Unde eşti, Doamne?

Publicat în Dilema Veche nr. 682 din 16-22 martie 2017
Unde eşti, Doamne? jpeg

Dialog între un credincios, drept cinstitor de Dumnezeu, Eusebiu, (eusebeia = dreapta cinstire) şi un ateu, un caracter puternic, Oreste (orestes = cel care mută munţii). Două minţi, două inimi, două voinţe, doi fii ai lui Dumnezeu.

Oreste: Dragă Eusebiu, îţi spun de la început că am acceptat cu greu să avem acest dialog, dintr-un motiv foarte simplu: se vorbeşte prea mult despre ceea ce nu există, adică despre Dumnezeu. Toate discuţiile tematice şi studiile aprofundate despre ateism nu fac decît să șubrezească poziţia noatră fermă că nu există Dumnezeu. În afara universului cu tot ce este în el nu există nimic altceva.

Eusebiu: Drept ai grăit, se vorbește mult despre subiect. Un filozof francez, Michel Onfray, a scris chiar și un tratat de ateologie, Traité d’athéologie: Physique de la métaphysique, o analiză care sună mai degrabă ca un tratat împotriva religiilor. Mai mult reiese de acolo că ateismul e un fel de credinţă în… inexistența lui Dumnezeu. E atît de mult zel acolo că îţi vine să te întrebi: de ce a­tîta efort împotriva a ceea ce nu există? Nu cumva aveţi îndoieli despre această nouă credinţă?

Oreste: Nicidecum. Îndoieli există negreşit la voi, care inventați argumente raţionale despre existenţa lui Dumnezeu, cu care de altfel şi începeţi manualele de Dogmatică, probabil pentru a vă întări pe voi înşivă în credinţă. Auzi, argumentul istoric, anume că ideea de Dumnezeu e universală, o au toate popoarele (a consensu gentium). Fals! Nu ideea de Dumnezeu e universală, ci frica de pedeapsa unui aşa-zis dumnezeu! Atunci cînd ştiinţa va desluşi toate misterele universului, dispare şi frica, dispare şi credinţa, dispare şi Dumnezeu. Altul: argumentul cosmologic, susţinut şi de Leibniz, vrea să spună că lumea, cosmosul, reclamă un creator, un prim cauzator a toate. Ştiinţa deja progresează şi arată că lumea e din veşnicie, iar Dumnezeu a apărut după aceea, în minţile oamenilor.

Eusebiu: Ştiinţa de azi vine să confirme prezenţa unui Creator necreat dincolo de lumea creată. Noi spuneam că Dumnezeu este lumină şi că toate au fost create din lumină, iar ştiinţa vorbeşte despre foton, particula atomului, adică lumina! Dar te las să continui cu argumentele raţionale ale existenţei lui Dumnezeu…

Oreste: Continuu deci. Argumentul cinetic, despre care a făcut mare tam-tam Toma de Aquino, răstălmăcindu-l pe Aristotel, merge pe ideea că mişcarea trebuie să aibă un punct de unde a plecat, to kinoun akiniton, cum îi spunea marele filozof al antichităţii, iar acest punct nu poate fi altcineva decît Dumnezeu. Numai că aici Aristotel, ateu şi el, după părerea noastră, prin to kinoun akiniton nu se referă la existenţa unui Dumnezeu, ci la modul de funcţionare şi susţinere a Universului. To kinoun akiniton nu este dumnezeul aristotelian, ci relatarea că această mişcare veşnică este ordonată. Este nous-ul, mintea, care este începutul mişcării.

Eusebiu: Te cam poticnişi în erminie, încercînd să aduci o explicaţie metaforică (forţată de cîţiva ermineuţi ai lui Aristotel) a lui to kinoun akiniton. Este evident că această expresie (în alte locuri proton kinoun akiniton – primul mişcător nemişcat) se referă la cauza făcătoare, la cel care este pururea la fel şi care nu intră în procesul mişcării, al devenirii (to gignesthai), pentru că el este o ontos on, cel ce este. După ce, în Fizica, ne spune că tot ceea ce se mişcă (în sensul de transformare, devenire) în mod necesar se mişcă plecînd de la ceva care este începutul mişcării, acel to proton kinoun, în Metafizica, Aristotel scrie că Dumnezeu este începutul mişcării şi prin el s-au făcut cerul şi făpturile, apoi adaugă: Dumnezeu este energie pură (kathara energeia), iar energia în sine este viaţa lui perfectă şi veşnică, deci zicem că Dumnezeu este o fiinţă (zoon) perfectă şi veşnică. E drept că Părinţii Bisericii nu au insistat pe acest argument. Chiar dacă uneori au folosit argumente raţionale pentru a demonstra existenţa lui Dumnezeu, cum ar fi argumentul cosmologic biblic (Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mîinilor Lui o vesteşte tăria – Ps. 18, 1), în teologia lor nu au dat întîietate acestora. Ioan Damaschin îşi începe Dogmatica prin capitolul: „Că necuprins cu mintea este dumnezeiescul“.

