Vedete, eroi ╚Öi celebrit─â╚Ťi

Mihai COMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
Vedete, eroi ╚Öi celebrit─â╚Ťi jpeg

- glorie sau popularitate? -

├Än bibliografia de specialitate se face, de mult─â vreme, distinc┼úia, bazat─â pe diferen┼úa dintre merit ┼či notorietate, dintre eroi, celebrit─â┼úi ┼či vedete (staruri). Primii s├«nt cei care r─âm├«n ├«n con┼čtiin┼úa colectiv─â pentru o fapt─â remarcabil─â, de obicei ├«n interesul general ÔÇô de la ÔÇ×eroiiÔÇť care ┼či-au dat via┼úa ├«n lupt─â pentru ap─ârarea patriei sau care, ├«n situa┼úii catastrofale, printr-o fapt─â de un curaj aparte au salvat via┼úa unui/unor semeni, p├«n─â la personalit─â┼úile culturale, ┼čtiin┼úifice ┼či (chiar) sportive, ale c─âror realiz─âri au marcat istoria unei comunit─â┼úi. Celebrit─â┼úile s├«nt persoane recomandate de o presta┼úie artistic─â, sportiv─â sau de reu┼čite economice ┼či sociale, care se bucur─â de recunoa┼čtere public─â ┼či de o mediatizare intens─â. Vedetele s├«nt figurile care s├«nt ÔÇ×pompateÔÇť ├«n prim-plan de mass-media ┼či care exist─â ├«n imaginarul social doar at├«t timp c├«t mass-media le men┼úine ├«n centrul aten┼úiei; din aceast─â perspectiv─â, o vedet─â este, de obicei, o apari┼úie meteoric─â ÔÇô pu┼úine trec de la acest statut la cel de celebritate. Opozi┼úia axiologic─â dintre merit ┼či notorietate se inverseaz─â c├«nd trecem de cealalt─â parte a baricadei ÔÇô audien┼úele. Eroii s├«nt men┼úinu┼úi ├«n aten┼úia public─â prin eforturi politice ┼či culturale intense: calendarul comemor─ârilor na┼úionale ┼či locale, manualele ┼čcolare, evenimentele festive, unele crea┼úii artistico-educative (ca filmele istorice) etc. Celebrit─â┼úile s├«nt promovate de marile industrii culturale, de campanii de marketing ┼či de pres─â (de la cea de calitate la cea tabloid─â) ┼či, drept urmare, se bucur─â de adora┼úia milioanelor de ÔÇ×faniÔÇť. Mai mult dec├«t at├«t, unele beneficiaz─â de un cult aparte, vecin cu acela al figurilor religioase. Altfel spus, ├«n acest caz se trece de la faptul de cultur─â la actul cultic. 

