Un uria┼č care se treze┼čte

10 decembrie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- sau despre cum se construie┼čte capitalismul sub conducerea partidului comunist chinez - Fiind vorba despre China, cred c─â nu se poate trece peste prezentarea acestei ┼ú─âri de pe site-ul BBC: "China este cea mai populat─â ┼úar─â din lume, are o cultur─â continu─â de aproape 4000 de ani; multe dintre elementele pe care se fundamenteaz─â lumea modern─â, printre care h├«rtia, praful de pu┼čc─â, creditul bancar, compasul ┼či banii de h├«rtie, ├«┼či au originea ├«n aceast─â ┼úar─â". Mai departe, trebuie amintit─â, fire┼čte, dezvoltarea economic─â spectaculoas─â a Chinei (├«n prezent cea mai rapid─â cre┼čtere economic─â din lume) demarat─â cu trei decenii ├«n urm─â, dup─â moartea lui Mao Zedong, ┼či favorizat─â de liderii comuni┼čti ce i-au urmat. Cre┼čterea economiei Produsul Intern Brut al Chinei a fost ├«n anul 2007, potrivit datelor FMI ┼či B─âncii Mondiale, de aproape 3,3 mii de miliarde (3,3 trilioane) de dolari, adic─â o idee mai mic dec├«t cel al Germaniei, pe trei sferturi din cel al Japoniei, pe sfert fa┼ú─â de cel al Statelor Unite ┼či o cincime din cel al ├«ntregii Uniuni Europene (┼či de 20 de ori mai mare dec├«t al Rom├óniei). P├«n─â la sf├«r┼čitul acestui an, economia chinez─â ar putea s-o dep─â┼čeasc─â pe cea a Germaniei, ocup├«nd a treia pozi┼úie mondial─â ├«n clasamentul pe ┼ú─âri. De men┼úionat c─â ├«n ultimii opt ani PIB-ul Chinei pur ┼či simplu s-a triplat, iar ├«n fiecare din ultimii cinci ani cre┼čterea economic─â a ajuns s─â dep─â┼čeasc─â 10 ┼či chiar 11 procente. Pentru 2009, lu├«nd ├«n considerare criza global─â, Banca Mondial─â estimeaz─â o cre┼čtere de "numai" 7,5 procente, dup─â ce ini┼úial o apreciase la 9,5% (FMI vorbe┼čte de 8-9 procente). China acoper─â 6% din economia mondial─â ┼či e pe cale s─â devin─â cel mai mare exportator de bunuri, detron├«nd liderul mondial la acest capitol, care este Germania. ├Än Rom├ónia s├«ntem obi┼čnui┼úi ├«nc─â dinainte de c─âderea comunismului cu mul┼úimea produselor made in China. Dar cre┼čterea la nivel global a exporturilor chineze a provocat ├«n ultimii ani tensiuni ┼či chiar conflicte comerciale ├«n rela┼úiile cu Uniunea European─â ┼či Statele Unite. China (membr─â din 2001 a Organiza┼úiei Mondiale a Comer┼úului) a fost acuzat─â deseori de nerespectarea tratatelor comerciale prin dep─â┼čirea baremurilor de export, mai ales ├«n ce prive┼čte produsele textile. Chestiunea m─ârfurilor contraf─âcute, a imita┼úiilor ┼či a nerespect─ârii drepturilor de proprietate intelectual─â reprezint─â, de asemenea, un subiect perpetuu de negocieri ├«ntre ┼ú─ârile occidentale ┼či China. Diferen┼úe sociale uria┼če ├«ntre sate ┼či ora┼če Cu toate cre┼čterile din ultimii ani, raportat la num─ârul locuitorilor, Produsul Intern Brut realizat ├«n China este de trei ori mai mic dec├«t ├«n Rom├ónia ┼či de aproape 20 de ori mai mic dec├«t ├«n Statele Unite. ┼óara continu─â s─â aib─â ├«ntinse zone subdezvoltate, iar peste 130 de milioane de locuitori tr─âiesc cu mai pu┼úin de un dolar pe zi, ├«n condi┼úiile ├«n care venitul mediu pe cap de locuitor, la scara ├«ntregii ┼ú─âri, ar fi de peste 6 dolari pe zi. ├Än acela┼či timp, anul trecut, peste 150 de mii de cet─â┼úeni chinezi erau ├«nregistra┼úi cu averi de peste 5 milioane de dolari. Diferen┼úele de venituri au devenit uria┼če ├«ntre regiuni, ├«ntre zonele urbane ┼či cele rurale, aceasta fiind una dintre marile probleme ale Chinei care genereaz─â o mul┼úime de tensiuni sociale. Anual s├«nt ├«nregistrate oficial multe zeci de mii de revolte ┼či proteste izbucnite pe tot cuprinsul ┼ú─ârii, ┼či nu ├«nt├«mpl─âtor liderii partidului comunist au reinventat o teorie a armoniei sociale. Cele mai multe revolte s├«nt cauzate de presiunile la care mari firme asociate cu autorit─â┼úile locale ├«i supun pe ┼ú─ârani pentru a le lua dreptul de folosin┼ú─â a p─âm├«nturilor. ├Än mod frecvent, firmele construiesc fabrici sau ferme pe p─âm├«nturile ob┼úinute prin metode de for┼ú─â, iar la respectivele societ─â┼úi nici m─âcar nu s├«nt angaja┼úi oameni din zon─â. Reformele economice din ultimii 30 de ani au avantajat ├«n general zonele urbane, ├«n defavoarea celor rurale, ├«n care locuiesc aproape dou─â treimi