V─âic─âreala noastr─â cea de toate zilele

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 934 din 3 ÔÇô 9 martie 2022
V─âic─âreala noastr─â cea de toate zilele jpeg

Mai ├«nt├«i de toate, ca s─â nu plec─âm de la o premis─â gre╚Öit─â, nu cred c─â v─âic─âreala noastr─â cea de toate zilele, ÔÇ×sportul nostru na╚ŤionalÔÇŁ, este ceva ├«nscris ├«n ADN-ul nostru, a╚Öa cum apare ca un fel de locus classicus ├«n discu╚Ťiile contemporane despre cum s├«ntem noi, rom├ónii. Spun acest lucru observ├«nd de-a lungul timpului c─â aceea╚Öi oameni care s-ar fi v─âic─ârit acas─â ├«n Rom├ónia, fiind ╚Öi tr─âind ├«n afar─â Rom├óniei, ├«n Canada, Germania sau Italia, nu mai intr─â ├«n acest ritual al milei colective. Acest lucru ├«mi arat─â c─â nu s├«ntem iremediabil un popor de pl├«ng─âcio╚Öi, cum se lamenteaz─â mul╚Ťi prin mass-media, ci mai degrab─â aceast─â lamentare pl├«ng─âcioas─â face parte din ritualul nostru zilnic de interac╚Ťiune social─â. Acum e interesant de v─âzut de ce ╚Öi cum se ├«nt├«mpl─â acest lucru.

Cum spuneam, v─âic─âreala nu e un dat iremediabil, e un mod de a fi, dezvoltat mai mult ca un mod de interac╚Ťiune social─â care, inevitabil, ├«n func╚Ťie de personalitatea noastr─â, ne influen╚Ťeaz─â ╚Öi modul cum (ne) privim via╚Ťa: dac─â perspectiva personal─â e c─â orice obstacol din calea noastr─â e o provocare, atunci v─âic─âreala va fi minimal─â; dac─â ├«ns─â obstacolele s├«nt inevitabil v─âzute ╚Öi cumva chiar c─âutate drept explica╚Ťii ale nereu╚Öitei, atunci f─âr─â doar ╚Öi poate se alunec─â inevitabil pe toboganul lament─ârii individuale sau colective.

Referitor la cum este prezent─â v─âic─âreala ├«n via╚Ťa noastr─â, aici cred c─â se pot identifica dou─â mari categorii ├«n radiografia v─âic─ârelii: o v─âic─âreal─â individual─â ╚Öi una colectiv─â, ╚Öi o v─âic─âreal─â malign─â ╚Öi una benign─â. Combin├«ndu-le, vom avea un fel de p─âtrat al raporturilor logice al lui Boethius al v─âic─ârelii: v─âic─âreala individual malign─â ╚Öi individual benign─â, ╚Öi v─âic─âreala colectiv malign─â ╚Öi colectiv benign─â. S─â le lu─âm pe r├«nd.

V─âic─âreala individual malign─â. Aceasta este dat─â de vampirul energetic, de escrocul sentimental, ├«n genere, de acele personaje din via╚Ťa noastr─â care se aga╚Ť─â de fiin╚Ťa, g├«ndurile ╚Öi sentimentele noastre, pentru a ne stoarce de energie, resurse ╚Öi empatie. E o tipologie uman─â aparte care ╚Öi-a perfec╚Ťionat metodele de abordare prin specularea milei ╚Öi a bun─ât─â╚Ťii celuilalt. Ei se pl├«ng ╚Öi se v─âic─âresc iremediabil ╚Öi indiferent de context. Fac asta pentru a avea un avantaj existen╚Ťial fa╚Ť─â de victima pe care o storc de bani ╚Öi de sentimente. Acest gen de lamentare e malign─â pentru c─â e un fel de cancer social, el se r─âsp├«nde╚Öte ╚Öi cre╚Öte ca o tumor─â. Lover boy-ul care face ca o t├«n─âr─â neexperimentat─â s─â se ├«ndr─âgosteasc─â de el, pentru ca mai apoi, prin lament─âri ╚Öi v─âic─âreli, s─â ├«i st├«rneasc─â mila ╚Öi s─â o fac─â s─â se jertfeasc─â pentru el, ajung├«nd p├«n─â la a se prostitua, exemplific─â un astfel de comportament malign. V─âic─âreala, ├«n acest caz, nu este un cor surd colectiv al unor bocitoare din fundalul vie╚Ťii noastre, ci este tocmai lamentarea ╚Öi cer╚Öirea de ajutor a persoanei iubite. Testul este c─â dac─â ├«ncerci s─â rezi╚Öti cu stoicism acestor atacuri ╚Öi manipul─âri afective, brusc ÔÇ×iubirea vie╚Ťii noastreÔÇŁ devine violent─â. V─âic─âreala iese din spa╚Ťiul pasiv al compasiunii ╚Öi intr─â activ ├«n spa╚Ťiul agresiunii. Agresorul ├«╚Öi arat─â atunci adev─ârata fa╚Ť─â ╚Öi de cele mai multe ori e prea t├«rziu pentru a mai face ceva. E prea t├«rziu, c─âci el e deja ├«n tine ╚Öi a trecut de mult de zidurile de protec╚Ťie personal─â ╚Öi afectiv─â.

