Vechile vremuri bune, viziunea lui Ludwig von Mises

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 902 din 22 ÔÇô 28 iulie 2021
Vechile vremuri bune, viziunea lui Ludwig von Mises jpeg

Mitul vremurilor bune de alt─âdat─â este extrem de prezent ├«n cultura noastr─â. Mereu avem sentimentul ÔÇô ╚Öi ne exprim─âm ca atare ÔÇô c─â fructele nu mai au gustul din copil─ârie, c─â oamenii nu mai s├«nt aceia╚Öi, c─â nici iernile nu mai s├«nt ceea ce au fost alt─âdat─â ╚Öi c─â, ├«n general, lucrurile din jurul nostru evolueaz─â mereu nefavorabil, ├«nspre o finalitate care nu poate fi dec├«t una ├«ntunecat─â, dac─â toate acestea se degradeaz─â. Este o percep╚Ťie pe dos ├«n raport cu realitatea ra╚Ťional─â, palpabil─â, din jurul nostru. Pe m─âsur─â ce vremurile se ├«mbun─ât─â╚Ťesc de la o genera╚Ťie la alta, sentimentul oamenilor care trec prin acele vremuri pare a evolua ├«n sens invers. Adic─â mereu oamenii spun c─â trecutul a fost cel luminos, prezentul este ├«ntunecat ╚Öi viitorul sumbru. Chiar ╚Öi vremurile de revolu╚Ťii, mari r─âzboaie ╚Öi epidemii s├«nt invocate de c─âtre oameni, ├«n mod subiectiv, ca fiind vremuri bune din trecutul lor. Este evident c─â acele vremuri nu au fost bune pentru simplul motiv c─â au fost dominate de distrugere ╚Öi moarte. Or, ├«n orice sistem referen╚Ťial am discuta, moartea ╚Öi r─âzboiul nu ar trebui s─â fie invocate ca fiind vremuri bune. Este mult subiectivism ├«n aceste tr─âiri ╚Öi afirma╚Ťii. Un subiectivism legat ├«n primul r├«nd de starea fizic─â  a fiec─âruia dintre noi. Mereu perioada tinere╚Ťii este invocat─â ca fiind luminoas─â ╚Öi bun─â, dup─â care, cu trecerea anilor, lucrurile ├«ncep s─â se degradeze ╚Öi percep╚Ťia noastr─â este alta. F─âr─â s─â ne d─âm seama, noi, oamenii, invoc─âm ├«ntotdeauna anii tinere╚Ťii ca fiind vremurile bune. F─âr─â a realiza c├«t de subiectivi s├«ntem ├«n aprecieri. Da, atunci c├«nd eram tineri, acuitatea sim╚Ťurilor biologice era alta, dup─â cum ╚Öi iernile p─âreau a fi mai frumoase pentru c─â mergeam la s─âniu╚Ö cu senin─âtatea copilului ╚Öi nu eram obliga╚Ťi s─â economisim c─âldura pentru a face ca facturile la gaze naturale s─â fie c├«t mai mici. Pe de alt─â parte, ├«n percep╚Ťia vremurilor prezente ├«n compara╚Ťie cu cele trecute, exist─â un fel de refuz al prezentului dinamic social ├«n raport cu trecutul ├«n care aceast─â vitez─â era mult mai redus─â. Ne sim╚Ťim dep─â╚Öi╚Ťi ╚Öi reac╚Ťion─âm ca atare. Orizontul de timp al unui om t├«n─âr este extrem de ├«ndep─ârtat ╚Öi timpul pare c─â st─â pe loc. ├Än compara╚Ťie, orizontul unui om matur este ├«ngust, prevestind un final fizic pe care niciodat─â nu ├«l accept─âm. Da, vremurile tinere╚Ťii s├«nt mereu mai bune pentru c─â nu s├«nt tr─âite sub presiunea finalului.

