Unde muzică nu e, educație nu e

Publicat în Dilema Veche nr. 862 din 15 - 21 octombrie 2020
Unde muzică nu e, educație nu e jpeg

De 30 de ani, toată lumea se vaită de performanța slabă a sistemului nostru școlar. De 30 de ani, sistemul nostru școlar trece prin reforme și schimbări. Fiecare ministru, fiecare guvern, fiecare majoritate parlamentară au schimbat legislația, programele, planurile. Nici o reformă nu a fost lăsată „să lucreze” în sistem suficient de mult timp ca să i se vadă efectele. Nu-i vorbă, au fost și cazuri în care intervenția „noilor” reforme asupra celor vechi și neconsumate a fost salutară, căci inițiativele în acest domeniu se întîmplă să fie vizibil dăunătoare încă de cînd sînt așezate pe hîrtie de către inițiatori. Însă, de principiu, modul în care conducerile politice ale țării se poartă cu educația națională arată amatorismul, infatuarea și lipsa totală de responsabilitate. Și, în adînc, prea adesea, mărturisesc însăși educația personală precară a diriguitorilor educației naționale.

În această succesiune aiuritoare de reforme există, totuși, constante triste. De fiecare dată este pus iarăși în discuție statutul unor materii ce le par politicienilor și politrucilor inutile. Muzica, zisă acum „Educație muzicală”, de fiecare dată. Ba e redusă la o oră la două săptămîni (cuplată cu desenul – altă materie inutilă, nu-i așa?), ba e scoasă complet din programă, ba e plasată printre opționale, ba e dusă în zona ingrată a facultativelor. Chiar și atunci cînd e lăsată printre obligatorii, ea e cuplată cu „mișcare” (la clasele mici) sau este tacit înlocuită cu altceva, căci părinții presează școala să îndoape copiii cu matematică și română. Am mai scris despre această cecitate părintească susținută de sistem. Cînd s-a pus recent în aplicare decizia Parlamentului de limitare a numărului de ore în gimnazii, nimănui nu i-a dat prin cap că, poate, cinci ore matematică pe săptămînă e cam mult; toți s-au repezit să creadă că o oră de muzică pe săptămînă e cam mult. Ultimul test PISA a arătat clar că elevii români performează catastrofal la matematică, pe lîngă analfabetismul funcțional deja știut de toată lumea. Prin urmare, excesul de matematică și de română la clase dă rezultate inverse. Psihologii și pedagogii știu bine că, dacă bagi cu anasîna în cap elevului comentarii și ecuații complicate (căci multe ore duc inevitabil la creșterea complexității materiei predate), acesta va sfîrși prin a ști, paradoxal, mai puțină matematică și mai puțină română decît ar ști dacă îi livrezi informație mai puțină și mai sistematică.

Se discută, de asemenea, intens despre utilitatea materiilor școlare în viață. Adevărul este că aproape nimeni nu mai face ecuații de gradul II sau III după ce termină școala, dar rostul matematicii nu e niciodată pus în discuție. Motivul e simplu: copiii au de dat examene. Matematica e regina examenelor. Iar scopul școlii pentru 99% din elevi și părinți nu este să educe, să formeze, ci să-l facă pe elev să treacă examenele ca să ajungă la o diplomă. Școala devine un fel de neîntreruptă meditație, în sensul parașcolar al cuvîntului. Utilitatea materiilor este văzută direct nu în raport cu viața, ci cu examenele care vin. Asta cu „utilitatea în viață” este, de fapt, o ipocrizie. Ei bine, ora de muzică stă pieziș împotriva acestei mentalități. Așa că ea încurcă și, de aceea, trebuie cumva ocolită.

