Viața la oraș ne îmbolnăvește?

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Viața la oraș ne îmbolnăvește? jpeg

Locuiesc de cînd mă știu în București. Orașul nu-mi place în mod deosebit, însă îmi place viața de oraș. Cîteodată mă gîndesc că mi s-ar potrivi un oraș chiar mai mare decît Bucureștiul. Aparent, zgomotul nu mă deranjează sau poate că doar m-am obișnuit cu el, mi se pare că dă un ritm vieții de aici, deși pe măsură ce îmbătrînesc încep să prefer liniștea. Traficul și aglomerația uneori mi se par de nesuportat, însă, asemenea celor mai mulți locuitori ai orașului, trec și peste acest inconvenient, fără să fiu conștientă de faptul că se poate, desigur, și mult mai bine. Eu însămi folosesc mașina pentru aproape orice drum mai lung de două străzi, după care mă simt vinovată. Însă, la rîndul meu, dau vina pe transportul în comun deficitar, „deh, dacă ar exista un transport ca la Berlin, de pildă, aș uita de mașină!“, îmi zic.

Mai nou, mă afectează din ce în ce mai mult lipsa spațiilor verzi – nu-mi convine faptul că nu am nici un parc în apropiere de casă și că trebuie să merg șase stații cu metroul pînă în Herăstrău, unde simt că respir. Mai mult decît atît, mă întristează lipsa vegetației pe străzi, pe lîngă blocuri. Pe străduța mea nu este plantat nici măcar un pom, casele sînt ca niște cutii vîrîte una într-alta, iar curțile sînt toate, de fapt, niște mici terase betonate. Dar toate acestea sînt doar niște simple nemulțumiri legate de viața citadină. Dincolo de ele, de cîțiva ani încoace, aproape în fiecare început de vară, mă confrunt cu diferite simptome stranii cărora nu le găsesc neapărat vreo explicație concretă – o alergie care nu mai trece și căreia dermatologul nu-i găsește cauza, senzații de sufocare care nu au legătură cu nimic, poate doar cu anxietatea. Curios este faptul că în momentul în care plec din oraș, în vacanță, în cîteva zile toate acestea dispar ca prin farmec. Treptat, am început să fac legătura între micile mele afecțiuni supărătoare și mediul în care trăiesc, ceea ce m-a determinat să inițiez acest Dosar. Oare „orașul“ să fie cauza? Este atît de poluat încît îmi iese pe nas și pe piele?

Conform numbeo.com, Bucureștiul se află pe locul 6 printre cele mai poluate orașe europene, după orașe precum Tetovo, din Macedonia, Snipro, din Ucraina, sau Tirana, din Albania. Alte orașe românești se găsesc și ele în top – Iași, pe locul 27, Cluj, pe 49 și Brașov, pe 63. Oare chiar atît de nocivă pentru sănătate să fie viața în orașele mari din România? Am întrebat jurnaliști, oameni care au lucrat sau încă mai lucreză în organizațiile care se ocupă cu protecția mediului, un arhitect, un doctor, un europarlamentar – președinta Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European –, dar și simpli „cetățeni“ care fug de marile orașe și se mută la țară pentru a trăi într-un mediu mai puțin poluat. Concluziile le puteți trage voi, cititorii.

Ilustraţie de Ion BARBU

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Antrenor grupa B Iran   Carlos Queiroz jpg
Campionatul Mondial face victime. Doi antrenori au fost deja dați afară de la echipele lor
După meciurile din faza grupelor, două naționale au rămas fără tehnicieni.
emilia dorobantu ofiter de Muzici Militare fOTO Faceb E D  jpg
Emilia Dorobanțu, cântec emoționant de 1 Decembrie. Interpretarea superbă care te face să plângi VIDEO
Considerată vocea de aur a generației tinere de interpreți populari, Emilia Dorobanțu interpretează magistral un cântec patrioc, alături de Orchestra Muzica Reprezentativă a Armatei.
Spetsnaz GRU
Pierderi grele pentru Rusia, în timp ce forțele ucrainene au recucerit un oraș cheie
În timpul contraofensivei Ucrainei din această toamnă, ce a permis recucerirea unui oraș cheie, tupele ruse au suferit pierderi grele, inclusiv o unitate de elită GRU, potrivit Business Insider.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.