Uniformitatea în nedemocrație

Liliana POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Uniformitatea în nedemocrație jpeg

Într-un articol relativ recent (2010), Larry Diamond se întreba de ce al „treilea val“ al procesului global de democratizare (Huntington) nu a atins Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (OrMAN) – sau, mai precis, statele arabe. Într-adevăr, în timp ce valul început în sudul Europei cu Revoluţia Garoafelor în 1974 a făcut înconjurul lumii, atingînd America Latină, Asia şi Estul Europei spre sfîrşitul anilor ’80, statele arabe nu au fost „contagiate“ pînă de curînd. 2011 a marcat începutul unor revolte puternice în cea mai mare parte a lumii arabe, începînd cu Tunisia şi terminînd cu recentele demonstraţii paşnice, înăbuşite brutal de poliţie, în Siria (18 martie). 

Este adevărat că în ultimii 20 de ani s-au produs anumite schimbări politice cu iz democratic în unele state din lumea arabă; de pildă, organizarea, pentru prima dată, de alegeri prezidenţiale cu mai mulţi candidaţi în Egipt, în 2005. Urmarea e nedemocratică: Mubarak a cîştigat cu o majoritate confortabilă, iar Ayman Nour – principalul opozant – a fost închis şi eliberat abia în 2009. Decizia organizării acestor alegeri a fost rezultatul unor demonstraţii ale unei mişcări largi, Kifaya (în traducere „Destul“). Schimbări semnificative, mai mici şi mai puţin vizibile, în ce priveşte drepturile civile şi chiar politice ale femeilor dintr-o serie de state arabe pot fi şi ele citate aici. Nu figurează aici prevederea legislativă adoptată de Libia lui Gaddafi ca nici o femeie sub 40 de ani să nu poată părăsi Libia fără a fi însoţită.

Nici un stat arab nu trece testul democraţiei electorale. Toate cele 16 state arabe din OrMAN figurează ca state nelibere în clasamentul Freedom House. Majoritatea au scorul 5 sau 6 la libertăţi civile (din 7, unde 7 înseamnă neliber). De ce această uniformitate în nedemocraţie? Unul dintre elementele cele mai vizibile care uneşte statele din regiune, cu excepţia Israelului, este că împărtăşesc islamul ca religie. Să fie islamul cauza pentru care valul de democratizare din lume nu a atins lumea arabă?! Specialiştii arată că printre statele musulmane din lume există unele – precum Albania, Malaezia, Bangladesh sau Turcia – care funcţionează conform unor reguli democratice şi respectă într-o măsură semnificativă drepturile cetăţeneşti. Prin urmare, islamul nu este cauza nemijlocită a lipsei democraţiei. Să fie atunci, oare, nivelul scăzut de dezvoltare economică? În ce priveşte nivelul de dezvoltare economică a statelor arabe, acesta este unul foarte inegal. Se regăsesc state foarte bogate – precum Kuweit, Bahrain sau Libia la un capăt al spectrului, şi state precum Egiptul, Yemenul sau Iordania – la celălalt. Pe de altă parte, nivelul dezvoltării umane, măsurat de Organizaţia Naţiunilor Unite, indică un nivel comparabil al tuturor statelor arabe cu state precum Ungaria, Africa de Sud şi altele asemenea, democratizate în ultimele decenii. 

Unul dintre cele mai mari pericole percepute de către lumea democratică în ce priveşte regiunea OrMAN este proliferarea şi venirea la putere a islamiştilor. Se poate presupune, dacă ne uităm la un alt stat musulman, deşi ne-arab, din regiune, Iranul, că instalarea la putere a unui regim islamist ar însemna instalarea unui alt tip de regim, cel puţin la fel de nedemocratic precum cele prezente în statele arabe pînă acum. Aceasta a fost şi este încă temerea în ce priveşte Egiptul, de pildă, unde Frăţia Musulmană este principalul partid de opoziţie, cel mai solid organizat şi cu şansele cele mai mari de reuşită electorală viitoare faţă de partidul „democrat“ al lui Mubarak. 

Dacă observăm absenţa unei tradiţii democratice în regiune, vom deveni pesimişti – mai ales dacă vom lua în considerare teza conform căreia caracteristicile regimurilor dinainte de tranziţie îşi pun amprenta asupra construcţiei democratice ulterioare (Linz şi Stepan). Ştim din experienţa noastră, a Românei, ce înseamnă acest lucru. Pînă la începutul lui 2011, cele 16 state arabe au fost state autocratice, în care autoritatea la conducere îmbina represiunea cu diverse forme de reprezentare, consultare şi cooptare de către regim, avînd la dispoziţie mecanisme prin care se menţine la putere fără riscuri. În urma revoltelor, situaţiile din aceste state s-au diversificat. Avem represiuni atroce, precum în Bahrain şi Libia – cu final necunoscut încă; dar avem şi situaţii precum în Egipt, în care se produce o tranziţie spre democratizare. Referendumul de săptămîna trecută, organizat de un regim condus deocamdată de armată, a decis schimbări constituţionale importante, dar insuficiente în viziunea militanţilor pro-democraţie.  Intervenţia militară din Libia, întemeiată legal pe Rezoluţia 1973 a ONU, este un risc, dar şi o oportunitate pentru procesul de democratizare din lumea arabă. Riscul ţine de o posibilă reacţie naţionalistă şi islamistă în regiune. Oportunitatea este legată de un posibil rezultat pozitiv al intervenţiei – victoria opoziţiei libiene, dar şi de iniţierea unor investiţii în democratizarea Libiei şi a statelor arabe din partea lumii democratice. Regiunea are nevoie de stabilizare, dar de o stabilizare pe coordonate democratice. Situaţia Israelului şi a conflictului arabo-israelian este şi ea dependentă de rezultatul intervenţiei din Libia. Important ar fi ca cel puţin un stat arab să înceapă un proces de democratizare cu perspective de reuşită. Acesta ar reprezenta un reper şi o sursă de inspiraţie şi emulaţie în regiune.

