Unde ┼či de ce au disp─ârut muncitorii din Rom├ónia?

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Unde ┼či de ce au disp─ârut muncitorii din Rom├ónia? jpeg

Nu mai g─âsim muncitori. Se pl├«ng patronii c─â lipsesc muncitorii care s─â le populeze f─âbricu┼úele. Se pl├«ng fermierii c─â nu are cine s─â le culeag─â strugurii. Se pl├«ng gospodarii, care nu g─âsesc un t├«mplar serios s─â le repare gardul. Jurnalele de ┼čtiri abund─â de reportaje despre comunele ├«n care zecile de beneficiari de ajutoare sociale refuz─â locurile de munc─â oferite de ├«ntreprinz─âtori locali. Nu mai vrea lumea s─â munceasc─â.

Asta nu-i neap─ârat r─âu: cu o rat─â de 4,5% din popula┼úia activ─â (conform Eurostat, ├«n trimestrul I, 2018), ┼čomajul pare s─â nu constituie o problem─â social─â ├«n Rom├ónia. De fapt, lucrurile s├«nt mai complicate: dac─â pentru ├«ntreaga popula┼úie rata ┼čomajului este mult sub media Uniunii Europene (7,1%), pentru tinerii sub 25 de ani avem 16,8%, ceea ce ne situeaz─â peste media european─â (15,6%).

Din c├«te se vede, rezolvarea problemei ┼čomajului nu e suficient─â pentru bunul mers al economiei ÔÇô ba am putea spune c─â mai degrab─â dimpotriv─â. Conform unui studiu1 realizat de firma de consultan┼ú─â Keyfin, Rom├ónia trece prin cea mai grav─â criz─â de for┼ú─â de munc─â din istoria recent─â. Un fel de criz─â r─âsturnat─â: spre deosebire de cele obi┼čnuite, c├«nd muncitorii r─âm├«n f─âr─â slujbe, aici ├«ntreprinderile au r─âmas f─âr─â for┼úa de munc─â. Marea problem─â ar fi, conform studiului, nivelul salariilor: ÔÇ×Prin cre╚Öterea salariilor din sectorul bugetar, statul ├«ncearc─â s─â impulsioneze pia╚Ťa, ├«ns─â av├«nd ├«n vedere cadrul economic instabil, prea pu╚Ťini investitori au urmat acest trend.ÔÇť

├Äntr-adev─âr, majorarea repetat─â a salariului minim din ultimii doi ani, urmat─â de cre┼čterea veniturilor din sectorul bugetar de la ├«nceputul acestui an ┼či combinat─â cu modificarea fiscalit─â┼úii muncii, au produs efecte perverse. Conform datelor publicate de Monitorul Social2, la sf├«r┼čitul lunii februarie 2018 mai mult de jum─âtate din contractele de munc─â ├«nregistrate aveau valori mai mici sau egale cu salariul minim pe economie. Majoritatea erau ├«n ├«ntreprinderile private: 2,5 milioane de contracte p├«n─â la 1900 lei, din totalul celor 4,7 milioane. A┼čadar, ├«n sectorul privat politicile guvernamentale au produs o aplatizare extrem─â a piramidei veniturilor salaria┼úilor.

Despre c├«t de prost s├«nt pl─âti┼úi rom├ónii vorbe┼čte ┼či o statistic─â Eurostat3, conform c─âreia 28% din popula┼úia adult─â ocupat─â se afl─â ├«n risc de s─âr─âcie sau excluziune social─â (este procentajul cel mai mare din UE, media fiind 12%). Cu alte cuvinte, unul din patru oameni care muncesc nu ├«┼či poate asigura din veniturile ob┼úinute securitatea traiului zilnic.

