Urme cu bătături - poveşti cu meşteşuguri şi meşteşugari

Valentina BÂCU
Publicat în Dilema Veche nr. 475 din 21-27 martie 2013
Urme cu bătături   poveşti cu meşteşuguri şi meşteşugari jpeg

Îi recunoşti adesea după mîini – mari, tăbăcite, butucănoase sau îmbătrînite înainte de vreme, sub povara meşteşugului. Alteori, după spatele încovoiat, degetele înnegrite sau care poartă urmele unei bătături vechi. După felul în care povestesc despre meseria pe care o practică, uneori, de-o viaţă. Şi, nu în ultimul rînd, după modul în care îşi prezintă marfa, ca pe-o parte a propriei persoane, aruncîndu-ţi, în acelaşi timp, priviri iscoditoare, parcă spre a se convinge că eşti cumpărătorul potrivit.

Meşteşugarii – fiindcă despre ei este vorba – sînt nelipsiţi de la tîrgurile de profil şi de la conferinţele de promovare şi conservare a meşteşugurilor tradiţionale. De aici sau din afara ţării – unde, de multe ori, munca le este apreciată mai mult decît în România. De unde şi drama meşterului român – ca să poată să păstreze şi să transmită mai departe meseria învăţată, trebuie să trăiască (şi) în afara ţării. Aici, meşteşugul riscă să dispară odată cu acesta sau să-l abandoneze el însuşi. Fiindcă, pe lîngă munca propriu-zisă, adesea istovitoare, meşteşugarul – singur în povestea sa sau, în cel mai bun caz, într-o comunitate mică – trebuie să înveţe şi noţiuni de management, desfacere, contabilitate – esenţiale supravieţuirii pe piaţă.

Ameninţarea nu vine însă din teama de competiţie sau din munca grea. Ci din faptul că nu are cui lăsa moştenire secretul meseriei sale. O spun, cu tristeţe, aproape toţi meşteşugarii cu care am stat de vorbă, dar parcă fără supărare. Firesc, ca şi cum asta ar face parte chiar din destinul de meşteşugar.

Tu, însă, te revolţi. Dar ce poţi face? În România există numeroase organizaţii şi fundaţii care se ocupă cu promovarea şi conservarea meşteşugurilor tradiţionale, şi, cu toate acestea, ele sînt tot în pericol de dispariţie. Tradiţia şcolilor de meserii a dispărut, iar tinerii care moştenesc secretele unui meşteşug din familie aleg să se orienteze către o altă meserie, mai uşoară. În momentul de faţă, nici 10% dintre tinerii care învaţă un meşteşug nu-l practică.

Pornind de la aceste premise, Asociaţia culturală „Cîte-n lună şi-n mansardă“ a demarat, anul trecut, Proiectul „Bătături. Urme lăsate de meşteşuguri“, proiect cultural de promovare a patrimoniului imaterial, derulat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional. De fapt, „Bătăturile“ s-au născut dintr-o mirare. Legată de firescul cu care meşteşugarii îşi asumă să trăiască o viaţă întreagă pe un scaun, împletind coşuri de nuiele, plămădind lutul greu şi umed sau îmblînzind lemnul ori fierul. Căutînd formula potrivită pentru realizarea obiectului unicat, obişnuiţi cu sacrificiul, chiar şi cel al unor părţi ale corpului. Fără a se plînge, însă, de munca grea, sau a pune pe seama meşteşugului practicat bătăturile de care te arăţi atît de îngrijorat.

Nea Mitică, olarul de la Piscu, om mărunt cu mîini uriaşe, ne răspunde repetitiv „N-am nimic, bre“ – dacă pui încovoierea spatelui său pe seama olăritului de-o viaţă întreagă. Chiar şi atunci cînd te arăţi îngrijorat ori impresionat, după ce-ţi povesteşte cum s-a dus el în tinereţe după lut iar malul s-a surpat, unul din picioarele lui rămînînd mult timp înţepenit. De-atunci, şchiopătează. El nu are nimic, ne spune că „poate or fi alţii mai sensibili“. Tanti Jana, soţia acestuia, şi ea olar din Piscu, îi cîntă în strună: „Lutul ăsta îţi face mîna ca de doctor. E ca un medicament. Tataie, dacă face mai mult timp la roată, i se face exact ca de doctor. Fină ca şi cum ai da mereu cu alifie.“

Aceeaşi atitudine – uşor indiferentă, uşor ironică – la adresa bătăturilor pe care noi ardeam de nerăbdare să le descoperim – au avut-o toţi cei zece meşteri care au făcut subiectul proiectului nostru în perioada 15 august-15 noiembrie 2012.

Am ales trei poveşti care reflectă cel mai bine ce înseamnă să fii meşteşugar astăzi. Gheorghe Pavel, singurul împletitor de nuiele din satul Siliştea Snagovului, trăieşte drama dispariţiei meşteşugului pe care încă îl mai practică. Nu din înverşunare, ci fiindcă doar asta ştie să facă, toată viaţa a împletit nuiele. În schimb, Mircea Crăciun, argintar şi ţigan get-beget, pare a se fi născut pentru a duce mai departe meşteşugul. O face cu seninătate şi optimism, spre încîntarea noastră – cu bijuterii unicat şi cu o poveste de dragoste legată de două mîndre. De care şi-a unit viaţa şi pe care ni le prezintă, cu aer de regizor şi actor. Iar interviul cu tîmplarul Florin Poptean oferă răspunsul întrebărilor rostite – sau încă negîndite – legate de soarta meşteşugarului. Mai presus de toate, meşteşugul este ca o fiinţă dragă, de care te legi pe viaţă.

Restul poveştilor, respectiv al argumentelor care susţin rostul şi locul meşteşugului în ziua de azi, le puteţi descoperi în cadrul expoziţiei de fotografie „Bătături. Urme lăsate de meşteşuguri“, care poate fi vizitată în perioada 16-27 martie, în spaţiul expoziţional din Casa Dianei 4, din Piaţa C.A. Rosetti.

Valentina Bâcu este specialistă în comunicare vizuală şi preşedinta Asociaţiei „Cîte-n lună şi-n mansardă“.

Foto: Vlad Eftenie

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.