Atunci c├«nd intr─âm pe teritoriul economiei, banul ╚Öi universala sa folosin╚Ť─â reprezint─â linia de demarca╚Ťie dintre vremurile ÔÇ×buneÔÇŁ de alt─âdat─â ╚Öi cele ÔÇ×releÔÇŁ de acum. Oamenii ofteaz─â dup─â o lume ├«n care banul nu era rege ╚Öi simt ap─âsarea folosin╚Ťei banului ├«n lumea contemporan─â, dinamic─â ╚Öi mercantil─â. ╚śi ├«n acest caz, ca ╚Öi ├«n primul pe care l-am invocat, legat de linia pe care o traseaz─â v├«rsta biologic─â, ne ├«n╚Öel─âm. Lumea banului, a╚Öa cum e ea, este mult superioar─â lumii anterioare. Ludwig von Mises este economistul care procedeaz─â la o analiz─â magistral─â a percep╚Ťiei umane economice despre vremurile de alt─âdat─â. ├Än lucrarea sa Mentalitatea anticapitalist─â (Editura Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia╚Öi, 2011, traducere de Gabriel Mursa, prefa╚Ť─â de Drago╚Ö-Paul Aligic─â), vorbe╚Öte despre dou─â tipuri importante de organizare social─â. Este vorba despre cea bazat─â pe statut ╚Öi capitalismul (op. cit., p. 17). Societatea bazat─â pe statut s-a caracterizat prin: majoritatea popula╚Ťiei era s─ârac─â ╚Öi dependent─â de aristocratul c─âreia ├«i apar╚Ťinea; bog─â╚Ťia unui aristocrat nu reprezenta un fenomen de pia╚Ť─â; bog─â╚Ťia era un dat mo╚Ötenit ╚Öi nu unul dob├«ndit prin merite ╚Öi competi╚Ťie; bog─â╚Ťia nu ├«╚Öi avea originea ├«n satisfac╚Ťia pe care cel bogat o oferea consumatorilor; bog─â╚Ťia nu putea fi retras─â sau modificat─â printr-o ac╚Ťiune din partea publicului; a fost dob├«ndit─â prin cucerire ╚Öi putea s─â dispar─â prin ac╚Ťiunea violent─â a unui alt cuceritor; seniorul feudal nu era expus nemul╚Ťumirii consumatorilor, fiind protejat ├«n fa╚Ťa nemul╚Ťumirii populare; nu banul era cel care patrona rela╚Ťiile economice, ci schimbul ├«n natur─â; statutul social (apartenen╚Ťa la un segment social) era mo╚Ötenit ╚Öi se purta toat─â via╚Ťa; sistemul social se baza pe ÔÇ×subdivizarea oamenilor ├«n grupuri ereditare cu ranguri diferite, drepturi diferite, titluri diferite precum ╚Öi privilegii sau restric╚Ťii recunoscute prin legeÔÇŁ (op. cit., p. 18). Societatea statutului social era una ├«ncremenit─â ├«n timp, stabil─â ├«n raport cu s─âr─âcia sa ╚Öi cu nivelul de trai degradant ├«n care tr─âia imensa parte a popula╚Ťiei. Este vorba despre o economie agrar─â care oferea la nivel de subzisten╚Ť─â cele necesare traiului. ├Än aceast─â lume, ÔÇ×ÔÇŽlocul individului ├«n via╚Ť─â este fixat. El se na╚Öte ├«ntr-o anumit─â situa╚Ťie, iar pozi╚Ťia sa ├«n societate este determinat─â riguros de legi ╚Öi cutume care aloc─â fiec─ârui membru al rangului privilegiile ╚Öi ├«ndatoririle date sau ├«i impun anumite dezavantaje. (ÔÇŽ). Individul nu este, ├«nainte de toate, cet─â╚Ťeanul unei na╚Ťiuni, el este membrul unei condi╚Ťii, al unei p─âturi sociale (ÔÇŽ) ╚Öi doar indirect integrat unei na╚ŤiuniÔÇŁ (op. cit., p. 18).

A╚Öa cum le descriem mai sus arat─â vremurile ÔÇ×buneÔÇŁ de alt─âdat─â. Ele au fost incompatibile cu noua lume care se n─â╚Ötea ╚Öi care era capitalismul. Capitalismul este o lume total opus─â. Este lumea deschiderii sociale. Comer╚Ťul ╚Öi banul vor veni ├«n prim plan ╚Öi vor democratiza ╚Öi nivela fosta segmentare social─â. Banul este cel care ac╚Ťioneaz─â eficient ╚Öi care distruge trecutul pun├«nd oamenii ├«ntr-o competi╚Ťie nou─â, cea pentru bun─âstare ╚Öi prosperitate. Egalitatea ├«n fa╚Ťa legii este principiul fundamental care st─â la baza noilor rela╚Ťii sociale. Pe fond, adep╚Ťii vechii lumi au criticat noua lume tocmai pentru aceste schimb─âri pe care le aduce. Mises arat─â: ÔÇ×Critica principal─â adus─â principiului egalit─â╚Ťii ├«n fa╚Ťa legii de panegiri╚Ötii ┬źvechilor vremuri bune┬╗ este aceea c─â aceasta a abolit privilegiile de rang ╚Öi demnit─â╚Ťile. Ace╚Ötia sus╚Ťin c─â sus-men╚Ťionatul principiu ┬źa atomizat┬╗ societatea, a dizolvat ┬źdiviziunile┬╗ sale organice ├«n mase ┬źamorfe┬╗. ┬źMul╚Ťimea┬╗ a devenit atotputernic─â, iar materialismul ei mediocru a ├«nlocuit criteriile din epocile revolute. Banul a devenit rege. Oameni f─âr─â valoare se bucur─â de bog─â╚Ťii ╚Öi opulen╚Ť─â, ├«n timp ce merituo╚Öii ╚Öi valoro╚Öii r─âm├«n f─âr─â nimic. Aceast─â critic─â presupune implicit c─â ├«n l╩╝ancien r├ęgime, aristocra╚Ťii se distingeau prin virtu╚Ťi ╚Öi c─â ei ├«╚Öi datorau rangul ╚Öi averile superiorit─â╚Ťii lor morale, culturaleÔÇŁ (op. cit., p. 19).