Oreste: Adică ceva de genul „Crede şi nu cerceta“? Sau pentru că nu putem aduce argumente care să demonstreze existenţa lui, spunem că e de necuprins cu mintea? Ceea ce nu poate fi cuprins de minte nu există!

Eusebiu: Răbdare. Un pic mai jos, Damaschin scrie că nu ne-a lăsat Dumnezeu în necunoaştere desăvîrşită, fiindcă în toţi este sădită de El cunoştinţa faptului că Dumnezeu există. Şi însăşi creaţia şi coerenţa creaţiei, şi chivernisirea acesteia vestesc mărirea firii dumnezeieşti, iar capitolul 3 al Dogmaticii sale se intitulează „Demonstraţie că este Dumnezeu“.

Oreste: Această chivernisire, această ordine aparţine firii. Lucrurile se ordonează ele însele, au o raţiune în sinele lor, dar asta nu înseamnă că cineva a sădit în ele scopul existenţei lor. Acesta este aşa-numitul argument teleologic (telos, scop, ţel, finalitate), dar, aşa cum am spus, nu stă în picioare.

Eusebiu: Îl las pe Damaschin să-ţi argumenteze teleologic: Cine este cel ce a rînduit cerul, şi pămîntul, şi aerul, şi firea/natura focului şi a apei? Cine le-a amestecat şi le-a împărţit pe acestea? Ce le-a mişcat pe acestea şi cine conduce/conservă mişcarea cea necontenită şi neîmpiedicată? Oare nu Meşterul acestora, punînd în toate şi logos potrivit căruia universul se mişcă şi se perpetuează/ordonează? Şi Meşterul acestora cine este? Oare nu Cel care le-a făcut pe acestea şi întru fiinţă le a adus? Că n-o să punem asemenea putere pe seama întîmplării – că şi dacă ar fi să zicem că naşterea ţine de întîmplare, rînduirea de cine ţine? Bun, să zicem că şi aceasta ţine de întîmplare: dar atunci de cine ţine păstrarea şi păzirea logosurilor/raţiunilor potrivit cărora au primit subzistenţă întru început? Este vădit că de altceva decît întîmplarea – iar acest altceva ce altceva este decît Dumnezeu? Apoi, chiar nu ţi se pare absurd ca la un moment dat să nu mai fii, să nu dăinui dincolo de lumea asta?

Oreste: Voi dăinui prin copiii mei, prin copiii copiilor mei, celulele, ţesuturile, genele mele se vor transmite din generaţie în generaţie.

Eusebiu: Să înţeleg că cei care nu au copii sînt morţi de-a binelea? Nu prea stă în picioare argumentul tău, dragă Oreste. Ce spui tu este perpetuarea speciei, dar cred eu că nu sîntem doar animale. Gîndim, simţim, voim, iubim, aspirăm şi mai ales sperăm la un cer nou şi un pămînt nou, unde se va desăvîrşi armonia dintre noi. Există un argument foarte puternic al existenţei lui Dumnezeu, acela că omul este o fiinţă comunitară, nu-şi găseşte rostul decît în relaţie cu celălalt, pentru că aşa a fost creat de Dumnezeu, care este comuniune în iubire. Iubirile noastre tind către iubirea desăvîrşită, care este Dumnezeu. Mai mult, dorinţa de a fi desăvîrşit, înclinaţiile spre morală, cultivarea virtuţilor tind către cel care este izvorul moralei, Dumnezeu.

Oreste: Aici vrei să ne prezinţi cel mai şubred argument al existenţei lui Dumnezeu, anume cel moral. Chipurile, armonia morală dintre oameni, de fapt principiile morale, deosebirea binelui de rău, dorinţa de dreptate a omului, toate acestea ne arată că există un Dumnezeu bun şi drept care le-a lăsat pe Pămînt. Scurt şi la obiect: nu cred că impresionează pe nimeni ordinea, armonia morală din lume, care este atît de insuficientă, nici dreptatea care străluceşte prin lipsă. Oamenii şi-au format un mod de convieţuire care implică respectarea unor reguli morale, dar asta nu presupune existenţa lui Dumnezeu. Mai mult, toate nedreptăţile din lumea asta, promiscuităţile, sperjururile, crimele sînt argumente ale inexistenţei lui Dumnezeu.

