Variațiuni pe o temă din La Fontaine & Co

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Variațiuni pe o temă din La Fontaine & Co jpeg

După cum se mai precizează încă la începutul unor filme, orice asemănare cu rea­litatea sau cu personaje cunoscute este neintenționată și absolut întîmplătoare.

A fost odată ca niciodată… Într-un orășel liniștit din Ardeal s-a născut un băiețel foarte cuminte. Trăia într-o lume aparent idilică, într-o familie în care coexistau patru generații. Străbunica lucra în grădină din zori și pînă la asfințit, bunica mergea la serviciu, fiind funcționară într-un birou, tatăl lui era profesor, iar mama studia la fără frecvență ca să intre și ea în învățămînt. După cîțiva ani i se naște și o surioară.

Dar viața lor idilică se face praf și pulbere în scurt timp, mama descoperind plăcerile sexului extraconjugal, spre stupoarea și indignarea restului familiei. Urmează certuri nesfîrșite, unele chiar violente. E clar că singura soluție e despărțirea. Lucrurile petrecîndu-se în România regimului comunist, divorțul e destul de greu de obținut. Cu toate eforturile tatălui, tribunalele consideră că fiica are neapărat nevoie de dragostea maternă. Moralitatea oarecum îndoielnică nefiind considerată suficient de relevantă, urmează și despărțirea copiilor. Frate și soră vor rămîne doar cu numele, viețile lor luînd-o pe căi cu totul diferite.

Băiețelul nostru crește înconjurat de dragostea și mai mare a familiei, fiind educat în spiritul adevărului și dreptății. I se transmit din bogăția culturii române vorbe de duh conform cărora nu haina face pe om și minciuna are picioare scurte. Învață de mic să citească, încă dinainte de a merge la grădiniță. De la șapte ani învață limba franceză, avînd și șansa extraordinară de a lua ore de conversație de la un domn de modă veche, absolvent din perioada interbelică al liceului de băieți din Blaj și care își perfecționase cunoștințele de franceză la Paris, prin 1930. Apoi începe să învețe și limba engleză, mai întîi din filme și de la programele speciale ale postului de radio Vocea Americii, oficial interzis, ca și Europa Liberă, de unde auzeau adevăratele știri, pe care posturile oficiale românești le treceau sub tăcere. Apoi, în liceu, se întîlnește în mod providențial cu o profesoară foarte bună de franceză și cu o profesoară extraordinară cu o engleză britanică fără egal, ambele încurajîndu‑l spre studiile filologice.

Timpul tace și trece, cum spunea bunica lui, cu o anumită resemnare în glas. Termină liceul. Reușește la facultate în București. Supraviețuiește serviciului militar obligatoriu. Acolo descoperă că adevărul e un păcat capital și că minciuna are picioare foarte lungi. Dar educația primită în familie îl împiedică să accepte. I se propune să devină informator la Securitate, dar refuză. I se promite că nu o să reușească niciodată în viață. Își asumă riscul respectiv.

Ajunge în fine la facultate, în București. Se înscrie la bibliotecile occidentale interzise conform instrucțiunilor primite de la Universitate. Continuă șicanele telefonice ale agenților Securității. Urmează hărțuiri concrete ale familiei rămase în Ardeal, amenințări la adresa tatălui și a bunicii, vizite de avertisment la vecini ș.a.m.d. În 1989, regimurile comuniste încep să se prăbușească unul cîte unul. În decembrie dispare și cel din România. Lucrurile par să o ia pe un drum bun. Plopul face pere și răchita micșunele. Vorba vine…

Tînărul nostru continuă să creadă în forța adevărului și aprecierea talentului. Se înșeală amarnic. Nu l-a învățat nimeni cît de important e să ai o limbuță catifelată pe care să o aplici destoinic superiorilor în părțile corpului în care nu ajung de obicei razele soarelui.

În iunie 1990 scapă ca prin minune din ghearele minerilor veniți să planteze flori în Piața Universității. Obține o bursă în străinătate, de la care se întoarce, spre surprinderea tuturor. Crede în continuare în adevăr și în forța binelui. În anul următor termină facultatea ca șef de promoție, cu media generală 10, iar la lucrarea de licență obține 10 cu distincție. Crede în continuare că tot ce zboară se mănîncă. Se înșeală amarnic.

Tot ce își dorește e o carieră de profesor de literatură la Universitate. E lăsat să se autoamăgească și predă fără salariu timp de doi ani. Începe să facă și alte lucruri din care să poată trăi. Nefiind bun la sportul cu limbuța catifelată, postul iluzoriu de la facultate dispare în neant.

Timpul tace și trece. Are succes în alte cariere paralele, însă doar ca independent. În presă și în traduceri. Apare noua fata morgana, integrarea continentală. Totul va fi bine. Se va termina și cu corupția și cu promovarea non-valorilor. Unsprezece ani de eforturi în domeniu rezistă cu visul care, într-o bună zi, va deveni realitate. În ajun de integrare descoperă că și în Occident e apreciat mai presus de toate sportul cu limbuța catifelată. Să fie oare adevărat? Să fie așa cum îi spunea o profesoară americană, că, de fapt, comunismul a reușit pe deplin în Vest și nu a eșuat decît în Uniunea Sovietică?

Timpul tace și trece. La aproape zece ani de la integrare, stabilit în Occident, nu mai are nici o îndoială. Adevărul e acum cel mai grav păcat capital. După aproape cincizeci de ani de muncă asiduă și de eforturi în rolul, pe care singur și l-a ales, de furnic(ă) harnic(ă) și silito(a)r(e), a venit cu adevărat timpul să facă o schimbare majoră. Singura soluție e să devină greiere. Punct și de la capăt!

Alcor C. Crișan este traducător și interpret.

Viețile netrăite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
Păsările par că știu mereu unde să se ducă. Nu e nimic neclar în zborul lor. E o limpezime care mă emoționează.
p 10 jpg
Muze. Gemüse*
La sat e important ce ai, unde ai, cît ai, de unde ai. Prezența ta este vizibilă celorlalți, iar întrebări care sînt mai mult decît evitate la oraș devin aici punctele principale în funcție de care ești privit.
foto  Daniel Mihăilescu jpg
„O grădină cu deschidere la mare și ocean” – interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Grădina de la țară a bunicilor Ana și Nicolae, magică. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfumați, după care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
„Începutul a fost nevoia de evadare în afara cotidianului urban” – interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului „Ierburi uitate”
„Ierburi uitate. Noua bucătărie veche”, apărută toamna trecută la Editura Nemira, este o încununare, după o decadă, a muncii mele de cercetare și experimentări culinare, una dintre manifestările fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O grădină ca o viață. De la ghivecele studențești cu violete de Parma și cactuși la grădina apocalipsei și cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
„Să nu uităm că toate formele sînt în natură” – interviu cu artista vizuală Chantal QUÉHEN
Grădina face parte dintr-o construcție, o compoziție ca un tablou. Monet a excelat în asta la Giverny. Poate că asta m-a adus la peisaj, dar imaginația mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascinația lucrurilor mici
Într-o notă similară, îmi place să folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urmări viața dincolo de ceea ce vedem în grabă.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinată, ca pe o mare vrăjitoare, și eram convinsă că și ele o înțelegeau.
p 21 jpg
„Sălbăticia devine un vis de intimitate, siguranță, control și libertate” interviu cu Oana Paula POPA, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“
Micuții care astăzi stau să ne asculte poveștile cu animale sperăm să se transforme în adulți responsabili, în sufletele cărora au fost sădite, de la vîrste fragede, semințe din care vor rodi respect și dragoste pentru natură.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.