Vise şi planuri la final de liceu

Publicat în Dilema Veche nr. 179 din 12 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

I-am întrebat pe elevii unuia dintre colegiile bucureştene cunoscute ("Gh. Şincai") ce-şi doresc acum, la finele unei etape importante din viaţa lor. Sigur că răspunsurile au înclinat mai mult spre partea profesională, aşa cum e firesc într-un moment în care trebuie să iei decizia (corectă?) în acest sens. Ceea ce m-a impresionat, pozitiv, este că toţi cei intervievaţi s-au dovedit capabili să ofere şi motivaţii pentru opţiunile lor. Şi planuri de viitor, pe termen lung, care să includă şi perioada de după terminarea facultăţii. De asemenea, societatea capitalistă şi deja consumistă în care trăim nu i-a făcut pe interlocutorii mei materialişti urmărind, cu orice preţ, cîştigul. Dar nici nu se poate spune despre ei că sînt nişte utopici incurabili (deşi absolvenţi ai unei secţii umaniste). Sînt idealişti, dar fără a fi excesiv de naivi (cum cred că eram noi, absolvenţii unui liceu umanist din perioada ceauşistă): tineri care nu-şi stabilesc scopurile doar pentru că asta le place şi asta nu, ci pentru că se gîndesc cum şi-ar putea găsi un rost în viaţă convenabil. Şi am mai apreciat la ei (ceea ce nu înseamnă că, implicit, condamn atitudinea contrarie) faptul că nici unul nu vrea să plece definitiv din ţară, ci preferă doar să vadă ce-i în străinătate şi să se întoarcă să facă ceva aici. Una peste alta, mi-au părut nişte "copii" binecrescuţi, cu respectul unor valori care, pînă la urmă, nu se perimează niciodată: Alexandru: "Profesional am două filoane, nu ştiu care e cel de aur. Vreau să intru la Academia de Poliţie, apoi în Ministerul de Interne, la Poliţia Economică. Aleg acest drum pentru că eu cred în existenţa şi însemnătatea legii, şi vreau să văd şi dacă alţii o fac. O altă pasiune a mea sînt poeziile, deşi ştiu că nu prea mai constituie o modă. O asemenea meserie nu văd ce viitor mi-ar putea oferi. Societatea de acum e materialistă pînă-n măduva oaselor. Desigur că îmi doresc şi eu o viaţă decentă: familie, o casă pe pămînt, maşină..." Ionuţ: "Îmi doresc să intru la una dintre cele trei facultăţi pentru care optez: Comunicare şi Relaţii Publice, ori la Litere, ori la SNSPA, aceeaşi filială; Administraţie şi Afaceri. Mi-ar plăcea să-mi deschid o afacere. Un magazin sau un restaurant. Cei de la Facultatea de Administraţie şi Afaceri te finanţează, în momentul în care ai o iniţiativă. În cel mai rău caz aş deveni profesor de română. Pentru că îmi place să citesc, să descopăr anumite lucruri despre scriitori şi să le împărtăşesc. Alte idealuri Ťoriginale»: casă, familie, maşină, căţel." Fernanda: "Vreau să dau la Limbi Străine, la Traducători, Franceză-Spaniolă. Îmi place foarte mult idea de a traduce cărţi: mi se pare că traducătorul e un al doilea scriitor. Vreau să fiu independentă, să pot să-mi iau tot ce vreau din salariul pe care-l voi cîştiga. Şi să-mi pot împlini şi cîteva idealuri artistice: dansul, teatrul..." Anita: "Mi-am propus să dau la Drept şi să mă fac ori notar public, ori judecător. Ţin să mă realizez în viaţa mea profesională: îmi doresc ca atunci cînd trec pe stradă toată lumea să mă respecte. Vreau să mă mărit pe 30 august 2014. Pe 30 august pentru că e data mea preferată, şi în 2014 ca să am măcar vreo 2 ani în care să mă realizez în viaţa mea profesională. Vreau să trăiesc şi să muncesc în România. După ce fac un copil al meu, mă gîndesc să adopt încă unul." Mihaela: "Mă gîndesc să dau la Drept, şi să devin avocat, deoarece consider că s-ar potrivi personalităţii mele. Desigur, trebuie să văd întîi cu ce se mănîncă, cît de bine mă adaptez. Nu pun accent atît de mult pe partea mterială. Ştiu că trăim într-o societate în care aceasta e în lumina reflectoarelor. Dacă faci ce simţi că ţi se potriveşte într-adevăr, partea materială vine ca o compensaţie. Mă gîndesc să plec din ţară doar în timpul facultăţii, cu nişte burse. Nu sînt genul de persoană care să fie dezrădăcinată. În ce priveşte partea de relaţii, trebui întîi să fiu mulţumită cu mine însămi." Virgil: "Aleg Limbile Străine: franceză şi o limbă asiatică. Mă pasionează modul de viaţă asiatic modern. Ori mă fac profesor de franceză, ori mă angajez la vreo firmă coreeană de aici, de genul Daewoo. Din punct de vedre material, îmi doresc să fiu un pic peste medie: să-mi pot permite un apartament (nu-mi plac casele pe pămînt) nici în centru, dar nici la periferie. Mi-ar mai plăcea să fac o perioadă de voluntariat, ori pentru mediu, ori să ajut o familie." Monica: "Nu e suficient să termini o facultate la modă ca să fii om. Ceea ce nu înseamnă că nu vreau să fac o facultate. Am trei opţiuni: Litere, Administraţie Publică şi Filozofie. Administraţia Publică mi-ar oferi un loc de muncă bine plătit, dar nu ştiu în ce măsură m-ar satisface în mod real. Nu mi-ar plăcea să stau toată ziua la un ghişeu sau la un birou. Literele presupun, în principal, meseria de profesor. Dar nici asta nu aş putea face timp de 20 de ani. Filozofia mi-ar permite să fiu Ťinteresantă», dar ca tehnică şi modalităţi de lucru nu cred că m-ar învăţa cine ştie ce... La Jurnalism aş da în cazul în care aş avea medie mică la Bacalaureat. Aş vrea să ajut comunitatea, să îmbunătăţesc imaginea României în străinătate. În plan material - sper să le pot cumpăra o casă, pe pămînt, părinţilor mei, care sînt din provincie şi nu s-au adaptat la bloc." Alexandra: "Acum optez pentru facultatea de Economie. Management, Marketing. Prima alegere era cea de Design Interior, la care nu am renunţat cu totul. Îmi doresc să nu simt grija zilei de mîine, pentru mine şi pentru familia pe care o voi întemeia. Sper să contribui la o mai bună imagine a României în străinătate: cînd am fost în Italia ne priveau ca proaspăt coborîţi din copaci."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.