Vechea lume nou─â a Academiei

Publicat în Dilema Veche nr. 235 din 14 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Academia a ├«nceput cu o tr─âdare ┼či c-un demagog. Ne spune Plutarch ├«n Vie┼úile paralele c─â lui Theseus, fondatorul Atenei, surprins de o var─â indian─â a hormonilor, i s-au aprins, pe la cincizeci de ani, c─âlc├«iele dup─â Elena - o fat─â care, nici m─âcar dup─â standardele timpului, nu era ├«nc─â bun─â de m─âritat ┼či care, pu┼úin mai t├«rziu, avea s─â devin─â cunoscut─â sub numele de Elena din Troia. Semizeul n-are probleme de genul "s-o las se stric─â, s-o iau mi-e fric─â c─â vine altul ┼či mi-o ridic─â". G─âse┼čte calea de mijloc: o fur─â ┼či i-o ├«ncredin┼úeaz─â mamei sale, Ethra, s-o p─âzeasc─â p├«n─â la ├«mplinirea sorocului. Ghinionul face, ne spune tot Plutarch, c─â ├«n acela┼či timp Menestheus, fiul lui Peteus, s─â fie ┼či primul om consemnat de istorie care s─â izbuteasc─â s─â prosteasc─â, la propriu ┼či la figurat, mul┼úimile din Atena, zugr─âvindu-l pe Theseus drept capul tuturor r─âut─â┼úilor ┼či promi┼ú├«ndu-le marea cu sarea. Castor ┼či Pollux, a┼čadar, porni┼úi spre salvarea Elenei, g─âsesc ├«n Atena un teren cum nu se poate mai prielnic: colabora┼úioni┼čtii st─âteau pe toate gardurile, care din interes, care din principiu. "C├«┼čtig─âtor" avea s─â se dovedeasc─â Academus, singurul dintre atenieni care ┼čtia unde se afla ascuns─â, cu adev─ârat, Elena. De atunci ├«ncolo, de fiecare dat─â c├«nd Lacedonienii invadau Atica, aveau grij─â s─â ocoleasc─â p─âm├«nturile lui Academus. Treptat, Academia avea s─â fie considerat─â de c─âtre toat─â lumea un loc sf├«nt, dedicat Atenei, zei┼úa ├«n┼úelepciunii - mai cu seam─â c─â era un p─âm├«nt "nefertil, uscat ┼či murdar". Cine s─â-l r├«vneasc─â? Abia dup─â ce Cimon avea s─â-l transforme ├«ntr-un soi de paradis, gra┼úie unei importante infuzii din bani publici, Platon avea s─â-┼či stabileasc─â acolo prima academie. S─â nu zice┼úi c─â nu v-am spus. Am ajuns ├«n Statele Unite convins fiind c─â nimic din ceea ce ├«nseamn─â mediu academic nu-mi este str─âin. ├Ämi luasem deja o diplom─â de master ├«n Fran┼úa, avusesem c├«teva burse de cercetare ├«n Anglia ┼či Belgia ┼či credeam c─â-mi dep─â┼čisem complexele provinciale. M─â ├«n┼čelam amarnic. Sistemul academic american are pu┼úine ├«n comun cu cel european. ├Än primul r├«nd, stilul: centrat pe performan┼ú─â ┼či eficien┼ú─â, sistemul e extrem de rigid sub o masc─â de aparent─â relaxare. ├Äncurajat─â ├«n teorie, creativitatea trebuie ambalat─â ├«n forme fixe ┼či digerabile de c─âtre sistem - de unde ┼či tiparele standard sub care se prezint─â lucr─ârile ┼čtiin┼úifice. (Dup─â cum recuno┼čtea Jeffrey Isaac, chairman-ul departamentului de Political Science al Universit─â┼úii Indiana - Bloomington, un autor cu un stil original, precum celebra Hannah Arendt, ar avea ast─âzi serioase probleme ├«n a publica m─âcar un articol ├«n vreo