Liliana Popescu este conferenţiar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Prim-ministrul Ilie Bolojan susține o conferință de presă despre noile măsuri fiscale, la Palatul Victoria din București.  FOTO Inquam Photos / George Călin
Anomaliile din sistemul public: funcționari cu sporuri de 110% și pensii de 5.000 euro. Bolojan: „Aceste lucruri nu pot continua”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, 8 iulie, ce va conține pachetul 2 de măsuri, care urmează să fie prezentat la finalul lunii și a vorbit despre anomaliile din sistem care trebuie corectate.
rusia armata
Rusia își intensifică prezența militară în Armenia, avertizează serviciile ucrainene de informații
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) avertizează că Rusia își mărește și consolidează prezența militară în Armenia, în special la baza militară din Gyumri, situată strategic în Caucazul de Sud.
Săpături arheologice în situl de la Glina-Bălăceanca (© Muzeul Municipiului București)
Artefacte și probe descoperite în situl arheologic de la Glina-Bălăceanca
În a doua săptămână a cercetărilor de pe tell-ul preistoric de la Glina-Bălăceanca, din anul 2025, au fost identificate și cercetate mai multe gropi ce datează din perioada eneolitică, aparținând culturilor Boian și Gumelnița, precum și o groapă din epoca timpurie a bronzului.
banner dorel visan png
Nutriționiștii avertizează, după decesul lui Mihai Leu. Cum prevenim cancerul de colon, care sunt alimentele-otravă? Trucul lui Dorel Vișan: „Bei cana asta, pe parcursul zilei, puțin câte puțin”
Nutriționiștii avertizează, după decesul lui Mihai Leu. Cum prevenim cancerul de colon, care sunt alimentele-otravă? Trucul lui Dorel Vișan: „Zeama de praz”
georgiana teodorescu eurodeputat aur foto facebook jpg
Georgiana Teodorescu (AUR), despre europarlamentarii români: „Mentalitate de slugi. Aţi pupat poala stăpânului”
Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu susține că democrația presupune și opoziție, inclusiv prin moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, şi îi critică dur pe europarlamentarii români, cu mentalitate de „slugi obediente”.
Alexandru Rogobete despre cele 14 şantiere pentru construcţia de unităţi sanitare noi Foto Facebook Alexandru Rogobete jpg
Promisiunea făcută de Ministrul Sănătății: „Voi mânca din porția care e servită pacienților”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pacienții vor putea raporta în mod direct situațiile în care primesc mâncare de proastă calitate în spitale. „Vă promit că voi sta la masă cu managerul spitalului și vom mânca amândoi din porția care e servită pacienților”, a spus acesta.
Ilie Bolojan FOTO INQUAM / Octav Ganea
De ce au crescut taxele înaintea reducerii indemnizațiilor „nesimțite” și ce spune Bolojan despre taxarea jocurilor de noroc
Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu la Digi24, de ce pachetul cu creșteri de taxe a fost adoptat înaintea măsurilor care vizează administrația publică și companiile de stat.
Plajă Mamaia FOTO Shutterstock
Cândva un paradis al turiștilor bogați, acum o amintire tristă. Ce s-a întâmplat cu „crema litoralului românesc” în ultimii ani: „Totul este lăsat în paragină”
O stațiune de pe litoralul românesc, odată un simbol al eleganței și al luxului estival, trece printr-o perioadă dificilă, iar vechii clienți fideli sunt tot mai puțini. Într-un videoclip recent postat pe TikTok, un turist român a descris cu amărăciune cum zona, cândva plină de viață și aglomerație,
Mama- bebelus - shutterstock
Ce i-a răspuns Bolojan unei gravide referitor la impozitarea indemnizațiilor pentru mame. „Am avut 3 joburi să ajung la cuantumul maxim”
Premierul Ilie Bolojan a explicat de ce indemnizațiile pentru mame, plafonate la 8.500 de lei, vor fi supuse impozitării cu 10% pentru CASS. „Trebuie să le analizăm în comparație cu cele din alte state, ținând cont și de puterea economică a României”, spune acesta.