Via╚Ťa secret─â a r├«melor

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Via╚Ťa secret─â a r├«melor jpeg

Nu vom ╚Öti niciodat─â cum e s─â fii un liliac, ne spune Thomas Nagel. B─ânuim c─â nu doar omul e con╚Ötient, ci foarte mult din lumea vie. Poate chiar ╚Öi din lumea moart─â: ÔÇ×Crains dans le mur aveugle un regard qui t'├ępieÔÇŁ, de╚Öi, ca s─â fim sinceri, o bun─â parte din con╚Ötiin╚Ťa lumii inanimate e ├«mprumutat─â de la oameni, care infuzeaz─â cu sentien╚Ťa lor cople╚Öitoare tot ceea ce ating ╚Öi v─âd, inclusiv Luna de pe cer.

Dar ne imagin─âm cum e s─â fii liliac sau alt animal. Ne imagin─âm cu invidie c─â r├«ma, t├«r├«indu-se pe sub p─âm├«nt, ├«╚Öi tr─âie╚Öte via╚Ťa mai autentic ╚Öi mai din plin dec├«t noi. Ne-o imagin─âm, de╚Öi nimeni n-a vorbit niciodat─â cu o r├«m─â, cuprins─â cu totul ├«n clipa prezent─â, f─âr─â povara amintirilor, grijilor ╚Öi dorin╚Ťelor. ╚śi ne dorim ╚Öi noi via╚Ťa asta ca pe un ideal. Stoicii o sf─âtuiesc, nenum─ârate doctrine religioase ├«i ├«ncurajeaz─â practica, ast─âzi po╚Ťi s─â ├«ncerci s─â te antrenezi pentru ea ca ╚Öi cum ai merge la sal─â, ca un fel de fitness mintal, practic├«nd medita╚Ťia mindfulness. Misticii o recomand─â ca leac pentru p─âcatele sufletului, psihologii ca leac pentru tulbur─ârile mintale, dar to╚Ťi sim╚Ťim c─â, dac─â am ie╚Öi din timpul nostru difuz, dac─â am decapita Ouroboros-ul care ne ╚Ťine captivi, am ob╚Ťine ├«n sf├«r╚Öit obiectul greu de numit al t├«njirii noastre, fie el fericire, iluminare sau m─âcar u╚Öurarea durerii.

╚śtim c─â, din p─âcate, e extraordinar de greu, dac─â nu imposibil s─â sus╚Ťinem o asemenea tr─âire lipsit─â de a╚Ötept─âri. E ├«n natura, ├«n structura omului s─â nu fie niciodat─â ├«ntr-un singur timp ╚Öi ├«ntr-un singur loc. C├«nd plec ├«n concediu (mai pleca-vom noi oare?), c├«nd s├«nt pe drum, s├«nt cu mintea deja acolo. C├«nd s├«nt acolo, am pe undeva senza╚Ťia foarte sup─âr─âtoare c─â nu s├«nt cu adev─ârat acolo, c─â privesc un tablou 3D minunat, dar ╚Ötiu deja c─â nu pot r─âm├«ne, c─â toat─â frumuse╚Ťea din jur ├«mi e str─âin─â ╚Öi va trebui s─â o p─âr─âsesc. Iar ├«n ultima zi s├«nt deja ├«napoi acas─â, chiar dac─â ├«nc─â m─â scald ├«n mare.

Nu putem s─â ÔÇ×tr─âim clipaÔÇŁ. E arhicunoscut sloganul ÔÇ×Carpe diemÔÇŁ, dar nu ╚Öi continuarea citatului din Hora╚Ťiu: Carpe diem, quam minimum credula postero. Tr─âie╚Öte clipa, nu te ├«ncrede ├«n ziua de m├«ine. Ce contradic╚Ťie ├«n ├«ndemnul ─âsta! Tocmai ne├«ncrederea ├«n viitor e cea care ne ├«mpiedic─â s─â tr─âim clipa. Asta pentru c─â ceea ce resim╚Ťim azi ca pe o neputin╚Ť─â este ╚Öi un avantaj evolu╚Ťionar important. Anticip├«nd toate scenariile rele pe care viitorul ni le rezerv─â, toate cele o mie de feluri ├«n care m├«ine am putea muri, am f─âcut planuri de avarie ╚Öi, ├«ncetul cu ├«ncetul, am cucerit P─âm├«ntul. ├Än maiestatea lor, mamutul ╚Öi tigrul cu din╚Ťii de sabie n-au fost ├«n stare de asta. Au dormit lini╚Öti╚Ťi pe laurii puterii lor de v├«rf de lan╚Ť trofic, doar ca s─â fie extermina╚Ťi de ni╚Öte maimu╚Ťe pric─âjite, dar capabile de a╚Öteptare. Pentru c─â a╚Öteptarea nu e niciodat─â ceva static, o simpl─â l├«ncezeal─â, un preludiu inactiv al activit─â╚Ťii. A╚Öteptarea omeneasc─â e mult mai ├«nc─ârcat─â de emo╚Ťie dec├«t orice ac╚Ťiune omeneasc─â: poate c─â afar─â e lini╚Öte, dar ├«n─âuntru e furtun─â, ╚Öi ├«n sinapse, ╚Öi ├«n sistemul endocrin, ├«n axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian. Nu conteaz─â ce a╚Ötept─âm, bune sau rele. ╚śi ├«ndr─âgostirea e tot a╚Öteptare, a╚Öteptarea transcenden╚Ťei sociale, a╚Öteptarea de a nu mai fi noi ├«n╚Öine, desp─âr╚Ťi╚Ťi de ├«nchisoarea pielii ╚Öi de aceea, mult mai sever─â, a con╚Ötiin╚Ťei, ╚Öi uni╚Ťi ├«n sf├«r╚Öit cu cel─âlalt, cel mai bun dec├«t noi, cel care ne completeaz─â. ╚śi cel care ne dezam─âge╚Öte a╚Öteptarea, fie pentru c─â nimeni nu e cu adev─ârat doar o completare pentru altcineva, fie pentru c─â dragostea nu a avut m─âsura necesar─â de uitare de sine.