revist─â de specialitate.) Contribu┼úia original─â trebuie rezumat─â ├«n primele patru r├«nduri ale lucr─ârii ("dac─â nu o po┼úi rezuma ├«n patru r├«nduri ├«nseamn─â c─â nu ai o contribu┼úie original─â"). De altfel, ├«ntregul sistem e cl─âdit ├«n a┼ča fel ├«nc├«t, la cap─âtul "liniei de produc┼úie", s─â livreze produse nu neap─ârat sclipitoare, dar cu siguran┼ú─â eficiente. La urma urmei, nimeni nu-┼či cump─âr─â h├«rtia igienic─â dup─â criterii estetice. Ca nic─âieri pe b─âtr├«nul continent, doctoratul ├«ncepe cu o serie de cursuri ┼či seminarii intensive (graduate level), centrate ├«n jurul primei ┼či celei de-a doua specializ─âri. Cu pu┼úine excep┼úii (mandatory courses), ┼úi se ofer─â un pachet de cursuri din care po┼úi s─â alegi, ├«n func┼úie de interesele personale, profesori etc. - dar este responsabilitatea ta s─â-┼úi ├«mpline┼čti num─ârul minim de ore cerute pentru fiecare specializare ┼či pentru a┼ča-numitul outside minor (conceput tocmai pentru a l─ârgi orizontul doctorandului). Dac─â nu reu┼če┼čti s─â men┼úii un nivel de performan┼ú─â satisfac─âtor (A sau B ┼či un excelent "progress review"), e┼čti dat afar─â din program - iar amenin┼úarea nu e nici pe departe vorb─â-n v├«nt. Cu varia┼úiuni de la o universitate la alta ┼či de la un program la altul, aproximativ un sfert dintre candida┼úi dispar ├«n acest interval. Dup─â trei sau patru ani, odat─â ├«mplinite aceste condi┼úii, urmeaz─â proba de foc: examenele "comprehensive" - c├«te unul pentru fiecare specializare. Dup─â cum le spune ┼či numele, ele s├«nt menite s─â-┼úi testeze cuno┼čtin┼úele, capacitatea de sintez─â ┼či de prelucrare a informa┼úiei ├«ntr-o manier─â exhaustiv─â. ├Äntreb─ârile s├«nt generale, cros-section ┼či ai exact opt ore pentru a r─âspunde ├«n scris. R─âspunsurile s├«nt corectate de c─âtre o comisie de specialitate care nu cunoa┼čte identitatea candidatului, iar la sf├«r┼čit e┼čti declarat "admis" sau "respins". (├Än al doilea caz, mai ai dreptul s─â dai examenul ├«nc─â o dat─â. Un al doilea e┼čec echivaleaz─â cu ie┼čirea din program.) Abia odat─â trecute aceste "hopuri", lucurile ├«ncep s─â semene cu practica european─â: ├«┼úi alegi o comisie de doctorat, propui o tez─â (proposal defense); dac─â ┼úi se accept─â, ├«ncepi s─â scrii dizerta┼úia (fiecare capitol trebuie aprobat cel pu┼úin de c─âtre pre┼čedintele comisiei, ├«nainte de a putea trece la urm─âtorul, iar fiecare membru al comisiei ├«┼úi poate cere refacerea unor p─âr┼úi din lucrare sau chiar a ├«ntregii dizerta┼úii). Procesul e mai lung sau mai scurt, ├«n func┼úie de subiect, priceperea doctorandului ┼či exigen┼úa comisiei, dar ca regul─â general─â dureaz─â ├«ntre doi ┼či patru ani. (┼×apte ani pentru finalizarea unui program de doctorat e considerat termenul relativ standard.) ├Än tot acest interval e┼čti preg─âtit nu doar pentru cercetare, ci ┼či pentru activitatea pedagogic─â, ├«n virtutea faptului c─â