Unde ┼či de ce au disp─ârut muncitorii din Rom├ónia?

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Unde ┼či de ce au disp─ârut muncitorii din Rom├ónia? jpeg

Nu mai g─âsim muncitori. Se pl├«ng patronii c─â lipsesc muncitorii care s─â le populeze f─âbricu┼úele. Se pl├«ng fermierii c─â nu are cine s─â le culeag─â strugurii. Se pl├«ng gospodarii, care nu g─âsesc un t├«mplar serios s─â le repare gardul. Jurnalele de ┼čtiri abund─â de reportaje despre comunele ├«n care zecile de beneficiari de ajutoare sociale refuz─â locurile de munc─â oferite de ├«ntreprinz─âtori locali. Nu mai vrea lumea s─â munceasc─â.

Asta nu-i neap─ârat r─âu: cu o rat─â de 4,5% din popula┼úia activ─â (conform Eurostat, ├«n trimestrul I, 2018), ┼čomajul pare s─â nu constituie o problem─â social─â ├«n Rom├ónia. De fapt, lucrurile s├«nt mai complicate: dac─â pentru ├«ntreaga popula┼úie rata ┼čomajului este mult sub media Uniunii Europene (7,1%), pentru tinerii sub 25 de ani avem 16,8%, ceea ce ne situeaz─â peste media european─â (15,6%).

Din c├«te se vede, rezolvarea problemei ┼čomajului nu e suficient─â pentru bunul mers al economiei ÔÇô ba am putea spune c─â mai degrab─â dimpotriv─â. Conform unui studiu1 realizat de firma de consultan┼ú─â Keyfin, Rom├ónia trece prin cea mai grav─â criz─â de for┼ú─â de munc─â din istoria recent─â. Un fel de criz─â r─âsturnat─â: spre deosebire de cele obi┼čnuite, c├«nd muncitorii r─âm├«n f─âr─â slujbe, aici ├«ntreprinderile au r─âmas f─âr─â for┼úa de munc─â. Marea problem─â ar fi, conform studiului, nivelul salariilor: ÔÇ×Prin cre╚Öterea salariilor din sectorul bugetar, statul ├«ncearc─â s─â impulsioneze pia╚Ťa, ├«ns─â av├«nd ├«n vedere cadrul economic instabil, prea pu╚Ťini investitori au urmat acest trend.ÔÇť

├Äntr-adev─âr, majorarea repetat─â a salariului minim din ultimii doi ani, urmat─â de cre┼čterea veniturilor din sectorul bugetar de la ├«nceputul acestui an ┼či combinat─â cu modificarea fiscalit─â┼úii muncii, au produs efecte perverse. Conform datelor publicate de Monitorul Social2, la sf├«r┼čitul lunii februarie 2018 mai mult de jum─âtate din contractele de munc─â ├«nregistrate aveau valori mai mici sau egale cu salariul minim pe economie. Majoritatea erau ├«n ├«ntreprinderile private: 2,5 milioane de contracte p├«n─â la 1900 lei, din totalul celor 4,7 milioane. A┼čadar, ├«n sectorul privat politicile guvernamentale au produs o aplatizare extrem─â a piramidei veniturilor salaria┼úilor.

Despre c├«t de prost s├«nt pl─âti┼úi rom├ónii vorbe┼čte ┼či o statistic─â Eurostat3, conform c─âreia 28% din popula┼úia adult─â ocupat─â se afl─â ├«n risc de s─âr─âcie sau excluziune social─â (este procentajul cel mai mare din UE, media fiind 12%). Cu alte cuvinte, unul din patru oameni care muncesc nu ├«┼či poate asigura din veniturile ob┼úinute securitatea traiului zilnic.

