Vînătoarea de job-uri

Publicat în Dilema Veche nr. 154 din 19 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

DACĂ AI SUB 30... "Da, am terminat o facultate. Psihologia. Mi-am luat diploma, licenţa, tot... Ce fac mai departe?", se întreabă Iulia. Îţi deschizi un cabinet particular... Am sugerat mai mult în glumă, dar m-a privit cît se poate de serios. Are două foste colege care au făcut-o deja. "De fapt, ar fi putut termina orice altă facultate. Medicină, ASE sau Informatică... Oricum erau amîndouă nişte tute!" E rea. "Nu. Nu sînt. Una, şi acum, la douăşcinci, visează să fie fotomodel... ce legătură are asta cu psihologia?" N-are. "Problema e că a marcat tăticu’ banu’ şi le-a rezolvat! Unde vrei să-ţi închiriezi spaţiul, păpuşă? Cum unde? În buricul tîrgului! Nu au muşterii, dar au cabinet... Îşi practică meseria!" "Şi tu?" Ea nu are tată. De fapt, nu ştie pe unde este. Ultima oară l-a văzut cînd avea cinci ani. Iar maică-sa e învăţătoare. Datorită ei a lucrat vreo trei luni la o şcoală. "De probă." Voluntariat. Este un cuvînt pe care Iulia l-a învăţat pe de rost de cînd a terminat facultatea. Are mai multe nuanţe. "Uneori e voluntariat pe faţă... Măcar ştii despre ce e vorba. Munceşti pentru un scop nobil. Ajuţi un copil, doi. Depinde... Alteori ţi se promite că, dacă îţi faci treaba cum trebuie, vei fi angajat. Tu ţi-o faci şi aştepţi. Am aşteptat şi un an. Ca să ţi se spună, dup-aia, că nu mai au nevoie. Că a fost o cioacă. Dar poţi să ţi-o treci la CV. Am lucrat pentru Marele Proiect al Marii Fundaţii Umanitare care se numeşte... Se mai întîmplă să ţi se promită că te vor recomanda. Îţi faci relaţii, nu? Şi te duci plin de speranţă, cu relaţia în băţ, la viitorul tău loc de muncă. Acolo mai sînt cinci, cu pilele lor. Şi aici începe competiţia: care pilă e mai mare? Ştiţi, deocamdată avem pe cineva, însă vă trecem în baza noastră de date..." Ce a mai făcut Iulia? Şi-a periat CV-ul. Şi l-a (re)inventat după modelul altor CV-uri mai şmechere. Chestii greu de verificat, dar care "dau bine". Doar cîteva, ca să nu sară calul. Şi l-a trimis prin e-mail sau s-a dus cu el în mapă. La interviuri. Compania are nevoie de oameni tineri. Dinamici. Pe care să-i formeze. "Ştiţi, don’şoară, pentru postul ăsta avem nevoie de cineva cu experienţă!" E dispusă să înveţe, să stea peste orele de program, să... "E adevărat, am terminat facultatea acum doi ani, însă vă rog să-mi spuneţi şi mie cum pot acumula experienţă dacă nu muncesc?! E un cerc vicios!" - i-a spus individului în costum impecabil, de la celălalt capăt al mesei, aflat la ani-lumină distanţă de ea. Tipul i-a zîmbit politicos, însă uşor ironic şi s-a ridicat de la masă. "Cred că aţi făcut bine că aţi ales psihologia!" Şi atît. DACĂ AI PESTE 50... E inginer şi s-a decis să-şi schimbe profesia. La 57 de ani. Mediul în care lucrează de mai bine de zece ani îl sufocă. Subingineri cu pretenţii şi fufe fără şcoală. Oameni mărunţi. "Dorinţa mea e justificată. Am un CV bun. Am terminat o a doua facultate. Filologia. În trecut am mai lucrat ca redactor. De ce nu?" I-am dat dreptate. Atunci, "ţara" l-a vrut inginer. Acum, e firesc să încerce şi altceva. Ce dacă are 57? Bărbaţii ies la pensie la 64, iar experienţa poate fi un atu în plus. S-a înscris la un concurs pentru un post. La o instituţie publică din domeniul mass-media. Mai erau încă trei concurenţi, toţi sub 35 de ani. După proba scrisă, inginerul era pe primul loc. După interviu, i-au spus că "le pare rău!" şi că "s-a luat în calcul în primul rînd vîrsta". A continuat să participe la încă trei concursuri ale aceleaşi instituţii. Pur şi simplu din perseverenţă. La al treilea concurs, cineva "din interior" i-a şuşotit la ureche: "conducerea e interesată de un om tînăr". "Cu alte cuvinte: să o las baltă! Ei bine, n-am lăsat-o. Le-a spus în glumă: Nu veţi scăpa de mine! Cît timp veţi avea concursuri care să corespundă pregătirii mele, voi participa. Chiar şi de o sută de ori!" Postul în sine nu mai conta. Era deja o problemă de ambiţie personală. În urmă cu douăzeci de ani, cînd tinereţea lui putea încă reprezenta o valoare în sine, nu-i încuraja nimeni ambiţiile. Înainte de al patrulea concurs a primit un telefon. "Mi-au comunicat că nu mă mai puteam înscrie. Inventaseră o nouă specializare, un curs de sociologie sau ceva de genul ăsta pe care eu nu îl aveam. Părerea mea este că au vrut să mă uşuiască! Am înţeles că sînt prea bătrîn pentru ei şi că nu-mi acordă nici o şansă!" Aşa că inginerul a încercat să se obişnuiască cu ideea că va ieşi la pensie de la actualul loc de muncă. Totuşi, încă trimite CV-uri pe Internet. Şi scrisori de intenţie, cu precizări: "Nu luaţi în considerare anul naşterii pentru că nu are nici o importanţă care este!". Susţine că se simte ca la 30 de ani. Dar crede că societatea îl vrea la 60.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Patroni de restaurant, șantajați cu recenzii false pe internet. Cum au reacționat
O rețea mică de restaurante independente se confruntă cu un atac cibernetic de tip șantaj. Criminalii informatici îi amenință pe proprietari cu recenzii negative pe platformele online, forțându-i să plătească sume mari de bani pentru a le evita.
image
Șoșoacă nu se dezminte: a lăudat Rusia în primul discurs din Parlamentul European VIDEO
Eurodeputata SOS Diana Șoșoacă a spus, în primul discurs din Parlamentul European, că Federația Rusă este singura care își dorește pacea în războiul din Ucraina.
image
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
Medicul legist Cristian Paparau a transmis că, deși organizatorii festivalului de muzică hip-hop „Beach, Please!” se laudă cu rezultatele evenimentului, situația este cu totul alta. „Nu faci nimic altceva decât să încurajezi consumul de droguri”, arată el.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni