Viitorul nebulos

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
Viitorul nebulos jpeg

Într-un articol publicat în octombrie în revista americană The Atlantic se analizează pe îndelete problema creşterii duratei vieţii oamenilor în Statele Unite şi în restul lumii. Autorul, Gregg Easterbrook, scrie că în 1840, în Suedia, un bărbat avea la naştere o speranţă medie de viaţă de 45 de ani. Un bărbat născut astăzi în Suedia are o speranţă medie de viaţă de 83 de ani, adică aproape de două ori mai mare. În Statele Unite, trendul a fost asemănător. Asta după ce, timp de milenii, pînă acum aproximativ 200 de ani, durata medie a vieţii oamenilor a crescut imperceptibil. Tendinţa actuală de creştere a duratei de viaţă pare să se păstreze. În plus, în urma cercetărilor serioase care se fac de cîteva decenii în ţările dezvoltate, s-ar putea descoperi, dacă nu chiar secretul „tinereţii fără de bătrîneţe şi vieţii fără de moarte“, măcar unele lucruri care să ducă la o accelerare a tendinţei de creştere a vieţii umane. În aceste condiţii, în The Atlantic se fac diverse proiecţii, destul de amănunţite, despre problemele pe care acest fenomen le va naşte pe mai multe planuri: cum va fi sistemul de pensii; cum vor face faţă sistemele de asistenţă medicală; cum se va face politică în condiţiile în care se va încetini procesul de aducere de „sînge proaspăt“ în partide şi în Congres; cum va funcţiona justiţia cu judecători din ce în ce mai bătrîni etc.

Dar nu despre mărirea duratei vieţii la nivel global e acest Dosar al revistei noastre. Pe noi ne interesează de ce societatea noastră, instituţiile publice sau private, statul, partidele, ONG-urile, presa nu par a avea aproape niciodată preocupări legate de viitor, mai ales de viitorul ceva mai îndepărtat. Sînt lucruri care, după cum se vede, sînt de interes în America sau în alte ţări dezvoltate în rîndul cărora am vrea să ajungem. Ne întrebăm de ce ne lipsesc strategiile şi gîndirea pe termen lung, care sînt cauzele pentru care o luăm mereu de la început şi nu ne place să continuăm ce au început alţii, de ce ne interesează prezentul şi trecutul (despre care vorbim mult, crezînd că-l cunoaştem bine), dar nu prea ne pricepem să ne planificăm viitorul.

Problema nu e doar la nivel geo-strategic, ci şi pe plan individual. Nici cu planning-ul familial nu sîntem obişnuiţi. Vorbim adesea despre viitorul copiilor noştri, dar pare că e un simplu clişeu. Foarte puţin pare să ne intereseze ce va fi după noi. Cei mai mulţi habar nu avem ce speranţă de viaţă ar putea avea copiii şi nepoţii noştri.

„Dezinteresul“ nostru pentru viitor are cauze ce merg, se pare, dincolo de experienţa negativă a minciunii cincinalelor comuniste. Cei ce scriu în paginile următoare povestesc diverse încercări nereuşite de a planifica ceva în România şi încearcă să găsească explicaţii ale felului nostru destul de evaziv de a ne raporta la viitor. 

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.