Viaţa şi obiceiurile insectelor

Publicat în Dilema Veche nr. 712 din 12-18 octombrie 2017
Viaţa şi obiceiurile insectelor jpeg

Prin anii ’60, cînd eram în clasele primare, o formulă frecventă prin care copiii de vîrsta mea implementau funcția fatică a limbajului era întrebarea „Voi la ce lecție ați ajuns?“. Aceste cuvinte m-au ajutat să intru în contact, ba chiar să leg prietenii, cu mulți copii din clase paralele sau de la alte școli. „Voi la ce lecție ați ajuns?“ ne întrebam unii pe alții cînd ne întîlneam pe teren neutru fără să ne cunoaștem. Și răspunsurile urmau, după caz: „La Colț de țară minunat“, „La Cantina păsărelelor“, „La Xenia e taxatoare“, „La Nelu a spart o cană, plici!“ sau, pe măsură ce ne făceam mai mărișori, „La Vasile Roaită“, „La Olga Bancic“, „La Eftimie Croitoru“ sau, și mai tîrziu, „La Puiu’“, „La Moartea căprioarei“, „La Socoteala (lu’ Vlahuță)“ și tot așa, pînă la Uzina vie…

Manualul unic era astfel un accesoriu neprețuit al conversației și al relațiilor care se înfiripau pe această bază. Dar în rest nu țin minte să mă fi ajutat prea mult. Țin însă minte că de cîte ori îl deschideam, mi se făcea un somn cumplit, mai ales din clasa a cincea, cînd începusem să învăț după-amiaza. Părinții mă trezeau pînă-n ziuă, înainte să plece la lucru, și rămîneam singur, cu manualele clădite amenințător pe masă. Dădeam să le deschid, dar de la primele rînduri citite îmi cedau sinapsele și mă trezeam cu capul căzut în clivajul paginilor, ba uneori chiar lungit în pat, cu manualul căzut pe față ca o găină pe ouă. Dacă încercam să interacționez cu manualul seara, după ce veneam de la școală, contactul se dovedea și mai soporific. În ritmul ăsta, performanța mea școlară ajunsese să urmeze o curbă descendentă vrednică de gradientul unui derdeluș. Noroc că profesorii ne ascultau numai din ce predaseră și, cum predau după manual, iar memoria mea funcționa cît de cît, am reușit să mă mențin pe linia de plutire. Pînă printr-a șasea, cînd această linie amenința să dispară sub apele tulburi ale somnolenței pe care mi-o induceau manualele.

Într-o zi, cînd știam că probabilitatea de a fi ascultat la Zoologie tinde spre certitudine, m-am străduit din zori să rămîn treaz măcar cît a citi o dată lecția despre albine din manual – Zoologia de-a VI a… Bucuros aș fi apelat la instalația antisoporifică pe bază de țepușe brevetată de Prîslea cel voinic, dar n-aveam în casă nici țepușe, nici materia primă din care să mi le confecționez. Așa că am abordat manualul cu forțe proprii… M-am mai trezit doar cînd îmi rămăsese vreo oră pînă să plec la școală. De disperare, am ascuns manualul, să nu mă mai ispitească, și am scos chiaun din bibliotecă o carte pe care pînă atunci n-o mai deschisesem – Viața și obiceiurile insectelor, de Henri Fabre. Am căutat febril în cuprins. Ca norocul, avea și un capitol despre albine. Am dat să-l citesc și nu numai că nu m-a lovit catalepsia, dar am și reținut – spontan – tot ce citisem. Cînd m-a ascultat profesoara, eu i-am turuit din Fabre, iar ea m-a recompensat cu nota maximă, mormăind sceptic: „Vezi că se poate?“

Din acel moment – și pînă am terminat școala – am fugit de manuale (care pe atunci erau, fatalmente, unice) cum fuge o anumită ființă imaginară, considerată întrupare a răului, de o anumită substanță rășinoasă, folosită în ceremoniile religioase, care, prin ardere, produce un fum cu miros aromat pătrunzător… Fuga mea de manuale devenise o fugă după materiale alternative, pe atunci mai greu de găsit, dar cu atît mai prețioase cînd reușeam să dau de ele. M am consolat aflînd că și Fabre fusese, în mare măsură, autodidact și că, la un moment dat, se pronunțase fără echivoc asupra sarbedelor texte din manuale: „…mi s-a reproșat stilul, care chipurile nu ar avea solemnitatea, mai bine zis, ariditatea adecvată școlii. [Autorii acestor reproșuri] se tem că o pagină citită fără caznă nu poate exprima adevărul. Dacă ar fi să-i cred pe cuvînt, sîntem profunzi doar cu condiția să fim obscuri.“

Sînt însă convins că revenirea la obscuritate prin belicos-trîmbițata reintroducere a manualul unic va avea inevitabile efecte benefice. Nu doar că elevii vor dormi mai bine și mai mult, dar vor avea, din nou, subiecte de conversație productive. „Voi la ce lecție ați ajuns?“ se vor întreba copilașii. Iar răspunsurile vor curge ca apa pe Dunăre: „La Colț de rai privatizat“, „La Cantina senatorilor“, „La Xenia e mexicană“, „La Nelu a spart un craniu, plici!“, „La Olguța și un boutique de milioane“ și tot așa, pînă la Mașina vie de spălat bani…

Iar dacă, așa cum se-aude, pentru noile manuale unice autorii pot propune texte pe cont propriu, aș vrea să mă prezint și eu la licitație cu o poezioară pentru manualul de sport: 

Dedicație pe un manual de sport
Prin tîrîre poți s-ajungi
Să străbați distanțe lungi.
Trebuie doar să știi cum
Să parcurgi tîrîș un drum.
Să înaintezi se poate
Pe genunche și pe coate –
Acest nou mod de transport
Manualele de sport
Îl explică pe-ndelete
Pentru toți – băieți și fete!
Maniera ideală
Să te deplasezi la școală
(Școala tradițională!)
E tîrîș, pe-orizontală –
Pe burtă și pe buric –
După-un manual uníc! 

Florin Bican este scriitor și traducător.

Foto: Adevărul

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.