Se spune c─â Rom├ónia ar fi devenit raiul pe p─âm├«nt al asista╚Ťilor sociali. O fi adev─ârat? Din nou, statisticile nu sus┼úin percep┼úia comun─â. Rom├ónia aloca ├«n 2016, pentru protec┼úia social─â, 11,6% din PIB (├«n UE, numai Irlanda ┼či Lituania alocau mai pu┼úin, dar av├«nd semnificativ mai pu┼úini s─âraci). Asta, ├«n condi┼úiile ├«n care ├«nregistr─âm cea mai mare pondere a persoanelor ├«n risc de s─âr─âcie (38,8%), dup─â Bulgaria4. Un rai original, ├«n care tr─âiesc cei mai mul┼úi s─âraci ┼či li se aloc─â cele mai pu┼úine resurse.

Un alt loc comun ├«n discu┼úiile despre absen┼úa ofertei pe pia┼úa muncii este acela c─â ajutoarele sociale (├«n principal, venitul minim garantat) ar favoriza nemunca. Mai ├«nt├«i, c├«teva preciz─âri. Cuantumul venitului minim garantat este de 142 de lei pentru persoanele singure, 255 de lei pentru familiile de dou─â persoane ┼č.a.m.d.; de el beneficiau, ├«n trimestrul I al acestui an, 219.252 de familii. ┼×tim, exist─â printre cei care primesc diferite forme de asisten┼ú─â social─â numeroase persoane care beneficiaz─â de ele ├«n mod fraudulos (cel mai frecvent, ob┼úin venituri nefiscalizate). Chiar ┼či a┼ča, e greu de crezut c─â cineva ar refuza s─â munceasc─â pentru c─â ar putea tr─âi din sumele primite din aceste ajutoare.

Dac─â ne uit─âm la harta jude┼úelor ├«n care s├«nt disponibile cele mai multe locuri de munc─â, raportat la popula┼úia apt─â de munc─â, constat─âm c─â acestea s├«nt, ├«n ordine, Arad, Bucure┼čti, Sibiu, Prahova; ├«n toate aceste jude┼úe, num─ârul familiilor beneficiare de ajutoare ├«n baza legii venitului minim garantat (raportat tot la popula┼úie) se situeaz─â sub media pe ┼úar─â. Invers, jude┼úele care ├«nregistreaz─â cele mai mari propor┼úii ale beneficiarilor de asemenea ajutoare s├«nt Teleorman, Buz─âu, Vaslui ┼či Mehedin┼úi; ├«n toate aceste jude┼úe, oferta de locuri de munc─â se situeaz─â sub medie5. Exist─â deci o corela╚Ťie statistic─â negativ─â ├«ntre propor╚Ťia gospod─âriilor beneficiare ale venitului minim garantat dintr-un jude╚Ť ╚Öi propor╚Ťia locurilor de munc─â disponibile, raportate la resursele de munc─â. ├Än jude╚Ťele ├«n care exist─â relativ multe familii asistate, oferta de locuri de munc─â este relativ redus─â, iar unde exist─â relativ pu╚Ťine familii beneficiare, oferta de locuri de munc─â este bogat─â numeric. Aceast─â constatare nu sus╚Ťine ipoteza c─â majoritatea beneficiarilor acestui tip de protec╚Ťie social─â refuz─â oportunit─â╚Ťile de munc─â. Dimpotriv─â, este mai plauzibil c─â oferta limitat─â de locuri de munc─â, ├«n anumite zone, duce la ├«nmul╚Ťirea situa╚Ťiilor care fac necesar─â asisten╚Ťa familiilor de c─âtre stat.

Am aflat, deci, dou─â lucruri: c─â salaria┼úii rom├óni s├«nt prost pl─âti┼úi ┼či c─â locurile de munc─â s├«nt disponibile mai ales in zonele ├«n care s├«nt relativ pu┼úini s─âraci. Dar pia┼úa locurilor de munc─â nu mai este una ├«nchis─â. Odat─â cu intrarea Rom├óniei ├«n Uniunea European─â, muncitorul de aici are la dispozi┼úie oferta de locuri de munc─â din ├«ntregul continent. Ne putem ├«ntreba de ce refuz─â muncitorul din Vaslui s─â se duc─â la Arad, unde ar g─âsi mai u┼čor de lucru, dar prefer─â s─â emigreze ├«n Spania. E simplu, costurile disloc─ârii s├«nt cam acelea┼či, dar beneficiile exprimate ├«n veniturile estimate s├«nt mult mai mari ├«n a doua variant─â.

