„Unora le place la birou, iar altora le place jazz-ul“ - interviu cu Traian MĂICĂNESCU, IT-ist și actor

Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020
„Unora le place la birou, iar altora le place jazz ul“   interviu cu Traian MĂICĂNESCU, IT ist și actor jpeg

Actorie și IT – două domenii de activitate diametral opuse, dar în care poți fi freelancer în România. Cum s-a întîmplat să le aduceți la un numitor comun?

Cred că mai corect ar fi IT și apoi actorie, deși actoria a fost un vis din copilarie, iar IT-ul mai mult o meserie de conjunctură la care s-a dovedit că mă și pricep. În IT am activat cîțiva ani într-o multinațională, după care soarta m-a determinat să îmi închiriez priceperea și nu doar timpul, pe cont propriu, în 2004. Acest lucru mi-a permis și abordarea carierei actoricești, odată cu absolvirea unei facultăți de profil. Primele proiecte ca freelancer au fost, de fapt, primii clienți pe care firma mea i-a avut. Pe linie actoricească, am debutat în 2009 la Teatrul de Comedie în piesa Galy Gay, regizată de dl Lucian Giurchescu, după care inspirația m-a dus către stand-up comedy preț de cîțiva ani buni și spre voice talent pentru diverse jocuri online și audiobook-uri.

Este mai ușor să găsești de lucru ca IT-ist sau ca actor? Care sînt satisfacțiile, pentru fiecare?

Cred că e mai ușor să găsești de lucru în IT pentru că, în cazul meu, mă găsește lumea pe mine, metoda din gură în gură funcționînd de minune în acest domeniu. Ca actor, e nevoie să se alinieze mai multe astre: talent, potrivire cu rolul, viziunea regizorului, șansa, prietenia, ghinionul cuiva care pierde metroul. Ca să citez un actor britanic: talente sînt multe, oportunitățile sînt puține! Cît despre satisfacții, în IT mulțumirea clienților vine pe primul plan și este strîns legată de mulțumirea mea, ca profesionist și pasionat de acest domeniu. Iar în actorie nimic nu se compară cu aplauzele din finalul fiecărui act artistic.

fb img 1579284106829 jpg jpeg

Care sînt proiectele, rolurile de care sînteți mîndru? Ce urmează?

Sînt mîndru de fiecare colaborare în parte, sînt mîndru de vocile oferite jocului League of Legends, de seria de emisiuni de la SmartFM și de pe MixCloud intitulate Mood For Blues, despre istoria blues-ului american, la care sînt prezentator și realizator, de rolurile făcute la Opera Comică pentru Copii și în spectacolul We Will Rock You, poate cel mai fain musical din România la ora actuală, dar și de nenumăratele spectacole de stand-up comedy, one man show-uri susținute pe scenele consacrate din București și din țară. Intenționez să revin în stand-up comedy și lucrez la un material nou.

Cu ce avantaje vine lucrul pe cont propriu? Care este partea nevăzută, mai puțin plăcută a vieții de freelancer?

Lucrul pe cont propriu îți aduce un fel de libertate similar chiulului din liceu. Ideea că poți bea o cafea în parc la ora la care majoritatea cunoscuților sînt la birou sau în cîmpul muncii este de neînlocuit. Din fericire, nu am avut momente grele ca freelancer, nici măcar în timpul crizei financiare. E adevărat, unii clienți dispar, alții apar, dar cumva am avut mereu un echilibru care mi-a oferit libertatea pe care mi-am dorit-o. IT și actorie, două domenii radical opuse și, prin urmare, un fel de „o mînă spală pe alta“.

Cum vă descurcați cu partea birocratică, cu taxele? Este greu să fii freelancer în România, din acest punct de vedere?

Am o prietenă bună care îmi este și contabilă și ca atare am avut marele noroc să nu fiu nevoit să mă implic prea mult în hîrțogăraie. Puținele mele vizite la ANAF sînt amintiri extrem de triste și prefer să le discut cu psihologul. Cît despre dificultatea de a fi freelancer în România, în cazul meu cred că e încă OK, însă cu siguranță în alte domenii ai mai mult de furcă.

Ce sfat ați da cuiva care vrea să nu mai aibă patron? Merită, pînă la urmă?

Dacă simte că are ceva de oferit și este pregătit să o facă cu pasiune și implicare, gata să parcurgă drumul „de la nimic la ceva“, eu zic că merită. Clar, da, merită! Practic, îți vinzi priceperea și nu timpul, cele opt ore care uneori sînt nouă, zece și care rămîn totuși limitate. Dar cred că depinde și de firea fiecăruia. Unora le place la birou, cu program fix, iar altora le place jazz-ul!

a consemnat Anda DOCEA

Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O stradă doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate în această alveolă cu aspect periurban, la rîndul ei înglobată într-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la „curățirea” zonei.
1024px Bruxelles   Commission Européenne Berlaymont (23191436909) jpg
România, la periferia UE? Da, dar alții dau buzna afară
Faptul că euroscepticismul e (deocamdată?...) o afacere politică fără urmări, în România, e confirmat de ultimele formule de guvernare din țară.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senzație greu de găsit în altă parte, aceea că nimeni, niciodată, n-are ochii ațintiți spre tine, ceea ce îți lasă loc să faci ce vrei și să fii cum ești.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta apărării
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Artă fără adăpost
Muzeele de artă s-au obișnuit cu drôle de guerre care a șters din mințile tuturor iminența sau măcar posibilitatea unui război real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de artă fără ca trupele „eliberatoare“ să intervină.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ©Nicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war – anchetă
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibilă a literei
Asta e proprietatea esențială a cărților: opresc în corpul lor corpurile morții.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o grădiniţă din Hunedoara a fost mâzgălită cu mesaje de ură şi ameninţare VIDEO
O grădiniţă din Hunedoara a fost vandalizată. Autorii distrugerilor au lăsat mesaje de ameninţare şi de ură pe faţada clădirii.
image
Un general rus obez şi retras din activitate, trimis să lupte în războiul din Ucraina: „Nimeni nu-i poate refuza supunerea”
Un general rus pensionat şi obez, a fost trimis de Vladimir Putin să lupte în prima linie în războiul din Ucraina care se desfăşoară mai ales în partea de est a ţării. Decizia vine în contextul în care armata rusă pierde tot mai mulţi militari de rang înalt pe câmpul de luptă.
image
„Q”, internautul de la care a pornit mişcarea QAnon, a revenit pe forumurile web după 2 ani de pauză: „Să jucăm încă o dată?”
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de „Q” al forumurilor 4chan şi 8kun, personaj ale cărui anunţuri criptice au dat naştere teoriei conspiraţiei fasciste pro-Trump cunoscută drept QAnon, şi-a reluat postările după o pauză de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.