Visează androizii garduri electrice?

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Visează androizii garduri electrice? jpeg

Tehnologiile au fost la început ficţiune, iar roboţii nu fac excepţie. De la filmul-cult Metropolis, trecînd prin romanele lui Isaac Asimov şi Philip K. Dick şi ajungînd la roboţii omnipotenţi şi atotcunoscători Data (din Start Trek) şi Marvin (robotul hiperinteligent, drept urmare tot timpul deprimat, din Ghidul autostopistului galactic), am trăit un secol plin de pasiune. O pasiune umanistă, oricît de paradoxal ar părea. Roboţii ficţionali nu numai că sînt mai inteligenţi decît oamenii, dar deţin capacităţi de analiză morală superioare, au simţul datoriei şi al sacrificiului, au umor şi nu obosesc niciodată. Aceşti roboţi sînt împlinirea unui vis filozofic al îmbunătăţirii şi perfecţionării umane: prin ei umanitatea îşi atinge ultimul său stadiu. Unii, deloc convinşi de faptul că cogniţia ar fi totuna cu computaţia, l-ar numi coşmarul automatizării care duce la dispariţia autenticităţii; alţii, pentru care orice simulare e realizare a unei stări mentale, ar vedea în roboţi şansa noastră de progres ştiinţific şi moral. Roboţii, între timp, sînt aici, în scenarii mai puţin elaborate decît cele ficţionale, cu funcţii şi roluri specifice, dar încă departe de ceea ce numim inteligenţă artificială.

Dacă aceste creaturi l-ar enerva pe Descartes şi i-ar surîde tandru lui Alan Turing, nu am avea de ce să ne mirăm. Pe cît de mare este rezistenţa la înţelegerea automatelor ca entităţi autonome, echivalente agenţilor umani, pe atît de puternică este dorinţa de a utiliza, în folosul propriu, puterile lor. Să ne închipuim o lume populată cu roboţii zilei de azi: maşini care se conduc singure (dezvoltate de Google), roboţi-companioni atît pentru copii (cum e francezul Nao, prezent deja în sălile de clasă din lumea largă), cît şi pentru seniori, roboţi sexuali, roboţi medicali (uneori sub forma unor sisteme-expert), roboţi spaţiali (precum Kirobo, companionul comandantului Staţiei Spaţiale Internaţionale) etc. Alături de aceştia, umanoizi în înfăţişare, lumea e plină de roboţi industriali, de elemente robotice componente ale unor tehnologii utilizate pe scară largă, de chatterbots (care te pot păcăli adesea că sînt psihologi pe Internet) şi de drone care distrug, cu aceeaşi precizie, celule teroriste şi şcoli în Orientul Mijlociu. Această lume nu mai e deloc ficţională, ci pune o serie întreagă de probleme morale care se cer rezolvate cît mai curînd. Un scenariu este adesea vehiculat: în viitorul deloc îndepărtat (în jur de 2045), Inteligenţa Artificială va fi deplină, iar noi, oamenii, vom pierde supremaţia pe Planetă. Ce e de făcut? Să oprim acum expansiunea tehnologică şi cercetarea? Să ne unim într-o nouă specie cu aceste entităţi, spre a crea cyborgul? Sau să ne acceptăm destinul de a deveni sclavii sclavilor noştri de acum? Sînt roboţii ultimul proletariat şi vor definitiva ei revoluţia ştiinţifico-industrială?

Riscul existenţial

Mulţi refuză acest scenariu, şi au motive foarte întemeiate. Argumentele lor gravitează în jurul unor poziţii de genul: roboţii nu vor avea conştiinţă sau intenţionalitate, roboţii nu vor putea să-şi dea singuri regulile morale, roboţii nu pot duplica şi nu se pot adapta complexităţii vieţii, atît în sens biologic, cît şi social. Dar respingerea scenariului nu elimină deloc riscul existenţial. Pentru că, deja prezenţi, roboţii alterează atît interacţiunea dintre oameni, cît şi înţelegerea umanităţii din noi. Copiii actuali sînt mai apropiaţi de asemenea entităţi, ajungînd la o empatie deplină, decît sînt de alţi copii din jurul lor sau de alte forme de viaţă. Seniorii sînt daţi în grija roboţilor şi acest lucru este privit cu suspiciune, dar acceptat, pentru că e mult mai eficient economic. Medicii, dar şi profesorii sau judecătorii, cer sfatul şi ajutorul acestor automate în decizii de o importanţă majoră. Şi zi de zi milioane de oameni tranzitează oraşe, ţări şi întreaga Planetă, purtaţi în mîinile dibace ale unor roboţi (invizibili nouă) instalaţi în trenuri, metrouri şi avioane. Cît de curînd o vor face în maşini automate. În această artificializare şi automatizare complexe, cine va mai fi responsabil, în caz de eroare şi accident? Pe lîngă problema clasică a responsabilităţii, se nasc întrebări legate de preferinţe şi prioritizare, dar şi de discriminare.

Ce ştim pînă acum nu ne va ajuta foarte mult în evaluarea morală a roboţilor. Asumăm de la început (aşa cum am făcut-o şi eu aici) o viziune antropocentrică. Dar dacă aceşti roboţi, încă primitivi, vor deveni cu adevărat mai inteligenţi decît noi, putem să mai susţinem poziţia actuală? Chiar şi astăzi, a trata un robot precum un frigider, o Dacie sau un vibrator, adică drept instrumente pure, pare imoral. De ce imoral? Răspunsul la această întrebare, diferit de la caz la caz, spune ceva mult mai important despre noi şi umanitatea noastră decît despre roboţi.

Constantin Vică este asistent universitar la Facultatea de Filozofie şi cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea Bucureşti.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.