Unde şi de ce au dispărut muncitorii din România?

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Unde şi de ce au dispărut muncitorii din România? jpeg

Nu mai găsim muncitori. Se plîng patronii că lipsesc muncitorii care să le populeze făbricuţele. Se plîng fermierii că nu are cine să le culeagă strugurii. Se plîng gospodarii, care nu găsesc un tîmplar serios să le repare gardul. Jurnalele de ştiri abundă de reportaje despre comunele în care zecile de beneficiari de ajutoare sociale refuză locurile de muncă oferite de întreprinzători locali. Nu mai vrea lumea să muncească.

Asta nu-i neapărat rău: cu o rată de 4,5% din populaţia activă (conform Eurostat, în trimestrul I, 2018), şomajul pare să nu constituie o problemă socială în România. De fapt, lucrurile sînt mai complicate: dacă pentru întreaga populaţie rata şomajului este mult sub media Uniunii Europene (7,1%), pentru tinerii sub 25 de ani avem 16,8%, ceea ce ne situează peste media europeană (15,6%).

Din cîte se vede, rezolvarea problemei şomajului nu e suficientă pentru bunul mers al economiei – ba am putea spune că mai degrabă dimpotrivă. Conform unui studiu1 realizat de firma de consultanţă Keyfin, România trece prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă. Un fel de criză răsturnată: spre deosebire de cele obişnuite, cînd muncitorii rămîn fără slujbe, aici întreprinderile au rămas fără forţa de muncă. Marea problemă ar fi, conform studiului, nivelul salariilor: „Prin creșterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piața, însă avînd în vedere cadrul economic instabil, prea puțini investitori au urmat acest trend.“

Într-adevăr, majorarea repetată a salariului minim din ultimii doi ani, urmată de creşterea veniturilor din sectorul bugetar de la începutul acestui an şi combinată cu modificarea fiscalităţii muncii, au produs efecte perverse. Conform datelor publicate de Monitorul Social2, la sfîrşitul lunii februarie 2018 mai mult de jumătate din contractele de muncă înregistrate aveau valori mai mici sau egale cu salariul minim pe economie. Majoritatea erau în întreprinderile private: 2,5 milioane de contracte pînă la 1900 lei, din totalul celor 4,7 milioane. Aşadar, în sectorul privat politicile guvernamentale au produs o aplatizare extremă a piramidei veniturilor salariaţilor.

Despre cît de prost sînt plătiţi românii vorbeşte şi o statistică Eurostat3, conform căreia 28% din populaţia adultă ocupată se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (este procentajul cel mai mare din UE, media fiind 12%). Cu alte cuvinte, unul din patru oameni care muncesc nu îşi poate asigura din veniturile obţinute securitatea traiului zilnic.

Se spune că România ar fi devenit raiul pe pămînt al asistaților sociali. O fi adevărat? Din nou, statisticile nu susţin percepţia comună. România aloca în 2016, pentru protecţia socială, 11,6% din PIB (în UE, numai Irlanda şi Lituania alocau mai puţin, dar avînd semnificativ mai puţini săraci). Asta, în condiţiile în care înregistrăm cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie (38,8%), după Bulgaria4. Un rai original, în care trăiesc cei mai mulţi săraci şi li se alocă cele mai puţine resurse.

Un alt loc comun în discuţiile despre absenţa ofertei pe piaţa muncii este acela că ajutoarele sociale (în principal, venitul minim garantat) ar favoriza nemunca. Mai întîi, cîteva precizări. Cuantumul venitului minim garantat este de 142 de lei pentru persoanele singure, 255 de lei pentru familiile de două persoane ş.a.m.d.; de el beneficiau, în trimestrul I al acestui an, 219.252 de familii. Ştim, există printre cei care primesc diferite forme de asistenţă socială numeroase persoane care beneficiază de ele în mod fraudulos (cel mai frecvent, obţin venituri nefiscalizate). Chiar şi aşa, e greu de crezut că cineva ar refuza să muncească pentru că ar putea trăi din sumele primite din aceste ajutoare.

