Unde e stînga?

Sorin CUCERAI
Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
Unde e stînga? jpeg

Fireşte, nu în Parlament. Şi nici prin partide politice, în general. Dar termenul e mai degrabă înşelător – „dreapta“ şi „stînga“ sînt cuvinte care simplifică excesiv realitatea şi care ne închid într-un dualism iluzoriu. „Dreapta“ e, de fapt, o colecţie de credinţe şi doctrine dintre care unele sînt reciproc incompatibile: avem conservatori antinazişti, de exemplu, sau libertarieni în conflict cu creştin-democraţii. La fel şi „stînga“: există şi o stîngă anticomunistă (destul de puţin vizibilă în România), după cum există şi versiuni ale stîngii care se opun tuturor variantelor de socialism.

Dacă ne orientăm după valori, lucrurile nu devin mai simple. Libertatea individuală, de exemplu, este fără îndoială o valoare centrală a unor curente în general asociate dreptei. Dar ea e o valoare centrală şi pentru curente în general asociate stîngii. La fel, egalitatea pare o valoare mai degrabă „de stînga“. Dar există curente şi doctrine considerate „de dreapta“ pentru care egalitatea e o valoare importantă. Democraţia şi drepturile omului pot fi apărate cu aplomb atît dinspre stînga, cît şi dinspre dreapta – după cum avem curente de stînga şi de dreapta profund ostile democraţiei şi drepturilor omului.

Lumea e, în realitate, multicoloră, nu doar bicoloră, aşa cum o descriu cei grăbiţi. Iar dacă aşa stau lucrurile, a căuta „stînga“ sau „dreapta“ e un demers mai degrabă inutil. Adevărata Stîngă şi Adevărata Dreaptă sînt ficţiuni.

Poate ar fi mai util dacă am împărţi curentele politice în funcţie de presupoziţiile lor despre lume. Pentru unele, lumea e deschisă, un mănunchi de posibilităţi în continuă actualizare, aşa încît ideea însăşi de transgresiune îşi pierde sensul. Pentru altele, lumea are o identitate definită, e mereu închisă în nişte graniţe inteligibile, aşa încît transgresiunile – mai ales cele bruşte – nu sînt tolerate. Haideţi să numim „progresiste“ curentele din prima categorie şi „conservatoare“ pe cele din a doua. Ambele viziuni despre lume pot fi incluzive sau divizive, libertare sau autoritare, dar ele rămîn mereu distincte: lumea este fie deschisă, fie închisă. Fiecare dintre cele două categorii mari se împarte astfel în cîte patru subspecii: autoritar şi diviziv, autoritar şi incluziv, libertar şi diviziv şi, în fine, libertar şi incluziv.

Conservatorismul lui Disraeli, de exemplu, este mai degrabă autoritar şi incluziv, pe cînd cel al lui Burke este libertar şi mai degrabă diviziv, dar ambele sînt forme de conservatorism în sensul precizat mai sus.

La fel, marxism-leninismul este autoritar şi diviziv, la fel ca majoritatea versiunilor de socialism muncitoresc; diferitele versiuni de liberalism sînt fie libertare şi divizive, fie libertare şi incluzive; majoritatea versiunilor de socialism democratic sînt libertare şi incluzive, şi toate versiunile de anarhism sînt libertare şi incluzive, dar, în ciuda diferenţelor semnificative dintre ele, cu toate sînt forme de progresism în sensul că presupoziţia lor fundamentală este aceea că lumea e deschisă.

Şi atunci, unde sînt progresiştii? Cum am spus la început, nu în partide. Partidele politice de la noi cred, toate, că lumea românească e una închisă, cu graniţe identitare clare (fie ele etnice, sexuale, de status şi aşa mai departe). Ideea însăşi de lume deschisă le sperie. Nu aşa au stat lucrurile mereu – dar astăzi, din păcate, aşa stau. Dacă în Occident majoritatea partidelor sînt progresiste (în sensul credinţei într-o lume deschisă), noi nu avem decît partide conservatoare.

De aici nu rezultă că partidele româneşti ar fi toate autoritare sau divizive: PSD, de exemplu, a fost de la bun început un partid conservator, mai degrabă autoritar şi incluziv, iar PNL, deşi s-a transformat în ultimii ani într-un partid conservator, a rămas în continuare mai degrabă libertar şi diviziv. Dar, cum spuneam, indiferent de subspecie, toate partidele din România sînt astăzi conservatoare: toate presupun o lume închisă, predefinită. Toate, inclusiv cele noi, care militează pentru reformă.

Progresismul e de găsit, la noi, în diferitele sale subspecii, exclusiv în zona societăţii civile. Îl găsim la CriticAtac, la recent înfiinţata platformă Demos, la toate grupurile formale şi informale care militează pentru drepturile omului (în general, sau doar pentru anumite drepturi, precum dreptul la locuire, drepturile romilor, ale femeilor sau ale persoanelor LGBT ş.a.m.d.). Pe scurt, îl găsim mai ales în zona urbană şi în afara politicii. De unde şi senzaţia tot mai acută de ruralizare şi de învechire a politicii româneşti. 

Sorin Cucerai este publicist.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

liber de hepatita
Virusurile hepatice fac ravagii: în fiecare minut mor două persoane infectate
Dr. Adelina Popescu, medic primar gastroenterolog, atrage atenția că unul dintre efectele majore ale pandemiei a fost agravarea bolilor hepatice cronice. Miliarde de oameni suferă de hepatita B sau C, ambele mortale, și mulți habar nu au.
Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila FOTO: Radu Aramă
Fără taxă pe Podul de la Brăila, în primii cinci ani de la deschidere. Trecem Dunărea gratuit, mulțumită UE
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că șoferii vor circula gratuit pe Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, în primii cinci ani de la deschidere, potrivit contractului de finanțare europeană.
teoria conspiratiei shutterstock
Ce se întâmplă când adepți ai teoriilor conspiraționiste conduc țări
Fanteziile paranoice ale lui Vladimir Putin și ale altor lideri sporesc pericolele pentru întreaga lume, scrie „Financial Times“.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.