Vise europene de cultură

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Vise europene de cultură jpeg

În comuna gălăţeană Costache Negri, ideea reînfiinţării Căminului cultural a pornit iniţial în urma unui imbold francez, ca mai apoi să devină o dorinţă românească.  

Imediat după Revoluţie, comuna s-a înfrăţit cu localitatea La Roche sur Yon, din Franţa. Au urmat vizitele de curtoazie, iar francezii, de la prima lor venire, au şi avut cîteva „cerinţe“ pentru ca această înfrăţire să meargă bine. Pentru că la sosirea lor aici au fost nevoiţi, după spusele localnicilor, să se spele „la lighean“, au insistat, în primul rînd, să fie rezolvată problema alimentării cu apă. Apoi au pledat pentru înfiinţarea unui dispensar. La urmă a venit şi ideea Căminulului cultural. Pentru că, deşi aici existase pe vremuri unul, nemaifiind întreţinut, clădirea stînd să cadă, a fost lăsat în plata Domnului şi la mila oamenilor. 

Mai apoi, vizitînd, la rîndul lor, localitatea franceză, românii au fost duşi, printre altele, la „Casa de cartier“ – varianta franceză a Căminului cultural de la noi, un soi de sală multifuncţională, în care se puteau desfăşura (şi chiar se desfăşurau) de la proiecţii de filme la spectacole de muzică, teatru sau lecturi publice – iar inima le-a rămas acolo. S-au gîndit ce frumos ar fi să aibă şi ei în sat aşa ceva. Iar francezii n-au pregetat, i-au ajutat în toate felurile, în special financiar, punînd de la ei jumătate din suma necesară construcţiei şi dotării unui Cămin similar celui pe care îl aveau la ei acasă.  Pentru ce şi l-au dorit românii şi care e, pe scurt, ideea de Cămin cultural la sat?  

Dacă existau cîteva şi pe vremea regalităţii, acestea adăposteau biblioteci. Simplu şi la obiect. În timpul regimului comunist însă, Căminele culturale (al căror număr a explodat) erau destinate, oficial, atît descoperirii şi susţinerii tinerelor talente din oraşele de provincie, sate şi comune, cît şi pentru lansarea artiştilor necunoscuţi la Festivalul „Cîntarea României“, fazele preliminare avînd loc chiar în aceste instituţii locale. Erau folosite de asemenea şi ca un loc de întîlnire pentru activişti sau serbări şcolare, şi erau, pe scurt, punctele de socializare disciplinată şi controlată a comunităţii. 

După Revoluţie, cînd activităţile comuniste au încetat, cînd nu se mai primeau fonduri nici pentru susţinerea unui personal care să aibă grijă de ele, nici pentru activităţi care să le susţină financiar, majoritatea au fost părăsite, clădirile fiind abandonate, rămînînd doar fantome ale trecutului. 

Astăzi, trecînd prin satele româneşti, noţiunea de „Cămin cultural“ mai păstrează o pală melancolie în sepia, şi – deşi mulţi locuitori şi-ar dori reînfiinţarea lor, nemaifăcînd legătura cu fostele lor funcţii de partid, motivînd pe bună dreptate lipsa unui spaţiu de socializare culturală, mai ales pentru tineri – destul de puţine se pot lăuda că au în sînul comunităţii Cămine culturale în care cultura reală, şi nu imitaţii naive, să primeze. Există şi dintre cele care par a funcţiona. De altfel, foarte multe proiecte europene au fost cîştigate de comunităţile rurale, tocmai pentru reînfiinţarea sau restaurarea acestor Cămine. Dar cum au fost ele valorificate – este altă poveste. 

Unele au fost construite de la zero. S-au făcut proiecte, s-au cîştigat finanţări, iar clădirile au fost ridicate după ultimele standarde europene. S-a adus aparatură de ultimă generaţie – boxe, difuzoare şi staţii de sunet –, s-au pus termopane şi au fost, pe scurt, dotate cu toate cele trebuincioase pentru proiecţii de filme sau spectacole de muzică sau teatru. Dar, deşi multe au parte de susţinere financiară pentru personal şi pentru întreţinere, de multe ori stau tot goale sau ajung destinaţiile evenimentelor vieţii comunităţii. Sînt închiriate, adică, pentru nunţi, botezuri şi parastase. Altele au devenit discoteci de weekend.  