├Än termeni antropologici ar trebui s─â vorbim aici despre opozi┼úia dintre sacru ┼či profan; dar bogata bibliografie din sfera ÔÇ×celebrity studiesÔÇť nu poate explica metamorfoza unei figuri a unui ÔÇ×splendid performerÔÇť, marcat─â ┼či comodificat─â prin elemente ale extra-ordinarului, ├«n obiect al unui cult ┼či al unui discurs devo┼úional. ├Än studiile de istorie a religiilor, procesele de idolatrizare, beatificare, canonizare sau sanctificare au fost urm─ârite ├«n diferite civiliza┼úii ┼či epoci; ├«n ultimele decenii, numeroase cercet─âri au dezv─âluit existen┼úa unor procese analoge aplicate unor figuri nonreligioase: lideri ┼či activi┼čti politici (Isabela Per├│n, Che Guevara) sau celebrit─â┼úi ale lumii muzicii, filmului ┼či sportului (Elvis Presley, Jim Morrison, Claude Fran├žois).  ├Än cazul celebrit─â┼úilor, studiile consacrate cultului lui Elvis Presley ├«n Graceland arat─â c─â manifest─ârile fanilor s├«nt analoge cu cele ale credincio┼čilor: crearea de schrines (├«n spa┼úiu ┼či cyberspa┼úiu), organizarea de pelerinaje, scufundarea ├«n rituri devo┼úionale (rug─âciuni ┼či ofrande) ┼či experimentarea unor tr─âiri intense, cvasimistice. De┼či nici unul dintre ace┼čtia nu crede c─â Elvis sau Jim ar putea fi integra┼úi ├«n panoplia sfin┼úilor cre┼čtini, ei ├«i consider─â ca o surs─â de protec┼úie ┼či ca o figur─â c─âreia ├«i pot m─ârturisi suferin┼úele ┼či aspira┼úiile. Acest mecanism de creare a unei sacralit─â┼úi personalizate este, cel mai adesea, interpretat din perspectiva paradigmei weberiene a modernit─â┼úii ca un spa┼úiu cultural ├«n care religia institu┼úionalizat─â nu mai este unicul cadru de organizare a imaginarului social. Antropologii modernit─â┼úii cred c─â globalizarea cultural─â ┼či fragmentarea marilor religii ├«n numeroase forme cultice, precum ┼či caracterul din ce ├«n ce mai individualizat al practicilor religioase conduc la forme de religiozitate noninstitu┼úionalizate. Sacralizarea unor figuri, care nu se integreaz─â ├«n cadrele sfin┼úeniei cre┼čtine, este explicat─â ├«n mod func┼úionalist, prin invocarea unui dezechilibru social ┼či a capacit─â┼úii acestor figuri de a r─âspunde nevoii indivizilor ┼či grupurilor de a reface (chiar ┼či numai ├«n imaginar) acest echilibru. 

O alt─â direc┼úie de cercetare urm─âre┼čte procesele prin care o celebritate cap─ât─â aureola sacral─â. Din aceast─â perspectiv─â, accentul se mut─â de la practicile rituale ale fanilor (v─âzute acum ca efecte) la discursurile de consacrare ┼či institu┼úiile care produc ┼či legitimeaz─â aceste discursuri. Lunga istorie a Bisericii cre┼čtine a condus la institu┼úionalizarea procedurilor prin care se realizeaz─â beatificarea, canonizarea ┼či sanctificarea unei persoane. Elementele de con┼úinut religios (manifestarea supranaturalului prin miracole ┼či transformarea corpului mort ├«n moa┼čte) s├«nt dublate de resemnificarea accidentelor unei vie┼úi, care devin ac┼úiuni exemplare ┼či se integreaz─â ├«n matca arhetipurilor canonice (na┼čtere ┼či copil─ârie dificil─â, suferin┼úe mistice, devo┼úiune pentru semeni, moarte exemplar─â etc). Elementul esen┼úial care declan┼čeaz─â ┼či ulterior legitimeaz─â acest proces este povestirea hagiografic─â.  

De la sanctificare la promovare 

Dac─â Biserica cre┼čtin─â a ajuns, prin elabor─âri succesive, s─â controleze at├«t procedurile de autentificare a sfin┼úeniei, c├«t ┼či instan┼úele generatoare de nara┼úiuni consacratoare, ├«n procesele de promovare a noilor figuri sacralizate cea mai activ─â instan┼ú─â de consacrare este mass-media. Mai multe studii au urm─ârit crearea ┼či promovarea prin mass-media a unor povestiri hagiografice referitoare la celebrit─â┼úi precum Elvis Presley, Claude Fran├žois, Patti Smith etc. Aceste constructe nu s├«nt, prin ele ├«nsele, suficiente pentru a fixa definitiv aura de sacralitate a unei celebrit─â┼úi ÔÇô dar ele inflameaz─â imaginarul social ┼či s├«nt factorul legitimator pentru declan┼čarea unor comportamente ritualice care, ├«n timp, sprijinite ┼či de alte instan┼úe sociale, pot crea cultul unei celebrit─â┼úi disp─ârute.   

