Vechi și nou

Publicat în Dilema Veche nr. 1034 din 1 februarie – 7 februarie 2024
image png

În ultima vreme, roboții, Inteligența Artificială, conexiunile informatice, Internetul sau obiceiul lucrului de acasă dezvoltat în timpul pandemiei au contribuit la schimbarea cerințelor, condițiilor și raporturilor de muncă, așa încît s-ar putea spune că munca nu mai e ce-a fost. Mai vîrstnicii au fost nevoiți să se adapteze, mai tinerii au fost parcă deja pregătiți pentru aceste schimbări. Dar chiar în peisajul nou al „cîmpului muncii” (cum era numit odată), vechile obișnuințe pot fi cumva detectate. 

Trecutul nu poate fi șters complet și uneori e chiar foarte util să ne amintim cum era înainte. Nu sîntem atît de departe de epoca în care cultul muncii comuniste și al clasei muncitoare „conducătoare” erau puse în centrul unei propagande care răzbătea și ne copleșea din toate direcțiile. Comuniștii spuneau că munca l-a creat pe om, iar Nicolae Ceaușescu încerca să ne explice că trăim așa cum muncim. Cînd a venit Mihail Gorbaciov în vizită la București, i-a întors vorba și lumea de la noi a auzit prima oară, într-un mod oarecum oficial, că în Uniunea Sovietică de atunci începuse să se spună că muncim așa cum trăim.

Obiceiurile legate de cultura și organizarea muncii diferă foarte mult nu doar în funcție de istorie, ci și de geografie. Din acest punct de vedere, Japonia, Africa de Sud, Elveția, Anglia sau regiunea Balcanilor sînt complet diferite. Avem exemple de prin toate aceste locuri. Și, evident, fiecare sistem, mai tradițional sau mai modern, își are rosturile, beneficiile și dezavantajele sale, iar adesea poveștile și anecdotele despre cum muncesc unii sau alții sînt de tot hazul. În România, observă specialiștii, nu rareori energia cheltuită de angajați pentru poziționarea și relaționarea într-o firmă e mai mare decît efortul presupus de activitatea propriu-zisă din acea firmă. 

Aprecierea muncii și raportarea la ea se fac în funcție de criterii diverse, depinzînd de tradiții și sisteme. Unii pun preț pe loialitatea față de management sau pe transpirația și dedicația angajatului, alții evaluează munca în funcție de utilitate. Și se pare că, în lume, cele mai multe job-uri sînt, în mod paradoxal, mai degrabă inutile. 

Dacă o vreme munca a fost evaluată în funcție de eficiență, de productivitate, astăzi se vorbește tot mai mult despre împlinirea și fericirea pe care munca le poate aduce omului, despre utilitatea ei socială și personală, despre așa-numita muncă inteligentă. Dezvoltarea tehnologiei dă posibilitatea omului să muncească mai puțin fizic, mai selectiv, mai plăcut. Lucrurile repetitive, de rutină sau care presupun mare efort fizic pot fi acum făcute și de computere sau roboți.

Cu toate astea, rămîne valabilă vorba care spune că omul sfințește locul. În lipsa unui spirit mereu treaz, inerția și delăsarea se pot răspîndi asemeni buruienilor, înțelenind orice activitate sau afacere. (Andrei Manolescu)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.