Dacă ne uităm la harta judeţelor în care sînt disponibile cele mai multe locuri de muncă, raportat la populaţia aptă de muncă, constatăm că acestea sînt, în ordine, Arad, Bucureşti, Sibiu, Prahova; în toate aceste judeţe, numărul familiilor beneficiare de ajutoare în baza legii venitului minim garantat (raportat tot la populaţie) se situează sub media pe ţară. Invers, judeţele care înregistrează cele mai mari proporţii ale beneficiarilor de asemenea ajutoare sînt Teleorman, Buzău, Vaslui şi Mehedinţi; în toate aceste judeţe, oferta de locuri de muncă se situează sub medie5. Există deci o corelație statistică negativă între proporția gospodăriilor beneficiare ale venitului minim garantat dintr-un județ și proporția locurilor de muncă disponibile, raportate la resursele de muncă. În județele în care există relativ multe familii asistate, oferta de locuri de muncă este relativ redusă, iar unde există relativ puține familii beneficiare, oferta de locuri de muncă este bogată numeric. Această constatare nu susține ipoteza că majoritatea beneficiarilor acestui tip de protecție socială refuză oportunitățile de muncă. Dimpotrivă, este mai plauzibil că oferta limitată de locuri de muncă, în anumite zone, duce la înmulțirea situațiilor care fac necesară asistența familiilor de către stat.

Am aflat, deci, două lucruri: că salariaţii români sînt prost plătiţi şi că locurile de muncă sînt disponibile mai ales in zonele în care sînt relativ puţini săraci. Dar piaţa locurilor de muncă nu mai este una închisă. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, muncitorul de aici are la dispoziţie oferta de locuri de muncă din întregul continent. Ne putem întreba de ce refuză muncitorul din Vaslui să se ducă la Arad, unde ar găsi mai uşor de lucru, dar preferă să emigreze în Spania. E simplu, costurile dislocării sînt cam aceleaşi, dar beneficiile exprimate în veniturile estimate sînt mult mai mari în a doua variantă.

Să adaugăm că noua generaţie intrată pe piaţa muncii este reprezentată de „milenari“ (millennials, cei născuţi după anul 2000). Ei sînt mai altfel. Aparent, mai leneşi. În fapt, refuză regulile locului de muncă traditional: orar fix, ţinută „adecvată“, şedinţe fără conţinut etc. Refuză să pună cariera pe primul plan: vor timp pentru prieteni, familie, hobby – muncesc ca să trăiască, nu trăiesc ca să muncească. Nu vor un loc de muncă care să le permită să-şi plătească facturile, ci unul unde să facă ceva cu sens. Nu se mai mulţumesc cu stimulentele tradiţionale (salariu, asigurare medicală, bonusuri anuale), îi interesează mai degrabă un loc de muncă prietenos, fără şefi cicălitori. La o adică, sînt dispuşi să muncească duminica, dacă înţeleg că e nevoie, cu condiţia să nu-i penalizezi dacă întîrzie dimineaţa o jumătate de oră. Şi lista poate continua. Ei bine, nu am impresia că antreprenorul român, disperat că-i pleacă angajaţii, o are la îndemînă.

Dacă analizăm caracteristicile populației plecate din țară (măsurată ca diferență între populația cu domiciliul și cea cu reședința în România), constatăm că mai mult de 2,5 milioane din cetățenii români cu domiciliul permanent în România sînt plecați din țară pentru mai mult de un an. Numărul lor a crescut constant, îndeosebi după 2007. Dacă la nivel național fenomenul reprezintă „numai“ 12% din populație, la grupele de vîrstă 25-39 de ani (adică „milenarii“ despre care vorbeam mai sus) incidența este dublă: unul din cinci cetățeni de această vîrstă este plecat din țară pentru mai mult de un an. Regiunile din care se pleacă cel mai mult sînt Nord-Est (Moldova) și Sud-Est (Oltenia)6.

Da, muncitorii români (inclusiv şomerii) au plecat pe alte meleaguri. Economia românească, al cărei principal avantaj competiţional în Uniunea Europeană este costul redus al forţei de muncă, i-a alungat. 

1 Keysfin, Criza de pe piața muncii, în versiunea 2.0., 30 aprilie 2018, https://bit.ly/2LLiQe3

2 Monitorul Social, „Impactul modificărilor legislației fiscale asupra cuantumului contractelor de muncă înregistrate“, https://bit.ly/2NPaI9V

3 Eurostat [ilc_peps02], date pentru anul 2017.

4 Eurostat [tepsr_sp110] şi [ilc_peps01], date pentru anul 2016.

5 Monitorul Social, „Beneficiari de venit minim garantat vs locuri de muncă“, https://bit.ly/2kKx7bW

6 Monitorul Social, „Situația populației plecate din România“, https://bit.ly/2CzNuP9 

Mircea Kivu este sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.