Vînzătorii de iluzii

Publicat în Dilema Veche nr. 662 din 27 octombrie - 2 noiembrie 2016
Vînzătorii de iluzii jpeg

├Än sensul s─âu clasic, populismul era doctrina care proclam─â dreptul cet─â┼úenilor de a-┼či ap─âra drepturile ┼či puterea, ├«n lupta ├«mpotriva unei elite privilegiate (conform dic┼úionarului Princeton University). El exprima revolta fa┼ú─â de faptul c─â cet─â┼úenii s├«nt condu┼či ├«mpotriva intereselor lor de c─âtre un mic grup de elite; aceste elite (reprezentate fie de aristocra┼úie, fie de cler, fie de oculte, fie de oligarhii economice, fie de tehnocra┼úi) ar ├«nc─âlca dreptul legitim al cet─â┼úenilor de a participa la conducerea treburilor publice. ├Än diversele variante moderne, populismele se remarc─â prin preten┼úia aberant─â de a reprezenta interesele ├«ntregului popor.

├Än termeni de marketing politic, partidele populiste s├«nt partide catch-all ÔÇô adic─â ar vrea s─â ob┼úin─â voturi din toate categoriile de electorat. De aceea, ├«naintea campaniilor electorale, comand─â sondaje de opinie pentru a afla ce vor aleg─âtorii. ├Äntreab─â oamenii care-s lucrurile care-i preocup─â mai mult. Afl─â c─â pensiile, s─ân─âtatea, locurile de munc─â, drumurile, alea, alea. Atunci ├«┼či fac ÔÇ×programe de guvernareÔÇť ├«n care zic: Vom m─âri pensiile. Vom construi spitale ┼či vom ieftini medicamentele. Vom crea locuri de munc─â. Vom construi autostr─âzi ┼či vom asfalta drumurile comunale. VomÔÇŽ VomÔÇŽ

Problema e c─â, de┼či au comandat sondajele la diverse case de sondaje, au ob┼úinut cam acelea┼či r─âspunsuri. C─â, deh, ┼čti┼úi cum e cu reprezentativitatea e┼čantioanelor ┼či cu eroarea statistic─â. ┼×i atunci, singurele diferen┼úe dintre programe s├«nt c─â unii m─âresc pensiile cu 20%, al┼úii cu 25%. Unii construiesc 30 de spitale, al┼úii ÔÇô 40. Unii fac 1000 km de autostr─âzi, al┼úii numai 800. De asta s├«nt a┼ča de plicticoase programele. Din acest proces de construc┼úie nu au cum s─â rezulte idei noi, diferen┼úiatoare. ┼×i de asta nici nu se prea discut─â despre ele. Dac─â te ui┼úi la emisiunile din campanie, principalele argumente s├«nt din seria ÔÇ×Voi vorbi┼úi, care i-a┼úi exterminat pe indieni?ÔÇť

Dac─â nu m─â ├«n┼čeal─â memoria, ultima dat─â c├«nd am avut ├«n campania electoral─â o tem─â real─â, adic─â de impact ┼či generatoare de controverse, a fost ├«n 2004. Atunci, Alian┼úa DA a propus cota fix─â de impozitare, ├«n timp ce Uniunea Na┼úional─â PSD + PUR sus┼úinea ajustarea cotelor progresive. Ideea cotei fixe de impozitare nu avea cum s─â apar─â direct din r─âspunsurile la ├«ntreb─âri, mai ales c─â era oarecum contraintuitiv─â (cei cu venituri mari aveau s─â cedeze bugetului de stat acela┼či procentaj ca ┼či cei cu venituri mici). Evident, nici una dintre variante nu putea mul┼úumi pe toat─â lumea. ÔÇ×┼×mecheriaÔÇť celor de la DA era c─â, pentru cei s─âraci, care nu aveau de c├«┼čtigat de pe urma cotei fixe, tema fiscalit─â┼úii era relativ abstract─â, ┼či de aceea nu i-au prea dat importan┼ú─â ├«n decizia de vot. ├Än schimb, cei cu venituri medii ┼či mari ├«n┼úelegeau bine c─â vor fi avantaja┼úi de pe urma schimb─ârii sistemului ┼či de aceea s-au mobilizat pentru sus┼úinerea forma┼úiunii care o promova.

