Uniformitatea ├«n nedemocra╚Ťie

Liliana POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Uniformitatea ├«n nedemocra╚Ťie jpeg

├Äntr-un articol relativ recent (2010), Larry Diamond se ├«ntreba de ce al ÔÇ×treilea valÔÇť al procesului global de democratizare (Huntington) nu a atins Orientul Mijlociu ┼či Africa de Nord (OrMAN) ÔÇô sau, mai precis, statele arabe. ├Äntr-adev─âr, ├«n timp ce valul ├«nceput ├«n sudul Europei cu Revolu┼úia Garoafelor ├«n 1974 a f─âcut ├«nconjurul lumii, ating├«nd America Latin─â, Asia ┼či Estul Europei spre sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ80, statele arabe nu au fost ÔÇ×contagiateÔÇť p├«n─â de cur├«nd. 2011 a marcat ├«nceputul unor revolte puternice ├«n cea mai mare parte a lumii arabe, ├«ncep├«nd cu Tunisia ┼či termin├«nd cu recentele demonstra┼úii pa┼čnice, ├«n─âbu┼čite brutal de poli┼úie, ├«n Siria (18 martie). 

Este adev─ârat c─â ├«n ultimii 20 de ani s-au produs anumite schimb─âri politice cu iz democratic ├«n unele state din lumea arab─â; de pild─â, organizarea, pentru prima dat─â, de alegeri preziden┼úiale cu mai mul┼úi candida┼úi ├«n Egipt, ├«n 2005. Urmarea e nedemocratic─â: Mubarak a c├«┼čtigat cu o majoritate confortabil─â, iar Ayman Nour ÔÇô principalul opozant ÔÇô a fost ├«nchis ┼či eliberat abia ├«n 2009. Decizia organiz─ârii acestor alegeri a fost rezultatul unor demonstra┼úii ale unei mi┼čc─âri largi, Kifaya (├«n traducere ÔÇ×DestulÔÇť). Schimb─âri semnificative, mai mici ┼či mai pu┼úin vizibile, ├«n ce prive┼čte drepturile civile ┼či chiar politice ale femeilor dintr-o serie de state arabe pot fi ┼či ele citate aici. Nu figureaz─â aici prevederea legislativ─â adoptat─â de Libia lui Gaddafi ca nici o femeie sub 40 de ani s─â nu poat─â p─âr─âsi Libia f─âr─â a fi ├«nso┼úit─â.

Nici un stat arab nu trece testul democra┼úiei electorale. Toate cele 16 state arabe din OrMAN figureaz─â ca state nelibere ├«n clasamentul Freedom House. Majoritatea au scorul 5 sau 6 la libert─â┼úi civile (din 7, unde 7 ├«nseamn─â neliber). De ce aceast─â uniformitate ├«n nedemocra┼úie? Unul dintre elementele cele mai vizibile care une┼čte statele din regiune, cu excep┼úia Israelului, este c─â ├«mp─ârt─â┼česc islamul ca religie. S─â fie islamul cauza pentru care valul de democratizare din lume nu a atins lumea arab─â?! Speciali┼čtii arat─â c─â printre statele musulmane din lume exist─â unele ÔÇô precum Albania, Malaezia, Bangladesh sau Turcia ÔÇô care func┼úioneaz─â conform unor reguli democratice ┼či respect─â ├«ntr-o m─âsur─â semnificativ─â drepturile cet─â┼úene┼čti. Prin urmare, islamul nu este cauza nemijlocit─â a lipsei democra┼úiei. S─â fie atunci, oare, nivelul sc─âzut de dezvoltare economic─â? ├Än ce prive┼čte nivelul de dezvoltare economic─â a statelor arabe, acesta este unul foarte inegal. Se reg─âsesc state foarte bogate ÔÇô precum Kuweit, Bahrain sau Libia la un cap─ât al spectrului, ┼či state precum Egiptul, Yemenul sau Iordania ÔÇô la cel─âlalt. Pe de alt─â parte, nivelul dezvolt─ârii umane, m─âsurat de Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite, indic─â un nivel comparabil al tuturor statelor arabe cu state precum Ungaria, Africa de Sud ┼či altele asemenea, democratizate ├«n ultimele decenii. 

