„Victimele sistemului“

Emilia ŞERCAN
Publicat în Dilema Veche nr. 669 din 15-21 decembrie 2016
„Victimele sistemului“ jpeg

Studiu de caz: Şcoala Doctorală în Informaţii şi Securitate Naţională

Academia Naţională de Informaţii a fost înfiinţată în anul 2007, pe cînd la conducerea Serviciului Român de Informaţii se afla George Maior. În 2010, au avut loc primele susţineri publice ale unor teze de doctorat şi au fost acordate 15 titluri de doctor. Pînă în 2015, la Şcoala Doctorală în Informaţii şi Securitate Naţională a ANIMV (condusă de Constantin Onişor pînă anul trecut) au fost obţinute, în total, 82 de titluri de doctor. Dintre acestea, cel puţin 12 sînt plagiate, potrivit relatărilor presei şi informaţiilor publice. Nu una, nu două teze de doctorat despre care s-ar fi putut spune că sînt „cazuri izolate şi accidentale“, ci 12. Sau cel puţin 12, pentru că numărul tezelor de doctorat posibil plagiate de la ANIMV ar putea fi cu mult mai mare. Transformate în procente, vorbim de 14,63% din totalul tezelor de doctorat de la ANIMV, o cifră zdobitoare pentru o instituţie universitară, care ar fi putut pune lacătul pe orice şcoală doctorală, dacă legislaţia era aplicată fără inhibiţii. Acest lucru nu s-a întîmplat. Comisia de Etică a ANIMV nu a verificat nici pînă azi tezele despre care a relatat presa – primul plagiat semnalat fiind în august 2015 –, invocînd faptul că nouă dintre acuzaţi au făcut cereri de renunţare la titlul de doctor în baza unei prevederi juridice iniţiate de fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Nici un control extern, făcut de Ministerul Educaţiei sau de CNATDCU, nu a avut loc la ANIMV.

Academia Naţională de Informaţii a SRI a intrat în atenţia opiniei publice mai mult decît oricare altă universitate pentru că acolo au obţinut titlul de doctor, sub coordonarea lui Gabriel Oprea, mai mulţi politicieni sau figuri publice cu notorietate, tezele acestora dovedindu-se a fi fost plagiate masiv. Doctorate plagiate există şi la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“ sau la Academia de Poliţie, acolo unde, de exemplu, există un domeniu doctoral care nu corespunde nici unei ştiinţe recunoscute internaţional – Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Dezvăluirile presei au arătat că doctorate plagiate există şi în instituţii respectabile, precum Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara sau Academia de Studii Economice din Bucureşti.

„Victimele sistemului“

„Toţi plagiatorii, toţi, şi îmi asum responsabilitatea, sînt şi victima sistemului.“ Afirmaţia îi aparţine lui Constantin Onişor, profesor doctor, conducător de doctorate şi fost director al Şcolii Doctorale a Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“ (ANIMV) a Serviciului Român de Informaţii (SRI). Într-o discuţie despre plagiat, avută recent cu profesorul Onişor, l-am întrebat la ce sistem se referă. „Sistemul ăsta cu antiplagiatul. Cum e posibil să-mi spună mie că, dacă am un citat după toată regula, mai mult de două rînduri, să-mi spună că este plagiat?… Nimeni nu a avut răbdarea să vadă intenţia. Dacă eu spun că-mi este plăcut să aduc în dezbatere ce a scris cutare, în sensul de o laudă, de o ofrandă, de un omagiu, mie mi-l ia ca plagiat? Deci, sistemul este vicios.“

Profesorul Constantin Onişor are dreptate, sistemul este responsabil şi vinovat de proporţiile uriaşe ale plagiatului academic în România, însă nu sistemul de citare, nu sistemul antiplagiat, ci Sistemul care a permis ca în rîndurile universitarilor să se strecoare o persoană ajunsă ulterior conducător de doctorate, care consideră că preluarea muncii intelectuale a cuiva înseamnă a-i aduce acelei persoane „o laudă, o ofrandă, un omagiu“. În plus, „o laudă, o ofrandă, un omagiu“ fără ghilimele. Profesorul Constantin Onişor nu este un exemplu singular. Aceeaşi retorică am întîlnit-o la mulţi alţi conducători de doctorate în domenii precum Ştiinţe Militare, Informaţii şi Securitate Naţională sau Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (domenii despre care am scris în mai multe investigaţii jurnalistice), dar nu numai. De exemplu, profesorul Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliţie, mi-a declarat că s-ar simţi onorat să fie plagiat el însuşi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

ICR Londra la Open House Festival 2026: între patrimoniu și creație contemporană
ICR Londra la Open House Festival 2026: între patrimoniu și creație contemporană
Institutul Cultural Român de la Londra participă și în acest an la Open House Festival din capitala Marii Britanii, în perioada 18-20 septembrie 2026.
FCSB Petrolul Ploiesti (Sportpictures) jpg
FCSB reușește primul punct în patru etape. Urmează un meci crucial cu Craiova
Gruparea de lângă Capitală a reușit un egal cu Petrolul Ploiești.
Donald Trump, discurs în Congres FOTO Profimedia
Trump are probleme: democrații s-au desprins de republicani în sondaje înaintea alegerilor intermediare pentru Congres
Popularitatea președintelui american Donald Trump a crescut față de minimul istoric înregistrat anterior, însă tot mai mulți americani își exprimă sprijinul pentru trecerea controlului Congresului SUA către democrați.
Valeriu Iftime,  patronul de la Botoşani jpeg
Liderul PNL Botoșani Valeriu Iftime, audiat la DNA Iași în dosarul lui Fănel Bogos: „Jur că nu am citit de ce am fost citat”
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani și liderul PNL Botoșani, s-a prezentat marți, 15 septembrie, la sediul DNA Iași, unde este audiat în calitate de martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos.
ChatGPT Image 15 sept  2026, 09 44 39 png
Fantoma din Teheran și strâmtoarea care a ucis pacea
Vidul de putere de la Teheran a permis unei facțiuni radicale să saboteze pacea și să împingă Iranul într-o nouă confruntare cu Statele Unite.
Copiii şi adolescenţii,  expuşi pericolelor  de pe internet
UE pregătește restricții pentru accesul copiilor sub 15 ani la internet: ce prevede noul plan european pentru protecția minorilor online
Comisia Europeană urmează să prezinte joi, 17 septembrie, un proiect de reguli prin care vrea să limiteze accesul copiilor la Facebook, Instagram, TikTok, platforme video, chatboturi cu inteligență artificială și jocuri online.
toaleta png
Urinarea frecventă în timpul noții poate ascunde și alte probleme. Ce avertizează medicii
Medicii avertizează că urinarea frecventă pe timpul nopții poate avea mai multe cauze și nu este întotdeauna vorba doar despre vezică.
turbine eoliene transformate jpg
Ce se întâmplă cu turbinele eoliene vechi. O companie din Suedia le transformă în case moderne, schiuri și fațade
O companie din Suedia transformă turbinele eoliene scoase din uz în case și schiuri. Cum funcționează procesul
1 jpg
”Şeful”, ”Muza” și ”Cancelarul”. Și un război cu casa închisă...
În luna septembrie s-au întors la Kiev procurorii anti-corupție și au bătut la ușa Procuraturii Generale. Războiul fratricid de pe malurile Niprului se poartă nu numai între serviciile de informații dar și între structurile judiciare.