Următorul Pămînt

Vlad ANDRIESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 701 din 27 iulie – 2 august 2017
Următorul Pămînt jpeg

Viitorul omenirii va fi marcat de roboți. Nu de cei pe care ni-i imaginăm, nu cei care seamănă cu noi și nu cei fizici. Roboții vor putea fi inteligențe artificiale cu existențe virtuale. Ei vor marca Terra și o vor schimba. În context geopolitic, puterea inteligenței artificiale ar putea adînci și mai mult diferențele economice și dintre state. E momentul în care ori ești de partea tehnologiei și o susții, ori o respingi prin ignoranță sau incompetență.

Nu mai departe de anul acesta, Estonia a trecut o legislație care permite mașinilor fără șofer să fie testate pe drumurile țării. Astfel, Estonia vrea să se deschidă în fața inovației și să susțină dezvoltarea tehnologiei. La momentul redactării acestei legi, am spus că România are șanse uriașe, dacă ar dori să adopte tehnologia. România are drumuri proaste, complicate, care ar putea fi o provocare pentru inteligența artificială. Dacă ar putea fi testate și dezvoltate astfel de mașini pe asemenea drumuri, nimic nu le-ar mai putea opri. Așadar, e o chestiune de adaptare la inovație sau de închidere în tradiționalism. Încotro ne ducem?

În ianuarie 2017, pe masa Parlamen­tului European s-a aflat o bucată de legislație care oferea roboților și in­te­li­gențelor artificiale statut de persoane. Nu e vorba de o legislație liberală, ci de una care dorea, pe lîngă posibile drepturi, să aducă și responsabilitate. Practic, dacă urmează a fi trecută o astfel de legislație, roboții și inteligențele artificiale capătă un fel de personificare electronică, un statut legal, așa cum companiile au un statut legal, deși sînt concepte, nu persoane. În acest fel, am putea folosi roboții și inteligența artificială inclusiv în justiție. În 10-15 ani, roboții vor gîndi mai bine ca noi. Nu vor fi doar niște oameni mai evoluați, ci vor fi foarte diferiți.

Elon Musk a avertizat în această vară că avem nevoie de reglementarea inteligențelor artificiale. Problema e că nimeni nu înțelege foarte bine. Sîntem încă în faza în care dezbatem dacă încălzirea globală a fost cauzată de oameni sau nu. Ne întrebăm dacă drumul este către mașini autonome. Răspunsurile acestea ar fi trebuit să fie evidente pînă acum. Da, trebuie mașini autonome și da, ca să salvăm planeta de la autodistrugere, trebuie să luăm măsuri. Musk vine cu o altă problemă: inteligența artificială va fi atît de dezvoltată peste ani, încît ne-ar putea distruge. Și trebuie să luăm măsuri încă de pe acum.

Pentru că trebuie să ne dăm seama că inteligența artificială nu va fi doar mai bună decît oamenii. Nu va fi un creier al nostru îmbunătățit, ci va fi cu totul diferită. În momentul de față, inteligența artificială sau roboții, ca să folosim acest termen popular, folosește deep lear­ning. Asta înseamnă că inteligența artificială nu mai are nevoie să-i fie livrate instrucțiuni. Inteligența artificială gîndește singură, face legături, poate să gîndească diferit de oameni, nu doar mult mai rapid. De exemplu, de curînd, inteligența artificială de tip deep learning DeepMind, de la Google, a învățat să meargă. Practic, inteligența artificială nu a primit nici o instrucțiune despre cum „se merge“. A fost pusă într-o cursă cu obstacole și, cu ajutorul legăturilor făcute de procesoare, a reușit să învețe să meargă. Singură. Fără instrucțiuni.

Așadar, care sînt soluțiile? La nivelul Uniunii Europene e nevoie de o legislație care să reglementeze inteligența artificială: cine are responsabilitatea, cine va fi vinovat dacă lucrurile vor avea erori, cum o controlăm și cine poate să facă asta? Nu e legislație ușoară, ci de securitate internațională și națională. Aceasta va trebui implementată la nivelul fiecărui stat. Pentru că inteligența artificială va avea sau nu va avea granițe? Cine va răspunde dacă roboții nu vor ști ce sînt granițele? Dacă vor fi controlați de un alt stat? Deja avem legislație de cybersecurity, iar războiul se poartă și pe Internet. De ce nu am avea legislație pentru inteligențe artificiale, virtuale, nevăzute? Ele vor putea colecta date singure, vor lua decizii. Dacă o inteligență artificială va prelua o fabrică și va modifica procesul de fabricație? Cine va avea butonul de kill switch? Și cum vom putea controla că o inteligență artificială nu poate controla ea însăși butonul de on/off?

Nu e science-fiction, nu e 2001: Odiseea Spațială. Este viitorul nostru din următorii douăzeci de ani, cel mult. 

Vlad Andriescu este redactor-şef la start-up.ro.

Foto: flickr

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.