Unul dintre cele mai mari pericole percepute de c─âtre lumea democratic─â ├«n ce prive┼čte regiunea OrMAN este proliferarea ┼či venirea la putere a islami┼čtilor. Se poate presupune, dac─â ne uit─âm la un alt stat musulman, de┼či ne-arab, din regiune, Iranul, c─â instalarea la putere a unui regim islamist ar ├«nsemna instalarea unui alt tip de regim, cel pu┼úin la fel de nedemocratic precum cele prezente ├«n statele arabe p├«n─â acum. Aceasta a fost ┼či este ├«nc─â temerea ├«n ce prive┼čte Egiptul, de pild─â, unde Fr─â┼úia Musulman─â este principalul partid de opozi┼úie, cel mai solid organizat ┼či cu ┼čansele cele mai mari de reu┼čit─â electoral─â viitoare fa┼ú─â de partidul ÔÇ×democratÔÇť al lui Mubarak. 

Dac─â observ─âm absen┼úa unei tradi┼úii democratice ├«n regiune, vom deveni pesimi┼čti ÔÇô mai ales dac─â vom lua ├«n considerare teza conform c─âreia caracteristicile regimurilor dinainte de tranzi┼úie ├«┼či pun amprenta asupra construc┼úiei democratice ulterioare (Linz ┼či Stepan). ┼×tim din experien┼úa noastr─â, a Rom├ónei, ce ├«nseamn─â acest lucru. P├«n─â la ├«nceputul lui 2011, cele 16 state arabe au fost state autocratice, ├«n care autoritatea la conducere ├«mbina represiunea cu diverse forme de reprezentare, consultare ┼či cooptare de c─âtre regim, av├«nd la dispozi┼úie mecanisme prin care se men┼úine la putere f─âr─â riscuri. ├Än urma revoltelor, situa┼úiile din aceste state s-au diversificat. Avem represiuni atroce, precum ├«n Bahrain ┼či Libia ÔÇô cu final necunoscut ├«nc─â; dar avem ┼či situa┼úii precum ├«n Egipt, ├«n care se produce o tranzi┼úie spre democratizare. Referendumul de s─âpt─âm├«na trecut─â, organizat de un regim condus deocamdat─â de armat─â, a decis schimb─âri constitu┼úionale importante, dar insuficiente ├«n viziunea militan┼úilor pro-democra┼úie.  Interven┼úia militar─â din Libia, ├«ntemeiat─â legal pe Rezolu┼úia 1973 a ONU, este un risc, dar ┼či o oportunitate pentru procesul de democratizare din lumea arab─â. Riscul ┼úine de o posibil─â reac┼úie na┼úionalist─â ┼či islamist─â ├«n regiune. Oportunitatea este legat─â de un posibil rezultat pozitiv al interven┼úiei ÔÇô victoria opozi┼úiei libiene, dar ┼či de ini┼úierea unor investi┼úii ├«n democratizarea Libiei ┼či a statelor arabe din partea lumii democratice. Regiunea are nevoie de stabilizare, dar de o stabilizare pe coordonate democratice. Situa┼úia Israelului ┼či a conflictului arabo-israelian este ┼či ea dependent─â de rezultatul interven┼úiei din Libia. Important ar fi ca cel pu┼úin un stat arab s─â ├«nceap─â un proces de democratizare cu perspective de reu┼čit─â. Acesta ar reprezenta un reper ┼či o surs─â de inspira┼úie ┼či emula┼úie ├«n regiune.

Liliana Popescu este conferen┼úiar la ┼×coala Na┼úional─â de Studii Politice ┼či Administrative.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?