S─â adaug─âm c─â noua genera┼úie intrat─â pe pia┼úa muncii este reprezentat─â de ÔÇ×milenariÔÇť (millennials, cei n─âscu┼úi dup─â anul 2000). Ei s├«nt mai altfel. Aparent, mai lene┼či. ├Än fapt, refuz─â regulile locului de munc─â traditional: orar fix, ┼úinut─â ÔÇ×adecvat─âÔÇť, ┼čedin┼úe f─âr─â con┼úinut etc. Refuz─â s─â pun─â cariera pe primul plan: vor timp pentru prieteni, familie, hobby ÔÇô muncesc ca s─â tr─âiasc─â, nu tr─âiesc ca s─â munceasc─â. Nu vor un loc de munc─â care s─â le permit─â s─â-┼či pl─âteasc─â facturile, ci unul unde s─â fac─â ceva cu sens. Nu se mai mul┼úumesc cu stimulentele tradi┼úionale (salariu, asigurare medical─â, bonusuri anuale), ├«i intereseaz─â mai degrab─â un loc de munc─â prietenos, f─âr─â ┼čefi cic─âlitori. La o adic─â, s├«nt dispu┼či s─â munceasc─â duminica, dac─â ├«n┼úeleg c─â e nevoie, cu condi┼úia s─â nu-i penalizezi dac─â ├«nt├«rzie diminea┼úa o jum─âtate de or─â. ┼×i lista poate continua. Ei bine, nu am impresia c─â antreprenorul rom├ón, disperat c─â-i pleac─â angaja┼úii, o are la ├«ndem├«n─â.

Dac─â analiz─âm caracteristicile popula╚Ťiei plecate din ╚Ťar─â (m─âsurat─â ca diferen╚Ť─â ├«ntre popula╚Ťia cu domiciliul ╚Öi cea cu re╚Öedin╚Ťa ├«n Rom├ónia), constat─âm c─â mai mult de 2,5 milioane din cet─â╚Ťenii rom├óni cu domiciliul permanent ├«n Rom├ónia s├«nt pleca╚Ťi din ╚Ťar─â pentru mai mult de un an. Num─ârul lor a crescut constant, ├«ndeosebi dup─â 2007. Dac─â la nivel na╚Ťional fenomenul reprezint─â ÔÇ×numaiÔÇť 12% din popula╚Ťie, la grupele de v├«rst─â 25-39 de ani (adic─â ÔÇ×milenariiÔÇť despre care vorbeam mai sus) inciden╚Ťa este dubl─â: unul din cinci cet─â╚Ťeni de aceast─â v├«rst─â este plecat din ╚Ťar─â pentru mai mult de un an. Regiunile din care se pleac─â cel mai mult s├«nt Nord-Est (Moldova) ╚Öi Sud-Est (Oltenia)6.

Da, muncitorii rom├óni (inclusiv ┼čomerii) au plecat pe alte meleaguri. Economia rom├óneasc─â, al c─ârei principal avantaj competi┼úional ├«n Uniunea European─â este costul redus al for┼úei de munc─â, i-a alungat. 

1 Keysfin, Criza de pe pia╚Ťa muncii, ├«n versiunea 2.0., 30 aprilie 2018, https://bit.ly/2LLiQe3

2 Monitorul Social, ÔÇ×Impactul modific─ârilor legisla╚Ťiei fiscale asupra cuantumului contractelor de munc─â ├«nregistrateÔÇť, https://bit.ly/2NPaI9V

3 Eurostat [ilc_peps02], date pentru anul 2017.

4 Eurostat [tepsr_sp110] ┼či [ilc_peps01], date pentru anul 2016.

5 Monitorul Social, ÔÇ×Beneficiari de venit minim garantat vs locuri de munc─âÔÇť, https://bit.ly/2kKx7bW

6 Monitorul Social, ÔÇ×Situa╚Ťia popula╚Ťiei plecate din Rom├óniaÔÇť, https://bit.ly/2CzNuP9 

Mircea Kivu este sociolog.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.