V─âic─âreala individual benign─â. Aceasta e o specie foarte r─âsp├«ndit─â la noi, dup─â cum ╚Öi cer╚Öitul e foarte prezent ├«n societatea noastr─â, ambele fiind ├«ncurajate de eco-sistemul nostru social. V─âic─âreala individual benign─â e dat─â de pl├«ng─âciosul de meserie, cel care se lamenteaz─â ca mod de interac╚Ťiune social─â. ├Ämp─ârt─â╚Öirea nefericirii lui cosmice (c─âci e clar c─â tot universul ├«i e ├«mpotriv─â) ├«i aduce un strop de fericire ╚Öi de alinare. Acesta nu te stoarce de sentimente ╚Öi nu profit─â efectiv de tine, ├«╚Ťi treze╚Öte de cele mai multe ori mil─â ╚Öi treci pe l├«ng─â el ca dup─â cineva cu care ai discutat despre starea vremii. Cel mult ├«╚Ťi spui c─â ar fi trebuit s─â ├«╚Ťi fi luat umbrela cu tine, iar furtunile sufletului lui nu te afecteaz─â direct, nu provoac─â un uragan de g├«nduri ╚Öi sentimente ca ├«n cazul v─âic─ârelii maligne. ├Ä╚Ťi dai seama c─â exist─â oameni neferici╚Ťi ╚Öi ├«ncerci s─â ├«i aju╚Ťi, dar f─âr─â a-╚Ťi ajusta via╚Ťa ╚Öi comportamentul. Acest tip de v─âic─âreal─â e un fel de lamentare social─â prin care indivizii se salut─â ├«ntre ei: se pl├«ng un pic de via╚Ť─â, de stat, de univers, dup─â care merg mai departe ╚Öi ├«╚Öi v─âd de via╚Ť─â. Acest tip de lamentare face parte din protocolul vie╚Ťii, din minima interac╚Ťiune social─â pe care trebuie s─â o avem c├«nd ├«nt├«lnim un cunoscut. Ne pl├«ngem un pic ╚Öi mergem mai departe.

V─âic─âreala colectiv malign─â. Aici s├«nt multe subpecii, de tipul mass-v─âic─ârelii, la r├«ndul ei divizat─â ├«n tele-v─âic─âreal─â, radio-v─âic─âreal─â, e-lamentare etc. Toate acestea au ├«n comun atacul asupra unor persoane sau institu╚Ťii printr-o boceal─â colectiv─â a unor pseudo-speciali╚Öti, care de cele mai multe ori nu discut─â proiecte sau idei, ci atac─â sau chiar sf├«╚Öie oameni ╚Öi vie╚Ťi private. Acest tip de lamentare este malign─â c─âci se r─âsp├«nde╚Öte ├«n societate ╚Öi creeaz─â un model periculos ├«n care nu mai primeaz─â argumentele ╚Öi ra╚Ťionalitatea, ci umorile ╚Öi bestialitatea. Tipul acesta de v─âic─âreal─â are rezonan╚Ťa jeluielii hienelor, care nu ╚Ötii dac─â prin bocetul lor r├«d sau pl├«ng, oricum el nu preced─â dec├«t un act colectiv de ├«nfierare ╚Öi sf├«╚Öiere public─â. Tipul acesta de v─âic─âreal─â e periculos, c─âci nu e doar o simpl─â lamentare, e o stare ini╚Ťial pl├«ng─âcioas─â care se transform─â c├«t de repede ╚Öi justific─â un atac personal asupra cuiva. E acea maculare colectiv─â la comand─â, ├«n care ne pl├«ngem de cineva sau ceva pentru a induce o anumit─â stare ├«n societate sau pentru a m├«nji un personaj public.

V─âic─âreala colectiv benign─â. De cele mai multe ori aceasta e dat─â de acele terapii de grup care preced orice ├«nt├«lnire a unui colectiv ├«n care avem parte de adversit─â╚Ťi mo╚Ötenite, ├«n care X se pl├«nge de Y ╚Öi unde, dup─â o prima faz─â de ├«mp─ârt─â╚Öire a nefericirii, se poate totu╚Öi trece la o analiz─â a problemelor ╚Öi solu╚Ťiilor lor adiacente. Aceasta e tot o component─â a mentalului colectiv, ├«n care mai ├«nt├«i trebuie s─â te pl├«ngi un pic de univers ╚Öi de piedicile pe care acesta ni le pune ├«n calea noastr─â, dup─â care apele conversa╚Ťiei se mai lini╚Ötesc ╚Öi colectivul poate naviga mai lini╚Ötit c─âtre acela╚Öi port al discu╚Ťiei.