La mijloc nu este doar dezinteres, ci o problemă majoră de management cultural. Şi cînd majoritatea satelor din România au probleme de infrastructură, foarte puţini oficiali mai ajung să se gîndească la montarea unor spectacole culturale cu patalama. Deşi visele lor europene continuă să existe.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

James Howells, captura video jpg
Un bărbat vrea să cumpere groapa de gunoi în care fosta iubită i-a aruncat peste 700 de milioane de euro în Bitcoin
Un bărbat din din Newport, Ţara Galilor, vrea să cumpere groapa de gunoi în care fosta sa iubită i-a aruncat, din greşeală, un hard disk care conținea 8.000 de Bitcoin, care valoarează acum în jur de 700 de milioane de euro.
Fructele care topesc grăsimea și sunt secretul unei inimi sănătoase Colaj DMS
Fructele care topesc grăsimea și sunt secretul unei inimi sănătoase. Cum ne pot ajuta să slăbim rapid
Anumite fructe nu doar că sunt eficiente pentru pierderea în greutate, dar contribuie și la menținerea unui nivel optim de zahăr în sânge. Un cardiolog explică de ce includerea lor în dietă a devenit o strategie populară pentru susținerea sănătății cardiovasculare și controlul metabolismului,
Alexandru Ioan Cuza, părinte fondator al României moderne jpeg
11 februarie, ziua în care Alexandru Ioan Cuza a fost obligat de „Monstruoasa coaliție” să abdice
Alexandru Ioan Cuza a fost forțat să abdice în noaptea de 11 februarie 1866, în urma unei conspirații organizate de „Monstruoasa coaliție” formată din conservatori și liberali radicali.
beyonce jay z superbowl blue ivy jpg
Super Bowl 2025 a fost magnet de vedete! Beyoncé a venit cu familia
A fost ploaie de vedete duminică la Super Bowl. Pe stadion s-au aflat președintele SUA, Donald Trump, dar și nume mari din industria cinematografică și muzicală.
geneva elvetia istock jpg
Câți bani economisește într-un an un român stabilit în Elveția: „Nu comparați...”
Mulți dintre noi ne gândim la Elveția ca la o țară exclusivistă, în care nu are rost să ne mutăm dacă nu avem deja câștiguri impresionante.
Calin Georgescu jacheta foto Facebook Marian Godina jpg
Marian Godină îl ironizează pe Călin Georgescu, după îndemnul la boicotarea produselor străine. „Haina e fabricată în Germania, dar se poate lipi un tricolor românesc cu scai”
Polițistul-influencer Marian Godină îl ironizează pe Călin Georgescu, care a transformat boicotul împotriva supermarketurilor în campanie electorală şi a mers la piaţă într-o jachetă scumpă, fabricată în Germania.
Lucian Mîndruță a fost invitat în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, difuzată la Kanal D
Lucian Mîndruță este în doliu. Mama jurnalistului s-a stins din viață: „Și-a ales o zi frumoasă”
Jurnalistul Lucian Mîndruță trece prin momente de profundă tristețe. Mama prezentatorului TV s-a stins din viață. Acesta și-a exprimat durerea prin intermediul unui mesaj emoționant publicat pe rețelele de socializare.
Restaurant in portul Awashima Japonia  foto mitoko kanko webp
„Oficiul Poștal Dispărut”, locul unde oamenii pot trimite scrisori morților pentru a-și alina dorul
Awashima este una dintre miile de insule din Marea Interioară Seto și se află la aproximativ 15 minute cu feribotul de coasta continentală. Pe insula care se întinde pe o suprafață de suprafață de 592,17 kmp se află „Oficiul Poștal Dispărut”, care deservește aproximativ 150 de locuitori.
Daniel Baluta 3 Sursa Primaria Sectorului 4 jpg
Daniel Băluță cere urgentarea avizului pentru lucrările la Planșeul Unirii: „A trecut deja un an!”
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, face un nou apel către primarul Capitalei, Nicușor Dan, solicitând semnarea avizului necesar pentru Comisia Tehnică de Circulație, astfel încât lucrările de consolidare și refacere a Planşeului Unirii să poată începe cât mai curând.