Următorul Pămînt

Vlad ANDRIESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 701 din 27 iulie – 2 august 2017
Următorul Pămînt jpeg

Viitorul omenirii va fi marcat de roboți. Nu de cei pe care ni-i imaginăm, nu cei care seamănă cu noi și nu cei fizici. Roboții vor putea fi inteligențe artificiale cu existențe virtuale. Ei vor marca Terra și o vor schimba. În context geopolitic, puterea inteligenței artificiale ar putea adînci și mai mult diferențele economice și dintre state. E momentul în care ori ești de partea tehnologiei și o susții, ori o respingi prin ignoranță sau incompetență.

Nu mai departe de anul acesta, Estonia a trecut o legislație care permite mașinilor fără șofer să fie testate pe drumurile țării. Astfel, Estonia vrea să se deschidă în fața inovației și să susțină dezvoltarea tehnologiei. La momentul redactării acestei legi, am spus că România are șanse uriașe, dacă ar dori să adopte tehnologia. România are drumuri proaste, complicate, care ar putea fi o provocare pentru inteligența artificială. Dacă ar putea fi testate și dezvoltate astfel de mașini pe asemenea drumuri, nimic nu le-ar mai putea opri. Așadar, e o chestiune de adaptare la inovație sau de închidere în tradiționalism. Încotro ne ducem?

În ianuarie 2017, pe masa Parlamen­tului European s-a aflat o bucată de legislație care oferea roboților și in­te­li­gențelor artificiale statut de persoane. Nu e vorba de o legislație liberală, ci de una care dorea, pe lîngă posibile drepturi, să aducă și responsabilitate. Practic, dacă urmează a fi trecută o astfel de legislație, roboții și inteligențele artificiale capătă un fel de personificare electronică, un statut legal, așa cum companiile au un statut legal, deși sînt concepte, nu persoane. În acest fel, am putea folosi roboții și inteligența artificială inclusiv în justiție. În 10-15 ani, roboții vor gîndi mai bine ca noi. Nu vor fi doar niște oameni mai evoluați, ci vor fi foarte diferiți.

Elon Musk a avertizat în această vară că avem nevoie de reglementarea inteligențelor artificiale. Problema e că nimeni nu înțelege foarte bine. Sîntem încă în faza în care dezbatem dacă încălzirea globală a fost cauzată de oameni sau nu. Ne întrebăm dacă drumul este către mașini autonome. Răspunsurile acestea ar fi trebuit să fie evidente pînă acum. Da, trebuie mașini autonome și da, ca să salvăm planeta de la autodistrugere, trebuie să luăm măsuri. Musk vine cu o altă problemă: inteligența artificială va fi atît de dezvoltată peste ani, încît ne-ar putea distruge. Și trebuie să luăm măsuri încă de pe acum.

Pentru că trebuie să ne dăm seama că inteligența artificială nu va fi doar mai bună decît oamenii. Nu va fi un creier al nostru îmbunătățit, ci va fi cu totul diferită. În momentul de față, inteligența artificială sau roboții, ca să folosim acest termen popular, folosește deep lear­ning. Asta înseamnă că inteligența artificială nu mai are nevoie să-i fie livrate instrucțiuni. Inteligența artificială gîndește singură, face legături, poate să gîndească diferit de oameni, nu doar mult mai rapid. De exemplu, de curînd, inteligența artificială de tip deep learning DeepMind, de la Google, a învățat să meargă. Practic, inteligența artificială nu a primit nici o instrucțiune despre cum „se merge“. A fost pusă într-o cursă cu obstacole și, cu ajutorul legăturilor făcute de procesoare, a reușit să învețe să meargă. Singură. Fără instrucțiuni.

Așadar, care sînt soluțiile? La nivelul Uniunii Europene e nevoie de o legislație care să reglementeze inteligența artificială: cine are responsabilitatea, cine va fi vinovat dacă lucrurile vor avea erori, cum o controlăm și cine poate să facă asta? Nu e legislație ușoară, ci de securitate internațională și națională. Aceasta va trebui implementată la nivelul fiecărui stat. Pentru că inteligența artificială va avea sau nu va avea granițe? Cine va răspunde dacă roboții nu vor ști ce sînt granițele? Dacă vor fi controlați de un alt stat? Deja avem legislație de cybersecurity, iar războiul se poartă și pe Internet. De ce nu am avea legislație pentru inteligențe artificiale, virtuale, nevăzute? Ele vor putea colecta date singure, vor lua decizii. Dacă o inteligență artificială va prelua o fabrică și va modifica procesul de fabricație? Cine va avea butonul de kill switch? Și cum vom putea controla că o inteligență artificială nu poate controla ea însăși butonul de on/off?