Am conceput acest Dosar ca pe un protest al unor oameni inteligenți și deplini, realizați profesional în diferite domenii, împotriva acestei mentalități. Am dat aici loc, firesc, și vocilor unor profesori eminenți de Educație muzicală. Firește, nu e un Dosar care contrapune muzica matematicii. Regina școlii românești nu poate și, cred, nici nu merită să fie detronată chiar dacă, vedem, elevii nu i se supun. Acest Dosar spune, însă, răspicat că unde muzică nu e, educație nu e.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

alaska kodiak
Prima avertizare de caniculă din istorie în Alaska. Clădirile nu au aer condiționat, iar cele mai multe sunt proiectate să rețină căldura
Serviciul meteorologic național a emis prima avertizare de căldură în Alaska. Nu este primul caz de temperaturi neobișnuit de ridicat, însă Serviciul meteorologic național a permis recent emiterea de avertismente de căldură.
scoala jpg
Cum se dădea Bacalaureatul în 1888. Un celebru om politic dezvăluia: „Am ieșit întâiul, cu media 9.86, cea mai mare medie obținută până atunci la examen”
Dacă v-ați întrebat vreodată cum arăta examenul de Bacalaureat la sfârșitul secolului al XIX-lea, o mărturie prețioasă vine chiar din paginile de memorii ale lui Constantin Argetoianu, una dintre cele mai influente figuri politice ale României interbelice.
GtV2BvWXMAAWz8  jpeg
Avion de luptă israelian F-35, doborât de Iran. Cetățenii iranieni vor „plăti un preț greu”, avertizează ministrul Apărării din Israel
Forțele armate ale Iranului au declarat sâmbătă, 14 iunie 2025, că au doborât un avion de luptă israelian modern în timpul unor lovituri aeriene.
simona gherghe colaj facebook jpg
Gafă colosală în emisiunea Mireasa! Greșeala gramaticală a ieșit imediat în evidență și a stat chiar în mâinile Simonei Gherghe
Viperele Vesele fac ce fac și scot în evidență noi greșeli făcute în cadrul emisiunii „Mireasa”, moderată de Simona Gherghe. Ce greșeală gramaticală a fost făcută pe plicul în care s-a aflat numele mamei săptămânii?
anca todoni jpg
Tenis feminin, un ochi râde, altul plânge: Anca Toldoni s-a calificat mai departe, Jaqueline Cristian a fost eliminată la turneul de la Nottingham
Anca Todoni își continuă parcursul promițător pe terenul de la Nottingham, spre deosebire de Jaqueline Cristian, care a părăsit turneul WTA 250 sâmbătă.
image png
Acum s-a aflat! Câți bani au băgat Adela Popescu și Radu Vâlcan în casa de la Șușani: „Nu a fost o investiție mică, evident”
Adela Popescu și Radu Vâlcan au dovedit de nenumărate ori că formează o echipă de zile mari! Sunt un cuplu invidiat și apreciat de mulți și au o familie minunată alături de cei trei băieți ai lor. Și-au realizat mai multe visuri și planuri, printre care se numără și casa de la Șușani, județul Vâlcea
turist distrugand o opera de arta muzeu italia, captura video jpg
Un turist a distrus o operă de artă într-un muzeu din Italia, pentru un selfie. A fugit, dar a fost surprins de camerele de supraveghere
În dorinţa de a face un selfie spectaculos în Plazzo Maffei din Verona, un turist s-a aşezat pe un scaun acoperit cu cristale Swarovski şi numit după pictorul olandez Van Gogh, care s-a rupt sub greutatea lui.
Traian Băsescu FOTO Mediafax
Traian Băsescu, operat de urgență pe inimă la Paris
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a trecut recent printr-o intervenție chirurgicală de urgență la inimă, într-o clinică din Paris.
GtaFgOzWwAUdh7p jpeg
Melissa Hortman, fostul lider democrat al Camerei Reprezentanților din SUA, victima unui „asasinat motivat politic”. Senatorul Hoffman a supraviețuit atacului
Doi parlamentari democrați din Minnesota, SUA, au fost împușcați în propriile locuințe. Este vorba de John Hoffman și Melissa Hortman. Atacatorul nu a fost prins de anchetatori.