C├«t despre vedete ÔÇô ele s├«nt obiectul aten┼úiei unei mass-media de tip tabloid, care scoate ├«n eviden┼ú─â ne├«mplinirile, accidentele, ├«nc─âlc─ârile normelor sociale etc. Evident, un asemenea discurs nu poate conduce la consacrare, este unul care, simultan cu proiectarea ├«n prim-planul aten┼úiei a unui anume tip de public, genereaz─â ┼či erodarea imaginii, degradarea acesteia (remarcabil, ├«n acest context, este procesul prin care Madonna ┼či echipa sa au reu┼čit s─â controleze, deturneze ┼či apoi orienteze acest tip de discurs, transform├«nd o figur─â care suferea de toate avatarurile unei vedete ├«n aceea a unei celebrit─â┼úi). Inevitabil, orice vedet─â care r─âm├«ne vedet─â este una de carton ┼či, cu c├«t piedestalul de mucava este mai fragil, cu at├«t mai agresiv─â este autopromovarea, adic─â vedetismul. 

Opiul popoarelor  vs ma┼čina  de fabricat vise 

Cele mai multe studii de specialitate, marcate de neo-marxismul ┼×colii de la Frankfurt, acuz─â ma┼čin─âria capitalist─â pentru acest proces de mercantilizare a vedetelor, fabricate pe band─â rulant─â, v├«ndute ieftin ┼či apoi ├«nlocuite cu alte produse ale ÔÇ×ma┼činii de fabricat viseÔÇť (aceast─â defini┼úie a mass-media, curent─â ├«n celebrity studies, nu e prea departe de celebra formul─â prin care Lenin definea religia ÔÇô ÔÇ×opiul popoarelorÔÇť; ├«n ambele cazuri o form─â de cultur─â este acuzat─â c─â deturneaz─â spiritul revolu┼úionar al maselor de la contestarea puterii capitaliste la acceptarea darurilor prin care aceasta cump─âr─â supunerea). Aceste mecanisme economice ar conduce, deci, la impunerea, ├«n locul unor idoli ai produc┼úiei (eroii), a unor ÔÇ×idoli ai consumuluiÔÇť. Este posibil, dar... Mi se pare mult prea simplu s─â arunc─âm ├«ntreaga povar─â a vinov─â┼úiei pe umerii mass-mediei ┼či a goanei patronilor dup─â profit facil. S├«nt factori care conteaz─â, dar ar trebui s─â nu uit─âm c─â ei s├«nt favoriza┼úi de sc─âderea influen┼úei formatoare a altor instan┼úe sociale: familia, biserica, ┼čcoala, cultura ÔÇ×major─âÔÇť. ├Än Rom├ónia, nici una din aceste institu┼úii nu a ┼čtiut s─â se adapteze la generalizarea culturii de mas─â, nici una din ele nu a depus eforturile de absorbire ┼či modelare a fenomenelor populare, pe care s-au mul┼úumit doar s─â le condamne retoric. Mai grav, nici una din ele nu a ┼čtiut s─â beneficieze de avantajele oferite de noile tehnologii de comunicare. Este deci firesc ca ├«n acest gol l─âsat de instan┼úele amintite s─â se strecoare acel segment al mass-mediei, care, ca orice produs al economiei de pia┼ú─â, caut─â noi pie┼úe ┼či sesizeaz─â rapid noile oportunit─â┼úi de plasare a unor produse creatoare de profit. Pe de alt─â parte, publicul nu e naiv pe termen indefinit ÔÇô nimeni nu se identific─â, la modul cultic, cu o vedet─â; nici chiar fenomenele de idolatrizare nu dureaz─â mult: pu┼čtoaicele naive ÔÇô care spuneau c├«ndva c─â Rachel Welch este idealul lor ├«n via┼ú─â ÔÇô au devenit azi intelectuale ┼či activiste feministe acerbe! 

Mihai Coman este decanul Facult─â┼úii de Jurnalism ┼či ┼×tiin┼úe ale Comunic─ârii, Universitatea Bucure┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.