majoritatea posesorilor de PhD se orienteaz─â spre profesorat (├«n SUA, titulatura de "profesor" e rezervat─â ├«nv─â┼ú─âm├«ntului universitar; ceilal┼úi s├«nt "teachers" sau "educators"). E┼čti, la ├«nceput, Associate Instructor (AI) sau Teaching Assistant (TA), urm├«nd ca, spre sf├«r┼čitul programului, ├«n func┼úie de oportunit─â┼úi ┼či de abilit─â┼úi s─â ┼úi se ├«ncredin┼úeze propriile cursuri (Independent Instructor) ┼či propriul AI care s─â te ajute. Abia aici creativitatea se poate manifesta ├«n voie. Fiecare ├«┼či construie┼čte cursurile dup─â cum crede de cuviin┼ú─â, comand─â c─âr┼úile pe care le crede potrivite (gratuite pentru profesori ┼či AI, nu ├«ns─â ┼či pentru studen┼úi), ┼či stabile┼čte sistemul de notare. Nu exist─â autori sau teme obligatorii ┼či nimeni nu-┼úi impune un anumit format. La sf├«r┼čitul semestrului, sub protec┼úia anonimatului, studen┼úii evalueaz─â performan┼úa fiec─ârui profesor, dup─â mai multe criterii. "Sistemul" intervine ├«ns─â din nou ├«n momentul ├«n care aplici pentru o pozi┼úie ├«n academie ("job hunting"). Aici standardizarea formulelor de prezentare atinge cote de neimaginat ├«n Europa. Scrisorile ("Cover Letter", "Statement of Teaching Philosophy", "Statement of Research Interests") - menite ├«n teorie a diferen┼úia candida┼úii - respect─â (pentru c─â a┼ča "se" cere, de┼či nimeni nu ┼čtie cine se afl─â ├«n spatele impersonalului "se"), acela┼či tipic precum descrierea vizitelor tovar─â┼čului Ceau┼čescu ├«n ziarele epocii. B─ât─âlia pentru o formulare "original─â, dar nu foarte" e cr├«ncen─â ┼či creeaz─â dileme de luni de zile (├«mi imaginez c─â scribii ceau┼či┼čti tr─âiau dileme asem─ân─âtoare: cum s─â ie┼či ├«n fa┼ú─â r─âm├«n├«nd ├«n acela┼či timp ├«n forma┼úie?), vestea bun─â e c─â te afli deja la (aproape) ultimul hop. Dac─â, dup─â al┼úi c├«┼úiva ani de eforturi, reu┼če┼čti s─â ob┼úii "a tenure position", independen┼úa fa┼ú─â de sistem ├«┼úi este, de facto, asigurat─â. Iar ├«ntr-o lume ├«n care siguran┼úa locului de munc─â nu e nici m─âcar un vis, nu e pu┼úin lucru. Pentru unii ├«ns─â e deja prea t├«rziu. Merit─â? Pentru mul┼úi americani, nu. (De aceea ┼či procentul de doctoranzi ne-americani dep─â┼česte 50%.) De ce s─â te chinui at├«┼úia ani pentru un salariu relativ modest, c├«nd, ├«n tot acest interval, ai putea c├«┼čtiga mult mai mult lucr├«nd "de-adev─âratelea" la o companie privat─â? ├Ämi imaginez c─â, tr─âg├«nd linia ┼či f─âc├«nd socotelile, totul depinde de ceea ce ├«┼úi place s─â faci ┼či de ceea ce e┼čti preg─âtit s─â sacrifici. Certitudini, mai ales ├«n Academie, nu exist─â. A ├«nv─â┼úat-o pe pielea lui Aristotel, c├«nd, dup─â dou─âzeci de ani petrecu┼úi sub aripa lui Platon, la conducerea Academiei, a ajuns nepotul acestuia, Speusippus. ┼×i uite-a┼ča, din cauza (datorit─â?) unui nepotism, a ap─ârut ┼či Liceul. S─â nu zice┼úi c─â nu v-am spus.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.