Unde mai e ca la teatru?

Publicat în Dilema Veche nr. 84 din 25 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Teatrul este un loc ciudat. ├Äntr-o vreme, oamenii - ┼či mai ales femeile (e interesant c├«t de repede, ├«n compara┼úie cu limbile vorbite de na┼úii mult mai democratice, a stabilit rom├óna literar─â diferen┼úa dintre om ┼či b─ârbat!) - mergeau la teatru ca s─â vad─â, dar mai ales ca s─â fie v─âzu┼úi. Era o bun─â ocazie de a-┼úi etala garderoba, ├«n stal sau ├«n loj─â; pe atunci, visul oric─ârei actri┼úe era s─â-┼či g─âseasc─â un "sus┼úin─âtor" din banii c─âruia s─â se poat─â ├«mbr─âca la fel de elegant ca ┼či cutare sau cutare doamn─â v─âzut─â, la teatru, de pe scen─â. A trecut timpul - nu at├«t de mult, vreo c├«teva decenii - ┼či direc┼úia t├«njirilor s-a inversat: doamnele din stal (sau chiar din loj─â) priveau cu invidie spre scen─â, copiind ├«n g├«nd modele de rochii, forme de p─âl─ârii, feluri de a rosti un cuv├«nt sau de a ridica o m├«n─â; iar visul oric─âreia dintre ele, evident, era s─â-┼či g─âseasc─â un b─ârbat (sau un "amic") la fel de bogat ca sus┼úin─âtorul actri┼úei X... Dincolo de umorul situa┼úiei (real─â, din punct de vedere istoric) r─âm├«ne faptul c─â, de la un anumit moment ├«ncolo, teatrul a devenit un model - ┼či anume, un model de rafinament ┼či de bun-gust. Aceste calit─â┼úi se refereau, de altminteri, nu numai la ceea ce se vedea pe, ci ┼či la ceea ce se auzea de pe scen─â. Rostirea, la teatru, era mai ├«ngrijit─â, mai supravegheat─â dec├«t rostirea "civil─â", de pe strad─â sau chiar de acas─â, iar intona┼úiile erau rotunjite elegant; de aici, ┼či expresia a vorbi ca la teatru. Expresie devenit─â, cu timpul, repro┼č... ...un repro┼č pe care oamenii scenei ┼či l-au ├«nsu┼čit at├«t de temeinic, ├«nc├«t au hot─âr├«t s─â nu-l mai merite nicic├«nd. A┼ča ├«nc├«t au abandonat definitiv re┼úinerea ┼či autocontrolul pe care simpla urcare pe podiumul luminat, ├«n v─âzul altora, le impunea. Desfiin┼úarea cortinei (la majoritatea spectacolelor) ┼či scurtarea, fizic─â dar ┼či psihic─â, a distan┼úei dintre scen─â ┼či sal─â (ba chiar abolirea ei complet─â, la unele reprezenta┼úii "alternative"), menite ini┼úial a-i aduce pe spectatori mai aproape de "misterul scenei", au avut ca efect, printre altele, nivelarea diferen┼úelor dintre atitudinile, comportamentele ┼či reac┼úiile celor dou─â "tabere" aflate fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â. Ast─âzi, la teatru nu se mai vorbe┼čte "ca la teatru"; de fapt, aproape nimic, la teatru, nu mai e "ca la teatru". Asta s-a ├«nt├«mplat ├«n mod special, trebuie s─â precizez, ├«n Rom├ónia. Oricine a fost la teatru ├«n str─âin─âtate sau a v─âzut, acas─â, teatru f─âcut ├«n str─âin─âtate - teatru englezesc, fran┼úuzesc sau rusesc, ├«n primul r├«nd, dar ┼či teatru polonez sau italienesc, suedez sau sloven - a remarcat cu siguran┼ú─â c─â, f─âr─â a intona emfatic ┼či f─âr─â a se mi┼čca silit, actorii au un alt fel de a fi pe scen─â dec├«t acela pe care ├«ncearc─â s─â-l impun─â ┼čcoala zis─â a "firescului", foarte ├«n vog─â acum la noi. C─âci naturale┼úea de pe scen─â e cu totul altceva dec├«t naturale┼úea de pe strad─â. De altfel, o deosebire de esen┼ú─â exist─â nu doar ├«ntre scen─â ┼či strad─â, ci ┼či ├«ntre scen─â ca spa┼úiu de expunere a personajului (teatru) ┼či scen─â ca spa┼úiu de expunere a persoanei. Aceast─â deosebire se poate observa cel mai bine ├«n acele spectacole - devenite, la noi, tot mai frecvente - ├«n care costumele s├«nt nu opera unui scenograf, ci a unui creator de mod─â. Indiferent c├«t de scumpe (a┼čadar, de bune) s├«nt materialele, indiferent c├«t de atent e respectat─â perioada istoric─â (├«n cazul pieselor "de epoc─â") ┼či indiferent c├«t de "acurat" este finisajul, obiectele de vestimenta┼úie stau pe trupul actorilor ca ni┼čte haine, nu ca ni┼čte costume. ┼×i, pe deasupra, nici nu par cine ┼čtie c├«t de elegante... ├Än ultim─â instan┼ú─â, ├«n teatru (ca ┼či ├«n via┼ú─â), elegan┼úa este nu un semn exterior, ci o calitate interioar─â. Altfel, ar fi foarte simplu: regizorul care ar pune ├«n scen─â - s─â zicem - Cidul lui Corneille sau Fedra lui Racine (eventual, ├«n scenografia lui Karl Lagerfeld) ┼či-ar asigura automat str─âlucirea scenic─â suprem─â, c─âci ce poate fi mai elegant dec├«t versul alexandrin al clasicismului francez (├«n "ambalajul" casei Chanel)? Ca s─â argumentez printr-un contraexemplu, trebuie s─â spun c─â unul dintre cele mai elegante spectacole pe care le-am v─âzut ├«n via┼úa mea pornea de la o mic─â (┼či deloc genial─â) fars─â bulevardier─â: Crima din strada Lourcine de Eug

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.