Nu e science-fiction, nu e 2001: Odiseea Spațială. Este viitorul nostru din următorii douăzeci de ani, cel mult. 

Vlad Andriescu este redactor-şef la start-up.ro.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Spiru Haret Sursa foto wikipedia.org
15 februarie: 175 de ani de la nașterea lui Spiru Haret, primul român cu doctorat la Sorbona
Spiru Haret a fost ministrul care a revoluționat sistemul, reducând rata analfabetismului și accesibilizând educația pentru copiii din mediul rural. Se împlinesc 175 de ani de la nașterea sa.
medic trimitere consultatie
Românii evită vizitele la medic din cauza lipsei banilor
9 români din 10 au amânat în ultimii trei ani decizii importante pentru sănătatea și starea lor de bine din cauza lipsei banilor, care îi obligă pe mulți să amâne controale sau investigații medicale pentru „cândva”.
Seliște din secolele XV–XVI (© Facebook / Agenţia Naţională Arheologică)
O seliște din secolele XV–XVI, descoperită de arheologi în Republica Moldova / FOTO
Arheologii din Republica Moldova au cercetat o vatră a unui sat (seliște – n.r.) din secolele XV–XVI, descoperită în apropierea satului Vălcineț, situat la circa 70 km nord-vest de Chișinău.
Cyberbullying bullying online FOTO Shutterstock
Psihologii susțin aplicația UE pentru raportarea cyberbullyingului: o necesitate într‑o lume digitală periculoasă pentru copii
Comisia Europeană are o nouă strategie privind combaterea hărțuirii online (cyberbullying), care ar putea fi implementată în toate țările membre UE. Strategia include și o aplicație, prin care copiii și adolescenții vor putea semnala când sunt victime ale acestui fenomen și vor putea primi ajutor.
BBCS Kingdom Hero Iconic CLEAN A1 Landscape 840x594mm 300dpi CMYK AW jpeg
Lecția sălbăticiei după cinci ani în Africa. Producător BBC: „Mi-ar plăcea ca oamenii să aibă sprijinul pe care câinii sălbatici îl au unul față de celălalt“
Producătorul Simon Blakeney vorbește în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“despre conexiunea emoțională inevitabilă cu animalele urmărite ani la rând și despre ce înseamnă, de fapt, să fii martorul unui regat în care natura nu joacă niciodată după reguli blânde.
gara din Băile Herculane  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Gara din Băile Herculane, renovată după un secol și jumătate de la inaugurare
Ministerul Transporturilor a emis autorizația de construire necesară modernizării gării din Băile Herculane, una dintre cele mai vechi și apreciate clădiri feroviare istorice din România, inaugurată în urmă cu un secol și jumătate.
Rareş Bogdan .  FOTO Mediafax
Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan, dar nu susţine înlăturarea sa: „Noi nu o să ne dăm jos premierul”. Ce sfat are pentru şeful guvernului
Rareș Bogdan susține că parlamentarii PNL nu vor vota împotriva premierului Ilie Bolojan, chiar dacă apar tensiuni legate de votul pe Legea bugetului, dar atrage atenția asupra lipsei de comunicare din partea acestuia: „Nu poate să ia deciziile în spatele ușilor închise”.
politia jpg
Mama fetiței de 4 ani și iubitul ei, reținuți după ce copilul a ajuns la spital în comă, cu traumatisme grave și semne de violență
Mama fetiţei din judeţul Teleorman care recent a ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu cu un traumatism la cap şi cu alte semne de violenţă a fost reţinută în dosarul de tentativă de omor deschis după ce medicii au examinat-o pe copilă.
Zelenski, Putin, Macron, Merkel  format Normandia 2029 Profimedia jpg
„E o mutație de profunzime”. Cum își recalibrează Europa din mers strategia față de Rusia
Președintele Zelenski e tot mai critic cu Europa, în timp ce Franța și Germania se întrec să reia discuțiile cu Putin. Un cunoscut analist explică, pentru „Adevărul”, cum ar trebui înțelesă noua politică a puterilor europene față de Moscova și care sunt noile obiective ale europenilor