Dominate de paradigma populist─â, partidele noastre actuale nu vor s─â piard─â nici un segment de electorat; se feresc ca de cium─â de abordarea temelor care ar putea na┼čte controverse: S─â se redistribuie c─âtre cei s─âraci o parte mai mare din veniturile boga┼úilor? S─â se acorde o importan┼ú─â crescut─â pilonului II al pensiilor, reduc├«nd partea alocat─â pensiilor aflate acum ├«n plat─â? S─â se separe sau nu Biserica de stat? S─â se renun┼úe la pensiile speciale, de care se bucur─â (├«n detrimentul pensionarilor s─âraci) categorii semnificative de electorat?

De fapt, politicile populiste se bazează pe iluzia că poţi mulţumi pe cineva fără a nemulţumi pe nimeni. Două exemple recente ilustrează acest lucru.

1) Prim─âria Capitalei ├«i face ferici┼úi pe bucure┼čteni, subven┼úion├«nd, de ani de zile, pentru cei bran┼ča┼úi la sistemul de termoficare, cam jum─âtate din costul gigacaloriei. Aparent toat─â lumea e fericit─â, numai c─â subven┼úia ar trebui s─â vin─â din taxele locale pl─âtite de aceia┼či bucure┼čteni (chiar ┼či de cei care nu beneficiaz─â de re┼úeaua de termoficare). Pentru a nu m─âri taxele, Prim─âria nu a pl─âtit de ani de zile subven┼úia datorat─â RADET-ului, care a ┼či intrat ├«n insolven┼ú─â. Solu┼úia propus─â de c─âtre doamna primar este ca statul s─â ┼čtearg─â datoriile ÔÇ×istoriceÔÇť. Cu alte cuvinte, subven┼úia de care se bucur─â o parte a bucure┼čtenilor (ora┼čul cu cele mai mari venituri din ┼úar─â) s─â fie pl─âtit─â de c─âtre ├«ntreaga ┼úar─â, adic─â de c─âtre jude┼úele mult mai s─ârace.

2) Parlamentul a decis ca cei aproximativ 50.000 de titulari ai unor credite ├«n franci elve┼úieni, contractate ├«n urm─â cu 10-15 ani la dob├«nzi de dou─â-trei ori mai mici dec├«t cele pentru creditele ├«n lei, s─â-┼či pl─âteasc─â datoria r─âmas─â la cursul francului de la data acord─ârii creditului. ├Än felul acesta, cei ├«n cauz─â, mul┼úi ├«n situa┼úii disperate, s├«nt ajuta┼úi s─â dep─â┼čeasc─â situa┼úia dificil─â ├«n care au ajuns ├«n urma aprecierii abrupte a francului. Aparent, ar avea de pierdut b─âncile, oricum vinovate de tot felul de abuzuri fa┼ú─â de clien┼úi. Numai c─â b─âncile vor c─âuta s─â-┼či acopere paguba ÔÇô adic─â vor scumpi diverse comisioane suportate de c─âtre to┼úi clien┼úii, ceea ce va face ca, p├«n─â la urm─â, ajutorul acordat s─â fie suportat de c─âtre to┼úi clien┼úii b─âncilor.

A┼čadar, populismul vinde iluzia c─â po┼úi guverna mul┼úumind pe to┼úi, ├«n egal─â m─âsur─â, c─â po┼úi favoriza pe cineva f─âr─â a defavoriza pe nimeni. De cele mai multe ori, costurile ascunse s├«nt mai mari dec├«t beneficiile. Doar c─â ele vor fi pl─âtite mult dup─â ce politicienii populi┼čti ├«┼či vor fi ├«ndeplinit obiectivele electorale. 

Mircea Kivu este sociolog.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.