Mises critic─â situa╚Ťia de mai sus. Ideea c─â banul ├«i desparte pe cei merituo╚Öi de prosperitate este o inven╚Ťie a celor care ofteaz─â dup─â vremurile bune de alt─âdat─â. Aceste vremuri nu erau bune, iar democra╚Ťia banului este preferabil─â stagn─ârii sociale ├«n s─âr─âcie. Banul ╚Öi folosin╚Ťa sa nu se fac vinova╚Ťi de neajunsurile lumii noi, avansat─â ├«n esen╚Ťa sa ├«n raport cu lumea veche. Pe de alt─â parte, ├«n lumea nou─â, recompensarea nu se produce dup─â principii care ╚Ťin de ÔÇ×valoarea natural─âÔÇŁ sau ÔÇ×distinc╚Ťia moral─âÔÇŁ a unui om. Mises completeaz─â: ÔÇ×Democra╚Ťia capitalist─â a pie╚Ťei nu conduce la recompensarea oamenilor dup─â ┬źadev─âratele┬╗ lor merite, dup─â valoarea lor natural─â sau distinc╚Ťia lor moral─â. Ceea ce face ca un om s─â fie prosper nu este evaluarea contribu╚Ťiei lui plec├«nd de la un principiu ┬źabsolut┬╗ al justi╚Ťiei, ci evaluarea din partea semenilor s─âi, care aplic─â exclusiv m─âsura nevoilor lor, a dorin╚Ťelor ╚Öi obiectivelor personale. Aceasta este semnifica╚Ťia sistemului democratic al pie╚Ťei. Consumatorii s├«nt atotputernici, adic─â suverani. Ei vor s─â fie satisf─âcu╚ŤiÔÇŁ (op. cit., pp. 19-20).

Oftatul dup─â vremurile bune de alt─âdat─â ╚Öi negarea banului drept criteriu absolut de departajare ├«n lupta pentru prosperitate fac parte dintr-un reflex social al omului contemporan. Poate c─â lumea capitalist─â nu este perfect─â ╚Öi, ├«n mod evident, omul viitorului va ├«ncerca s─â construiasc─â social altfel. Pornind chiar de la defectele lumii contemporane. A ofta, ├«ns─â, dup─â vremurile ├«n care tr─âiam pe planta╚Ťia aristocratului care avea drept de via╚Ť─â ╚Öi de moarte asupra noastr─â mi se pare chiar o nerozie. Cei care acuz─â regulile impuse de c─âtre bani ca fiind injuste ar trebuie s─â le compare cu cele din trecut ╚Öi nu cu fantasmagoriile din capetele lor. Economia de pia╚Ť─â ├«l r─âspl─âte╚Öte pe cel destoinic ╚Öi implicat ╚Öi nu pe cel care se a╚Öaz─â ├«ntr-un col╚Ť la marginea societ─â╚Ťii ╚Öi crede despre sine c─â este moral ╚Öi, ca urmare, i se cuvine totul. Este vorba aici despre apari╚Ťia bog─â╚Ťiei ca semn al recunoa╚Öterii inventivit─â╚Ťii ╚Öi capacit─â╚Ťii de a te pune ├«n slujba celorlal╚Ťi, a consumatorilor. Sigur, azi se vorbe╚Öte despre dictatura consumerismului ╚Öi despre neajunsurile sale. Este hazliu ca o fiin╚Ť─â care a suferit de foame milioane ╚Öi milioane de ani s─â vorbeasc─â despre prosperitate ca fiind un neajuns. ├Än confuzia din capetele unora se poate ├«nt├«mpla asta, dar un om ra╚Ťional, al vremurilor prezente, nu poate g├«ndi a╚Öa. Abia ne-am desp─âr╚Ťit de foame ╚Öi parc─â ne este dor de ea. ╚śi vorbim aici despre lumea occidental─â, nu despre alte p─âr╚Ťi ale planetei unde foamea este ├«nc─â prezent─â. Pe acest fond, al neg─ârii lumii noastre ╚Öi nu al eforturilor comune de a ne asuma ├«n╚Ťelegerea mersului ├«nainte, se poate ├«nt├«mpla un masiv recul istoric. Lumea a mai tr─âit astfel de perioade, de ├«ntoarceri ├«n timp. Mereu vremurile bune s├«nt cele ├«n care tr─âim. Cu certitudine, vremurile din trecut nu s├«nt cele bune, dup─â cum cele din viitor pot fi mai bune. Lumea ├«n care tr─âim are o direc╚Ťie, u╚Öor vizibil─â, la o scurt─â privire ├«n trecut.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

AMSandu NOU jpg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.