Eusebiu: Toate acestea sînt rezultatul libertăţii omului. Mi-aduc aminte de Kirilov din Demonii lui Dostoievski, care se sinucide ca să arate că el este dumnezeu şi implicit că nu există dumnezeu! Aş concluziona: credinţa în Dumnezeu şi-o dobîndeşte omul care îl caută sincer, chiar şi atunci cînd se îndoieşte de existenţa Lui. Cine vrea cu adevărat îl va afla, iar atunci cînd îl afli, e cel mai puternic argument al existenţei Lui. Bine spunea Grigorie Palama că vederea lui Dumnezeu în lumină este argumentul suprem al existenţei Lui. 

Cristian Chivu este dr. în teologie al Facultății de Teologie a Universității „Aristotel“ din Salonic. Cea mai recentă carte: Sf. Grigorie Palama, Opere complete, vol. IV, ed. bilingvă (traducere, note, introducere), Editura Gîndul Aprins, 2016.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

vot diaspora  Foto Facebook jpg
Cum pot influenta voturile din diaspora rezultatele alegerilor? Analist: „Oamenii cred cǎ sunt victimele unei conspirații "
Votul din diaspora română a influențat în mod semnificativ alegerile prezidențiale din România în trecut, iar în 2024 se preconizează ca acesta să joace un rol crucial în rezultatele finale.
Ceausescu facebook jpg
Imagini demult uitate! Cum verifica Nicolae Ceaușescu magazinele de pâine și alimentarele din Capitală. Nimeni nu mișca în fața dictatorului
Regimul comunist în care au trăit românii a fost unul foarte strict, ba chiar sever. Nicolae Ceaușescu aplica măsuri usturătoare în ceea ce privea stilul de viață al cetățenilor și nu numai. Dictatorul controla la sânge produsele existente în alimentarele din țară.
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri Foto Politie Basisteam Dongemond   Facebook jpg
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri, descoperit de polițiști în Olanda. Poliția: „Gnomul a fost vizibil uimit”
Polițiștii din Olanda au descoperit în timpul unor percheziții un pitic de grădină, care cântărea aproape două kilograme și care era făcut în totalitate din MDMA. „Din când în când întâlnim lucruri speciale”, a transmis, vineri, poliția din Dongemond.
Alegerile în Timișoara. FOTO Inquam Photos / Cornel Putan
Cum au votat românii la prezidențiale, din 1990 și până în prezent. Numărul alegătorilor a crescut, interesul a scăzut| ANALIZǍ
În 24 noiembrie 2024, la primul tur al Alegerilor Prezidențiale, sunt așteptați la urne aproape 19 milioane de alegători, în țară și în străinătate. Deși numărul votanților a crescut în ultimii 34 ani, interesul românilor pentru alegeri a scăzut, conform statisticilor.
Vreme insorita de iarnă  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Cum va fi vremea duminică, în ziua alegerilor prezidențiale. Meteorolog ANM: „O să avem decor de iarnă”
Duminică, 24 noiembrie 2024, românii sunt așteptați să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit meteorologilor, în unele zone montane, localnicii se vor putea bucura de razele soarelui și decoruri autentice de iarnă.
bush iliescu bucuresti mediafax
23 noiembrie: Ziua în care președintele american George W. Bush a venit în vizită la București. Discursul din Piața Revoluției
Președintele SUA, George W. Bush, a vizitat România pe 23 noiembrie 2002, susținând un discurs istoric în Piața Revoluției. Vizita a marcat consolidarea relațiilor bilaterale și a celebrat invitația României de a adera la NATO, un moment definitoriu în politica externă a țării.
Spania a donat Ucrainei cele mai multe tancuri Leopard 2 Foto Captură Video Youtube jpg
Țara surpriză care a donat Ucrainei cele mai multe tancuri Leopard 2. Este principalul furnizor
Un paradox interesant apare în ceea ce privește întărirea forţelor armate ucrainene cu tancuri moderne de fabricație occidentală. O țară surpriză este principalul furnizor.
mancare de tip fast food jpg
Alimentele populare din România care pot provoca probleme grave de sănătate! La ce risc ne expunem când le consumăm
Sunt două alimente extrem de populare în țara noastră, pe care poate că mulți dintre noi le consumăm destul de des. Cu toate acestea, nu foarte mulți dintre noi știu cât de multe probleme de sănătate ne pot provoca aceste produse îndrăgite în mai toată lumea.
65093291 1004 webp
Ciucă, generalul lui Iohannis în voia lui Dumnezeu
Nicolae Ciucă nu a reușit nici în campania electorală să fie cursiv în vorbire și convingător în ceea ce spune. A rămas nesigur pe el și i-a fost frică să meargă la dezbaterea TV de la care a mai lipsit doar Ciolacu.