Se spune c─â Rom├ónia ar fi devenit raiul pe p─âm├«nt al asista╚Ťilor sociali. O fi adev─ârat? Din nou, statisticile nu sus┼úin percep┼úia comun─â. Rom├ónia aloca ├«n 2016, pentru protec┼úia social─â, 11,6% din PIB (├«n UE, numai Irlanda ┼či Lituania alocau mai pu┼úin, dar av├«nd semnificativ mai pu┼úini s─âraci). Asta, ├«n condi┼úiile ├«n care ├«nregistr─âm cea mai mare pondere a persoanelor ├«n risc de s─âr─âcie (38,8%), dup─â Bulgaria4. Un rai original, ├«n care tr─âiesc cei mai mul┼úi s─âraci ┼či li se aloc─â cele mai pu┼úine resurse.

Un alt loc comun ├«n discu┼úiile despre absen┼úa ofertei pe pia┼úa muncii este acela c─â ajutoarele sociale (├«n principal, venitul minim garantat) ar favoriza nemunca. Mai ├«nt├«i, c├«teva preciz─âri. Cuantumul venitului minim garantat este de 142 de lei pentru persoanele singure, 255 de lei pentru familiile de dou─â persoane ┼č.a.m.d.; de el beneficiau, ├«n trimestrul I al acestui an, 219.252 de familii. ┼×tim, exist─â printre cei care primesc diferite forme de asisten┼ú─â social─â numeroase persoane care beneficiaz─â de ele ├«n mod fraudulos (cel mai frecvent, ob┼úin venituri nefiscalizate). Chiar ┼či a┼ča, e greu de crezut c─â cineva ar refuza s─â munceasc─â pentru c─â ar putea tr─âi din sumele primite din aceste ajutoare.

Dac─â ne uit─âm la harta jude┼úelor ├«n care s├«nt disponibile cele mai multe locuri de munc─â, raportat la popula┼úia apt─â de munc─â, constat─âm c─â acestea s├«nt, ├«n ordine, Arad, Bucure┼čti, Sibiu, Prahova; ├«n toate aceste jude┼úe, num─ârul familiilor beneficiare de ajutoare ├«n baza legii venitului minim garantat (raportat tot la popula┼úie) se situeaz─â sub media pe ┼úar─â. Invers, jude┼úele care ├«nregistreaz─â cele mai mari propor┼úii ale beneficiarilor de asemenea ajutoare s├«nt Teleorman, Buz─âu, Vaslui ┼či Mehedin┼úi; ├«n toate aceste jude┼úe, oferta de locuri de munc─â se situeaz─â sub medie5. Exist─â deci o corela╚Ťie statistic─â negativ─â ├«ntre propor╚Ťia gospod─âriilor beneficiare ale venitului minim garantat dintr-un jude╚Ť ╚Öi propor╚Ťia locurilor de munc─â disponibile, raportate la resursele de munc─â. ├Än jude╚Ťele ├«n care exist─â relativ multe familii asistate, oferta de locuri de munc─â este relativ redus─â, iar unde exist─â relativ pu╚Ťine familii beneficiare, oferta de locuri de munc─â este bogat─â numeric. Aceast─â constatare nu sus╚Ťine ipoteza c─â majoritatea beneficiarilor acestui tip de protec╚Ťie social─â refuz─â oportunit─â╚Ťile de munc─â. Dimpotriv─â, este mai plauzibil c─â oferta limitat─â de locuri de munc─â, ├«n anumite zone, duce la ├«nmul╚Ťirea situa╚Ťiilor care fac necesar─â asisten╚Ťa familiilor de c─âtre stat.

Am aflat, deci, dou─â lucruri: c─â salaria┼úii rom├óni s├«nt prost pl─âti┼úi ┼či c─â locurile de munc─â s├«nt disponibile mai ales in zonele ├«n care s├«nt relativ pu┼úini s─âraci. Dar pia┼úa locurilor de munc─â nu mai este una ├«nchis─â. Odat─â cu intrarea Rom├óniei ├«n Uniunea European─â, muncitorul de aici are la dispozi┼úie oferta de locuri de munc─â din ├«ntregul continent. Ne putem ├«ntreba de ce refuz─â muncitorul din Vaslui s─â se duc─â la Arad, unde ar g─âsi mai u┼čor de lucru, dar prefer─â s─â emigreze ├«n Spania. E simplu, costurile disloc─ârii s├«nt cam acelea┼či, dar beneficiile exprimate ├«n veniturile estimate s├«nt mult mai mari ├«n a doua variant─â.