Ce trebuie remarcat este c─â v─âic─âreala, indiferent din ce categorie face parte, este contagioas─â. A╚Öa cum entuziasmul ╚Öi optimismul s├«nt contagioase, ╚Öi plictisul ╚Öi pesimismul s├«nt contagioase, iar v─âic─âreala, la r├«ndul ei, este contagioas─â. Ea este un virus social care se r─âsp├«nde╚Öte prin interac╚Ťiune comunitar─â. Ea ╚Ťine de ritualul nostru cotidian de interac╚Ťiune social─â, fiind ├«ncurajat─â sau descurajat─â, dup─â caz, de reac╚Ťiile noastre la lamenta╚Ťiile celuilalt.  Problema e c─â, accept├«nd ╚Öi propag├«nd v─âic─âreala, ne instal─âm colectiv ├«ntr-o stare de pesimism ╚Öi negativism social. Omul de sub vremi, ce putem noi s─â facem, a╚Öa e via╚Ťa ╚Öi tot felul de v─âic─âreli colective dau tonul ╚Öi uneori chiar substan╚Ťa ac╚Ťiunilor noastre. S─â nu uit─âm c─â dialogul nostru cu semenii ne influen╚Ťeaz─â g├«ndirea ╚Öi aceasta din urm─â ne influen╚Ťeaz─â ac╚Ťiunile. Acceptarea v─âic─ârelii ne transpune automat ├«n starea de victim─â. Universul, istoria, societatea s├«nt de vin─â. Ce putem noi face? P─âi, putem, c─âci dac─â ne g├«ndim un pic toate acestea s├«nt influen╚Ťate ╚Öi cumva chiar constituite din noi, chiar ╚Öi infinitezimal.

O ultim─â idee pe care a╚Ö vrea s─â o clarific este c─â toate acestea se rezolv─â printr-un fel de situare meta-cognitiv─â ├«n care ar trebui s─â ne oprim din v─âic─ârit ╚Öi s─â st─âm s─â ne g├«ndim la comportamentul nostru. Aici g├«ndirea critic─â ╚Öi, ├«n genere, acel strop de reflec╚Ťie asupra a ceea ce facem poate juca un rol crucial, c─âci ├«mi poate arata de ce m─â vaiet, dac─â acest comportament are sens ╚Öi dac─â acest mod de a fi nu e un fel de fallacy a existen╚Ťei mele. ╚śi chiar este, c─âci prin v─âic─âreal─â eu pasez responsabilitatea vie╚Ťii mele ├«n m├«inile altcuiva: nu s├«nt eu de vin─â pentru ce mi se ├«nt├«mpl─â, eu s├«nt doar un spectator ╚Öi nu un actor, ╚Öi ├«n mod clar nu un regizor. Aceasta este o perspectiv─â foarte periculoas─â, care hr─âne╚Öte multe alte boli sociale cum ar fi teoriile conspira╚Ťiei sau toate ismele sociale (na╚Ťionalism, populism, extremism) ├«n care deleg colectivit─â╚Ťii puterea ╚Öi responsabilitatea, absolvindu-m─â ca individ de puterea de a face ceva ╚Öi mai ales de a fi responsabil de via╚Ť─â mea.

Opusul v─âic─ârelii este entuziasmul optimistului: deci, dup─â ce am identificat explica╚Ťiile ╚Öi mecanismele lament─ârii individuale ╚Öi colective, devine o problem─â de alegere con╚Ötient─â ╚Öi ra╚Ťional─â. Aleg s─â ies din jocul v─âic─ârelii colective ╚Öi s─â ├«mi iau ├«n m├«ini r─âspunderea vie╚Ťii mele sau aleg s─â m─â las dus de val ╚Öi doar m─â complac ├«n c├«ntecele de siren─â care-mi distrag mintea ╚Öi ac╚Ťiunile. Deci s─â nu ne mai v─âic─ârim ╚Öi s─â vedem fa╚Ťa bun─â a lucrurilor oriunde ╚Öi orice am face. Un fel de tratament ├«mpotriva v─âic─ârelii este acea terapie de ╚Öoc ├«n care schimbi total ╚Öi brutal cadrul de referin╚Ť─â: ne pl├«ngem c─â nu avem c─âldur─â, c─â ne ├«njur─âm ├«n trafic, c─â nu ne-a ie╚Öit nuan╚Ťa pe care o voiam la p─âr etc. Dar cum ar fi s─â nu mai avem nimic, s─â fim ├«ntr-o stare de s─âr─âcie extrem─â sau de r─âzboi sau de calamitate? Atunci toate aceste ÔÇ×nimicuriÔÇŁ existen╚Ťiale de care ne tot pl├«ngem devin simple accesorii ale vie╚Ťii noastre. ╚śtiu, copiii care mor de foame ├«n Africa s├«nt departe de noi, dar copii care mor ├«ntr-un r─âzboi absurd s├«nt ast─âzi la grani╚Ťa noastr─â. S─â nu ne mai v─âic─ârim ╚Öi s─â ne mobiliz─âm ca s─â ne ajut─âm semenii care chiar nu mai au mai nimic ╚Öi care numai de v─âic─ârelile noastre n-au nevoie.

Sorin Costreie este conferen╚Ťiar la Facultatea de Filosofie a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ╚Öi prorector al acestei universit─â╚Ťi.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.