Un zmeuriș fără poteci

Sanda CORDOŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

„Cum se coace zmeura, cum cresc merele, cum se petrec alte fenomene în natură“, astfel apar şi există – scria Virginia Wolf – cărţile în lume. Dacă zmeurişul cărţii este, astăzi, la noi, tot mai bogat, lipsesc, în schimb, de cele mai multe ori, potecile de acces. Acolo unde ar trebui să fie căile cele mai simple şi mai la îndemînă, creşte (din nepricepere, dezinteres, incompetenţă) un hăţiş greu de trecut. Primul traseu blocat sau încă (mereu?) în lucru este cel al şcolii, acolo unde, de douăzeci de ani, se reformează metode, concepte, instrumente (nu-i vorbă, importante şi ele) şi se ignoră conţinuturi. E suficient să comparăm programele şcolare liceale din ultimul secol (punctul de plecare poate să fie instructiva carte realizată de Alina Pamfil şi Ioana Tămâian – Studiul limbii şi literaturii române în secolul XX, Cluj, 2005), ca să observăm că programa actuală este cea mai conservatoare, neîndrăznind să aducă în uzul elevilor literatura actuală. Doar cîteva exemple: programa din 1908 îl includea pe Octavian Goga (27 de ani), cea din 1934 se încheia, la clasa a VII-a (penultima de liceu) cu Panait Cerna (n. 1881) pentru ca ultima clasă liceală să fie rezervată în întregime numai scriitorilor contemporani (extremi contemporani, cum am zice astăzi); programa din 1967 îi cuprindea pe Nichita Stănescu (34 de ani), D.R. Popescu (32 de ani), Marin Sorescu (31 de ani). Astăzi, în 2011, sîntem tot acolo. Lista autorilor canonici, adică obligatorii (pe care, trebuie spus, cei mai mulţi profesori n-o depăşesc), se încheie tot cu Marin Sorescu (75 de ani de la naştere). Profesorii reformişti ajung să predea la clasă tineri scriitori optzecişti (aflaţi, adică, între 50 şi 60 de ani) sau, în cel mai fericit caz (rarissim), texte de Simona Popescu (46 de ani), iar aceştia sînt consideraţi un fel de eroi ai didacticii. Am auzit adesea spunîndu-se că profesorii de română de azi n-ar fi pregătiţi să predea literatură actuală. Refuz să cred (ca să dau un singur argument) că profesorii de acum sînt mai nepregătiţi decît cei de la sfîrşitul anilor ’60 (mulţi dintre ei instruiţi în anii ’50) care au reuşit să-i predea, la sate şi la oraşe, pe Nichita Stănescu, Marin Sorescu ori Ana Blandiana.   

M-am referit doar la literatura prezentă în liceu, dar, din nefericire, hăţişul se întinde peste şi încurcă mai toată programa şcolară. Manualele de citire ale celor din ciclul primar reiau, de zeci de ani, aceleaşi texte gata plicticoase sau devenite astfel prin reluări abuzive, în care elevii identifică cuvinte frumoase (de tipul promoroaca sidefie, fulgul strălucitor etc.), dacă nu conţin şi producţiile versificate (cam de nota 5) ale chiar autorilor de manuale. Atîta vreme cît avem o literatură pentru copii excepţională (de la Ana Blandiana şi Constanţa Buzea la Daniela Crăsnaru, Grete Tartler, Alexandru Muşina sau Ioana Nicolaie – ca să rămîn în acelaşi perimetru al ultimelor decenii) nu înţeleg de ce trebuie să recurgem pentru educaţia copiilor noştri la zmeura creată în laborator. Sigur, ar mai fi un detaliu: autorii de programe şi manuale ar mai trebui să-şi facă timp şi pentru citit literatură.   

Departe de mine gîndul că literatura actuală ar fi mai bună decît cea a epocilor trecute; vreau doar să subliniez că stă în puterea acestei literaturi să le vorbească elevilor despre lumea lor, despre dilemele şi valorile ei, să se transforme, aşadar, în calea de acces spre zmeurişul inepuizabil al cărţilor de ieri şi de alaltăieri. Pentru că întrebarea primă a cititorului (şi cu o atît mai mare acuitate a celui tînăr) este: Vorbeşte această carte despre mine? A doua potecă plină de gropi se află în administrarea jurnaliştilor din paginile de cultură ale ziarelor. În sfertul (jumătatea)  de pagină pe care îl (o) au la dispoziţie, s-ar putea face recomandări atrăgătoare, în loc de a rezuma sau de a reproduce comunicate editoriale; din păcate, destui dintre ei sînt deja plictisiţi de literatură, nu lasă să se vadă c-ar citi ei înşişi, sau oricum nu prea des.  

Rămîn, prin urmare, la mare preţ, recomandările pe care cititorii şi le fac între ei. Cum sîntem aproape de vacanţă, îmi îngădui să intru şi eu în acest joc. Pentru cei mai mici, aproape-cititori, cred că nu trebuie ocolită reeditarea (revizuită, cu o prefaţă de Irina Petraş, la Editura ASCR din Cluj) a remarcabilului ciclu de cărticele ale Constanţei Buzea: cinci volume, de la Cărticică de doi ani la Cărticică de şase  ani. Pentru cei mari, merită căutate romanele excelente ale anului 2010, încă în librării: Gabriela Adameşteanu – Provizorat, Polirom; O. Nimigean – Rădăcina de bucsau, Polirom; Radu Pavel Gheo – Noapte bună, copii, Polirom; Ioan Groşan – Un om din Est, Noul Scris Românesc, Tracus Arte; Tatiana Dragomir – Cara aurita, Limes; Bogdan Suceavă – Noaptea cînd cineva a murit pentru tine, Polirom; Ruxandra Cesereanu – Angelus, Humanitas; Marin Malaicu-Hondrari – Apropierea, Cartea Românească; Adrian Petrescu – Dansul focului sau 21. Roman despre o Revoluţie care n-a avut loc, Humanitas. Sau mai recentele (dar la fel de captivante) romane datorate Editurii Polirom: Marta Petreu – Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului; Dan Lungu – În iad toate becurile sînt arse; Caius Dobrescu – Minoic, 2011. Aş da oricînd mai departe subtila şi profunda autoficţiune a Magdei Cârneci – Fem, Cartea Românească, ca şi jurnalele apărute de curînd, scrise de Mircea Cărtărescu – Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas, şi Radu Petrescu – Prezent şi în acelaşi timp străin. Jurnal  1977-1982, explorări interioare de mare densitate, făcute fără cruţare.   

Sanda Cordoş este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi autoare a mai multor cărţi, printre care Ce rost are să mai citim literatură? (Editura Compania, 2004).

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.