De parc─â am putea cu adev─ârat s─â uit─âm cu totul de noi ├«n╚Öine. ╚śi nu doar de noi ├«n╚Öine nu putem uita, nici de toate lec╚Ťiile rele ale str─âmo╚Öilor no╚Ötri nu s├«ntem cu adev─ârat liberi. T├«njirea noastr─â spre ie╚Öirea din a╚Öteptare ╚Öi ├«nceperea, ├«n sf├«r╚Öit, a vie╚Ťii a fost posibil─â doar ├«n vremurile mai apropiate, mai domestice, ├«n care supravie╚Ťuirea nu mai e o chestiune urgent─â ╚Öi cople╚Öitoare, ╚Öi poate ceda locul expresiei. Dar spune-le asta instinctelor tale, sistemului t─âu limbic, creierului ad├«nc, care func╚Ťioneaz─â f─âr─â cuvinte, doar prin reflexe. Spune-le c─â nu mai exist─â lupi ├«n codru care s─â te h─âituiasc─â ╚Öi c─â vei tr─âi mult ╚Öi bine, c─â ai lucruri de d─âruit, locuri de vizitat ╚Öi urme de l─âsat pe p─âm├«nt. Spune-le ╚Öi nu vor ├«n╚Ťelege, ├«n schimb vor continua s─â construiasc─â co╚Ömaruri, pentru c─â asta fac ele, proiecteaz─â viitorul cel mai sumbru ╚Öi se pun apoi pe a╚Öteptat. Undeva, ├«n ad├«ncuri, tr─âim permanent o stare de urgen╚Ť─â.

╚śi au venit ÔÇ×zilele asteaÔÇŁ, pandemia de COVID-19, iar starea de urgen╚Ť─â s-a exteriorizat. Efectul optic este n─âucitor. Mai ├«nt├«i, lunga povar─â a a╚Ötept─ârii pare s─â se fi terminat: unul dintre scenariile sumbre e ├«n curs de desf─â╚Öurare. Apoi, toate emo╚Ťiile rele, anxietatea, furia, ura, care erau c├«ndva secrete ╚Öi intime, bine ├«mbuteliate ├«n─âuntru, par s─â fi sc─âpat ╚Öi acum b├«ntuie ├«ntreaga omenire, mai cur├«nd ca un fenomen meteorologic obiectiv dec├«t ca ni╚Öte experien╚Ťe exclusiv subiective. Pare c─â ne-am ├«ntors ├«n timp, ├«n vremea simpl─â a dintelui ╚Öi a ghearei. Doar c─â nu e chiar a╚Öa, nu putem ignora via╚Ťa de dinainte, deceniile de pace, toate c├«te le-am construit. A╚Öa c─â acum a╚Ötept─âm vremurile mai bune, cu aceea╚Öi angoas─â cu care le a╚Öteptam pe cele rele. De╚Öi criza actual─â are darul s─â ne trag─â pu╚Ťin ├«n prezent, nici ea nu reu╚Öe╚Öte cu adev─ârat.

Pentru c─â e darul ╚Öi povara fiec─âruia dintre noi s─â tr─âiasc─â de parc─â totul ar fi doar o repeti╚Ťie, ca ╚Öi cum lumea ar fi o sal─â de a╚Öteptare, ca ╚Öi cum exist─â un Rai, pe care poate l-am avut, pe care poate ├«l vom avea. Pentru c─â timpul face parte din fiin╚Ťa noastr─â. Pentru c─â orizontul, prin defini╚Ťie, e imposibil de atins.

Totu╚Öi, nu e cazul s─â disper─âm. De╚Öi nu vom ╚Öti niciodat─â cum e s─â fii un liliac, ne putem imagina. Nu e chiar asta salvarea noastr─â? ├Än imagina╚Ťie. Cultura occidental─â pare s─â dispre╚Ťuiasc─â imagina╚Ťia, releg├«nd-o f─âr─â prea mult─â reflec╚Ťie mofturilor nedemne de studiu, ca ╚Öi cum imagina╚Ťia ar fi imaginar─â. Ca ╚Öi cum ar fi doar un divertisment. De la Anselm de Canterbury ni se trage prejudecata c─â tot ce e imaginar e inferior. Dar imagina╚Ťia e felul ├«n care putem s─â ├«mprumut─âm din via╚Ťa plenar─â a viermelui. Mai important, imagina╚Ťia e felul ├«n care s├«ntem cu adev─ârat empatici ╚Öi sociali, ie╚Öindu-ne din piele ╚Öi ├«mprumut├«nd pielea ╚Öi experien╚Ťa altuia. Poate c─â s├«ntem prizonierii timpului, dar imagina╚Ťia ne-a d─âruit eternitatea, a╚Öa distant─â ╚Öi de neatins cum e ea. Imagina╚Ťia o atinge. S─â nu ne temem s─â avem o via╚Ť─â imaginar─â bogat─â. S─â nu ne temem s─â construim lumi, chiar atunci c├«nd tot a╚Ötept─âm ca via╚Ťa ÔÇ×real─âÔÇŁ s─â se petreac─â odat─â. Chiar ╚Öi c├«nd ea se ├«nt├«mpl─â brusc, ca o trezire abrupt─â din somn.

Din lumile imaginare se naște apoi realitatea pe care o așteptăm cu atîta patimă.

Vlad Stroescu este psihiatru.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.