dispar, nu ar deranja pe nimeni. Desigur, dac─â acei oameni vor fi invita╚Ťi la masa (supra)consumului. ├Än egal─â m─âsur─â, s├«nt meserii, profesii ╚Öi activit─â╚Ťi care dau sens existen╚Ťei umane. Dac─â le-am l─âsa ├«n grija algoritmilor ╚Öi re╚Ťelelor neurale am s─âr─âci omenirea de experien╚Ťe formatoare ╚Öi, dup─â c├«te deja vedem, am crea ╚Öi mai mari inegalit─â╚Ťi. Ie╚Öirea de sub canonul divin ÔÇô ÔÇ×cu sudoarea frun╚Ťii tale ├«╚Ťi vei m├«nca p├«ineaÔÇť ÔÇô nu se face doar prin automatizare. Via╚Ťa bun─â nu este una lipsit─â de activitate, ci una ├«n care munca duce la ├«nf─âptuire ╚Öi ├«mplinire, la expresie. Cu alte cuvinte, ├«mprumutate de la Hannah Arendt, homo laborans trebuie s─â devin─â homo faber.

Via╚Ťa bun─â este imposibil─â f─âr─â proprietate, afirm─â Aristotel ├«n Politica, dar aceast─â proprietate ├«nsemna pentru Stagirit doar o colec╚Ťie de instrumente prin care se produce via╚Ťa bun─â, nu ceva valoros ├«n sine. Proprietatea, precum munca, func╚Ťioneaz─â ca instrument, nu ca scop. Printre unelte din cutia propriet─â╚Ťii din epoca sa g─âsim ╚Öi sclavii. Chiar dac─â sclavia era o condi╚Ťie ÔÇ×natural─âÔÇť ├«n care pot pica sau na╚Öte oamenii, Aristotel nu poate s─â nu remarce c├«t de inutil─â ar fi fost aceasta ├«ntr-o lume ├«n care ar exista automate. ├Äntr-o lume ├«n care ÔÇ×suveicile ar ╚Ťese singure ╚Öi plectrele ar c├«nta la cithar─âÔÇť, precum statuile mi╚Öc─âtoare ale lui Dedal sau trepiedele lui Hefaistos, me╚Öte╚Öugarii n-ar mai avea nevoie de ucenici ╚Öi nici st─âp├«nii de sclavi. Proprietatea sclavilor e necesar─â pentru c─â, deocamdat─â, ac╚Ťiunea productiv─â nu este automatizat─â. Dac─â am sc─âpa de aceste griji, am fi to╚Ťi oameni liberi f─âc├«nd filozofie, politic─â ╚Öi comer╚Ť pe Mediterana.

S─â fie chiar a╚Öa? Hegel, monstrul din Jena, ├«ncepe, la tinere╚Ťe, prin a sus╚Ťine caracterul transcendent al muncii ╚Öi astfel denun╚Ť─â utilizarea ma╚Öinilor. Pe drumul maturiz─ârii, scriind la Fenomenologia spiritului, acesta exploateaz─â ideea, care a obsedat de atunci g├«ndirea occidental─â, unei dialectici St─âp├«n-Sclav (Herrschaft und Knechtschaft) ├«n care munca, adic─â transformarea naturii ├«n lucru urm├«nd dorin╚Ťa st─âp├«nului, este esen╚Ťa co-dependen╚Ťei celor doi. Munca pe care sclavul o duce este o eliberare din teroarea ╚Öi domina╚Ťia st─âp├«nului, dar nu este o recunoa╚Ötere. Doar lupta, chiar cu pre╚Ťul vie╚Ťii, poate aduce libertatea ╚Öi recunoa╚Öterea ca egal. Spre finalul carierei, ├«n Principii de filozofia dreptului, Hegel prive╚Öte munca prin elementul s─âu ÔÇ×universal ╚Öi obiectivÔÇť, adic─â abstrac╚Ťia. Aceast─â abstrac╚Ťie duce at├«t la diviziunea muncii, care na╚Öte co-dependen╚Ťa oamenilor, c├«t ╚Öi la capacitatea de a o ÔÇ×mecanizaÔÇť. Urm─âtorul pas e clar: abstrac╚Ťia muncii ÔÇô pe care noi ast─âzi o vedem ├«n ac╚Ťiunea algoritmilor ╚Öi a ├«nv─â╚Ť─ârii automate ÔÇô ÔÇ×├«ng─âduie ├«n cele din urm─â omului s─â se dea la o parte ╚Öi s─â lase ma╚Öina s─â ├«i ia loculÔÇť. Mult mai grav─â dec├«t dispari╚Ťia propriet─â╚Ťii este obsolescen╚Ťa omului.

S├«ntem prin╚Öi ├«n profe╚Ťia lui Hegel. Problema viitorului nostru nu ╚Ťine de schimbarea tehnologic─â, ci de presupozi╚Ťiile pe care le avem ├«n ├«n╚Ťelegerea politic─â a acestei schimb─âri. ├Än loc s─â presupunem munca ╚Öi proprietatea ca elemente constitutive ale existen╚Ťei umane, am putea s─â imagin─âm un alt vocabular al existen╚Ťei ╚Öi o alt─â ordine institu╚Ťional─â. Una ├«n care timpul liber ╚Öi crea╚Ťia de sine, tocmai ca proces al con╚Ötiin╚Ťei care nu se poate petrece f─âr─â Cel─âlalt, s─â fie posibile pentru c─â redistribuim ÔÇô de exemplu, printr-o taxare adecvat─â ╚Öi asigurarea unui venit minim garantat ÔÇô beneficiile automatiz─ârii. O existen╚Ť─â ├«n care, a╚Öa cum spunea poetul Richard Brautigan ├«n 1967, ÔÇ×we are free of our labors / and joined back to nature, / returned to our mammal / brothers and sisters, / and all watched over / by machines of loving graceÔÇť. Totu╚Öi, s├«ntem preg─âti╚Ťi s─â contempl─âm fiecare pe noi ├«n╚Öine, natura ╚Öi lumea, ├«ntr-un timp anistoric ├«n care nu mai avem nimic de ├«nf─âptuit? 

Constantin Vică este lector universitar la Facultatea de Filozofie și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București.

Foto: flickr

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.