S─â adaug─âm c─â noua genera┼úie intrat─â pe pia┼úa muncii este reprezentat─â de ÔÇ×milenariÔÇť (millennials, cei n─âscu┼úi dup─â anul 2000). Ei s├«nt mai altfel. Aparent, mai lene┼či. ├Än fapt, refuz─â regulile locului de munc─â traditional: orar fix, ┼úinut─â ÔÇ×adecvat─âÔÇť, ┼čedin┼úe f─âr─â con┼úinut etc. Refuz─â s─â pun─â cariera pe primul plan: vor timp pentru prieteni, familie, hobby ÔÇô muncesc ca s─â tr─âiasc─â, nu tr─âiesc ca s─â munceasc─â. Nu vor un loc de munc─â care s─â le permit─â s─â-┼či pl─âteasc─â facturile, ci unul unde s─â fac─â ceva cu sens. Nu se mai mul┼úumesc cu stimulentele tradi┼úionale (salariu, asigurare medical─â, bonusuri anuale), ├«i intereseaz─â mai degrab─â un loc de munc─â prietenos, f─âr─â ┼čefi cic─âlitori. La o adic─â, s├«nt dispu┼či s─â munceasc─â duminica, dac─â ├«n┼úeleg c─â e nevoie, cu condi┼úia s─â nu-i penalizezi dac─â ├«nt├«rzie diminea┼úa o jum─âtate de or─â. ┼×i lista poate continua. Ei bine, nu am impresia c─â antreprenorul rom├ón, disperat c─â-i pleac─â angaja┼úii, o are la ├«ndem├«n─â.

Dac─â analiz─âm caracteristicile popula╚Ťiei plecate din ╚Ťar─â (m─âsurat─â ca diferen╚Ť─â ├«ntre popula╚Ťia cu domiciliul ╚Öi cea cu re╚Öedin╚Ťa ├«n Rom├ónia), constat─âm c─â mai mult de 2,5 milioane din cet─â╚Ťenii rom├óni cu domiciliul permanent ├«n Rom├ónia s├«nt pleca╚Ťi din ╚Ťar─â pentru mai mult de un an. Num─ârul lor a crescut constant, ├«ndeosebi dup─â 2007. Dac─â la nivel na╚Ťional fenomenul reprezint─â ÔÇ×numaiÔÇť 12% din popula╚Ťie, la grupele de v├«rst─â 25-39 de ani (adic─â ÔÇ×milenariiÔÇť despre care vorbeam mai sus) inciden╚Ťa este dubl─â: unul din cinci cet─â╚Ťeni de aceast─â v├«rst─â este plecat din ╚Ťar─â pentru mai mult de un an. Regiunile din care se pleac─â cel mai mult s├«nt Nord-Est (Moldova) ╚Öi Sud-Est (Oltenia)6.

Da, muncitorii rom├óni (inclusiv ┼čomerii) au plecat pe alte meleaguri. Economia rom├óneasc─â, al c─ârei principal avantaj competi┼úional ├«n Uniunea European─â este costul redus al for┼úei de munc─â, i-a alungat. 

1 Keysfin, Criza de pe pia╚Ťa muncii, ├«n versiunea 2.0., 30 aprilie 2018, https://bit.ly/2LLiQe3

2 Monitorul Social, ÔÇ×Impactul modific─ârilor legisla╚Ťiei fiscale asupra cuantumului contractelor de munc─â ├«nregistrateÔÇť, https://bit.ly/2NPaI9V

3 Eurostat [ilc_peps02], date pentru anul 2017.

4 Eurostat [tepsr_sp110] ┼či [ilc_peps01], date pentru anul 2016.

5 Monitorul Social, ÔÇ×Beneficiari de venit minim garantat vs locuri de munc─âÔÇť, https://bit.ly/2kKx7bW

6 Monitorul Social, ÔÇ×Situa╚Ťia popula╚Ťiei plecate din Rom├óniaÔÇť, https://bit.ly/2CzNuP9 

Mircea Kivu este sociolog.

E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
p 14 jpg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.