Viața la oraș ne îmbolnăvește?

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Viața la oraș ne îmbolnăvește? jpeg

Locuiesc de cînd mă știu în București. Orașul nu-mi place în mod deosebit, însă îmi place viața de oraș. Cîteodată mă gîndesc că mi s-ar potrivi un oraș chiar mai mare decît Bucureștiul. Aparent, zgomotul nu mă deranjează sau poate că doar m-am obișnuit cu el, mi se pare că dă un ritm vieții de aici, deși pe măsură ce îmbătrînesc încep să prefer liniștea. Traficul și aglomerația uneori mi se par de nesuportat, însă, asemenea celor mai mulți locuitori ai orașului, trec și peste acest inconvenient, fără să fiu conștientă de faptul că se poate, desigur, și mult mai bine. Eu însămi folosesc mașina pentru aproape orice drum mai lung de două străzi, după care mă simt vinovată. Însă, la rîndul meu, dau vina pe transportul în comun deficitar, „deh, dacă ar exista un transport ca la Berlin, de pildă, aș uita de mașină!“, îmi zic.

Mai nou, mă afectează din ce în ce mai mult lipsa spațiilor verzi – nu-mi convine faptul că nu am nici un parc în apropiere de casă și că trebuie să merg șase stații cu metroul pînă în Herăstrău, unde simt că respir. Mai mult decît atît, mă întristează lipsa vegetației pe străzi, pe lîngă blocuri. Pe străduța mea nu este plantat nici măcar un pom, casele sînt ca niște cutii vîrîte una într-alta, iar curțile sînt toate, de fapt, niște mici terase betonate. Dar toate acestea sînt doar niște simple nemulțumiri legate de viața citadină. Dincolo de ele, de cîțiva ani încoace, aproape în fiecare început de vară, mă confrunt cu diferite simptome stranii cărora nu le găsesc neapărat vreo explicație concretă – o alergie care nu mai trece și căreia dermatologul nu-i găsește cauza, senzații de sufocare care nu au legătură cu nimic, poate doar cu anxietatea. Curios este faptul că în momentul în care plec din oraș, în vacanță, în cîteva zile toate acestea dispar ca prin farmec. Treptat, am început să fac legătura între micile mele afecțiuni supărătoare și mediul în care trăiesc, ceea ce m-a determinat să inițiez acest Dosar. Oare „orașul“ să fie cauza? Este atît de poluat încît îmi iese pe nas și pe piele?

Conform numbeo.com, Bucureștiul se află pe locul 6 printre cele mai poluate orașe europene, după orașe precum Tetovo, din Macedonia, Snipro, din Ucraina, sau Tirana, din Albania. Alte orașe românești se găsesc și ele în top – Iași, pe locul 27, Cluj, pe 49 și Brașov, pe 63. Oare chiar atît de nocivă pentru sănătate să fie viața în orașele mari din România? Am întrebat jurnaliști, oameni care au lucrat sau încă mai lucreză în organizațiile care se ocupă cu protecția mediului, un arhitect, un doctor, un europarlamentar – președinta Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European –, dar și simpli „cetățeni“ care fug de marile orașe și se mută la țară pentru a trăi într-un mediu mai puțin poluat. Concluziile le puteți trage voi, cititorii.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banana gc311f3832 1920 jpeg
Cum faci bananele să reziste mai mult? Obiectul banal din bucătărie care le păstrează proaspete
Bananele sunt o gustare ideală: dulci, sățioase, cu puține calorii. Problema lor reală este însă durata scurtă de viață. De multe ori, dacă cumperi un ciorchine întreg, câteva banane ajung să se înnegrească înainte să apuci să le mănânci.
clatite cu ciuperci si smantana 344674 jpg
Două delicatese din bucătăria tradițională care îți lasă gura apă. Cum se prepară cele mai savuroase clătite românești
Clătitele se numără printre cele mai îndrăgite deserturi din România. Apărute încă din Antichitate și răspândite pe un areal vast, acestea au fost adaptate de români în numeroase variante savuroase, care reflectă inventivitatea gastronomiei locale.
energie regenerabila panouri solare. foto pixabay
Europa devine o forță a energiei verzi. Proiectele de 552 GW din regiunea mediteraneeană depășesc capacitatea planificată a SUA
Cu investiții de peste 682 de miliarde de euro în energia verde, unul dintre leagănele civilizației tinde să devină o forță energetică de prim rang la nivel mondial. Este vorba despre regiunea mediteraneeană, a cărei capacitate energetică ar putea depăși chiar și capacitatea planificată a SUA.
anaf png
Vrei un credit? ANAF pregătește o schimbare în verificarea veniturilor. Ce trebuie să știe românii
Românii care vor să obțină un credit de la bancă ar putea avea de parcurs, în viitor, o etapă diferită atunci când banca le verifică veniturile. ANAF pregătește un nou mecanism pentru furnizarea informațiilor fiscale către bănci și alte entități private.
Autostrada Sibiu Pitești  Zona Tunelul Poiana  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Cel mai lung tunel de pe A1 Sibiu–Pitești intră în linie dreaptă. „Cârtița” de 3.300 de tone, pregătită de foraj
Lucrările la Tunelul Poiana, cel mai lung tunel de pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești, intră într-o nouă etapă. Infrastructura și platforma de lansare a uriașului TBM sunt aproape de final, iar montajul „cârtiței” care va fora cele două galerii este programat să înceapă la începutul lunii octombrie.
seceta, foto shutterstock jpg
Alertă climatică: până la 40% din suprafața uscată a Pământului ar putea ajunge în zone cu climat arid până la sfârșitul secolului
Aproape 40% din suprafața terestră a lumii ar putea fi caracterizată de condiții climatice uscate în ultimele trei decenii ale acestui secol, potrivit unui nou studiu publicat în revista Environmental Research Letters.
image png
Riscul ascuns din toaletă: ce se întâmplă cu aerul din cameră după ce tragi apa
Igiena din baie se concentrează, de obicei, pe suprafețele pe care le atingi: spălatul corect pe mâini, prosoape curate, covorașe schimbate des, poate chiar un bideu pentru un plus de confort. Însă cercetări recente arată că adevărata amenințare nu este pe mânerul ușii, ci în aer.
Creier sănătos   pixabay jpg
Obiceiul banal care îți îmbătrânește creierul mai repede. Avertismentul neurologilor
Obiceiurile de viață influențează profund sănătatea creierului și ritmul în care acesta îmbătrânește. Dacă efectele nocive ale fumatului sunt bine cunoscute, neurologii atrag atenția asupra unui alt obicei, mult mai acceptat social, dar la fel de periculos: consumul regulat de alcool.
copil mic trist cu creion la scoala shutterstock 1172327539 jpg
„De ce n-ai luat 10?” Când goana după note bune începe să le facă rău copiilor
Note mari, teme făcute la timp, rezultate bune la examene și frica de a nu-și dezamăgi părinții. Pentru mulți copii, dorința de a se descurca bine la școală devine, în timp, o sursă serioasă de stres.