dintre chinezi. ├Ängrijorat de mul┼úimea revoltelor din sate, Guvernul de la Beijing a ├«ncercat lini┼čtirea popula┼úiei, introduc├«nd acum doi ani ideea unui "nou socialism la sate", care s─â echilibreze situa┼úia. Recent, autorit─â┼úile chineze au adoptat o lege care d─â dreptul ┼ú─âranilor s─â-┼či arendeze sau s─â-┼či transfere p─âm├«nturile pe care le au ├«n folosin┼ú─â, ceea ce - spun economi┼čtii - ar fi un posibil pas (cel pu┼úin teoretic) spre privatizare ┼či spre reglementarea situa┼úiilor conflictuale legate de aceste p─âm├«nturi. Potrivit agen┼úiei de ┼čtiri China Nou─â, legea este v─âzut─â ca un moment de dep─â┼čire a obstacolelor din calea reformelor privind terenurile agricole ├«ncepute acum 30 de ani de pre┼čedintele Deng Xiaoping. Reformele d─âdeau p├«n─â acum ┼ú─âranilor doar drept de proprietate asupra produselor agricole ob┼úinute de pe parcela de p─âm├«nt pe care o aveau ├«n folosin┼ú─â ├«n cadrul unei ferme colective. Corup┼úia ┼či arest─ârile Dezvoltarea rapid─â, cu golurile ┼či diferen┼úele pe care le-a l─âsat ├«n urm─â, a creat inevitabil ┼či corup┼úie, una dintre marile probleme cu care partidul comunist sus┼úine c─â se confrunt─â. La ├«nceputul anului, pre┼čedintele Hu Jintao aproape c─â s-a recunoscut dep─â┼čit de aceast─â problem─â, spun├«nd c─â se d─â o "b─ât─âlie grea" pentru reducerea corup┼úiei la nivelul oficialilor, b─ât─âlie care va fi de lung─â durat─â. Nimeni altul dec├«t liderul partidului comunist din ora┼čul Shanghai a fost destituit anul trecut pentru corup┼úie. Tot anul trecut, un ┼čef al Agen┼úiei pentru Siguran┼úa Alimentelor ┼či Medicamentelor a fost condamnat la moarte pentru luare de mit─â ┼či neglijen┼ú─â ├«n serviciu. Pe de alt─â parte, ├«n multe cazuri lipsa de transparen┼ú─â a autorit─â┼úilor creeaz─â nesiguran┼ú─â ┼či induce ideea c─â orice e posibil. A┼ča s-a ├«nt├«mplat ├«n cazul dispari┼úiei de la sf├«r┼čitul lunii noiembrie a omului de afaceri Huang Guangyu, considerat a fi cel mai bogat om din China (cu o avere personal─â de 6,5 miliarde de dolari). Se presupune c─â ar fi fost arestat de acas─â, acuzat de manipul─âri pe pia┼úa bursier─â, dar autorit─â┼úile n-au dat nici un fel de explica┼úii. Politic─â mare pe s├«rm─â sub┼úire Dac─â problemele legate de corup┼úie ┼či revoltele ┼ú─âranilor intr─â cumva ├«n rutin─â, iar liderii comuni┼čti de la Beijing s├«nt obi┼čnui┼úi s─â primeasc─â tot timpul peti┼úii ┼či reclama┼úii legate de abuzuri, nu acela┼či lucru se poate spune despre revoltele din Tibet, de la ├«nceputul anului, care au antrenat un ├«ntreg mecanism de represiune de tip comunist. De altfel, China pare a nu fi dispus─â la nici un fel de concesii ├«n chestiunea tibetan─â, exemplu fiind ┼či recenta am├«nare a summit-ului cu Uniunea European─â, din cauz─â c─â pre┼čedintele ├«n exerci┼úiu al Uniunii, Nicholas Sarkozy, a acceptat o ├«nt├«lnire cu liderul spiritual exilat Dalai Lama. Revoltele tibetanilor, venite ├«ntr-un moment ├«n care Beijing-ul f─âcea eforturi s─â-┼či ├«mbun─ât─â┼úeasc─â imaginea ├«n lume ┼či s─â asigure comunitatea interna┼úional─â c─â Olimpiada se va desf─â┼čura ├«n cele mai bune condi┼úii, au pus ├«n mare ├«ncurc─âtur─â autorit─â┼úile chineze. Nu at├«t de mare ├«ns─â ├«nc├«t s─â nu ia decizia de reprimare ├«n for┼ú─â. Tot astfel, autorit─â┼úile comuniste nu s-au l─âsat impresionate de cererile Comitetului Olimpic Interna┼úional de a renun┼úa la cenzurarea informa┼úiilor ┼či a Internetului, ├«n condi┼úiile ├«n care jurnali┼čti din ├«ntreaga lume urmau s─â viziteze China cu prilejul Olimpiadei. ├Än ciuda acestor probleme, Jocurile Olimpice par a fi adus Chinei un mare c├«┼čtig de imagine ┼či de putere (├«n termeni de atractivitate). Sondajele de opinie ulterioare au ar─âtat o ├«mbun─ât─â┼úire considerabil─â a reputa┼úiei sale interna┼úionale. ├Än orice caz, China e departe de a mai fi o putere izolat─â, particip─â la eforturile diplomatice pentru dezarmarea nuclear─â a Coreei de Nord ┼či se dovede┼čte re┼úinut─â ├«n ac┼úiuni fa┼ú─â de nesupunerea Taiwan-ului, pe care, ├«n mod declarativ, continu─â s─â-l considere ca f─âc├«nd parte din teritoriul Chinei (cu toate c─â ├«n urm─â cu c├«teva zile chinezii au executat o persoan─â acuzat─â de spionaj ├«n favoarea Taiwan-ului). ├Än acela┼či timp, se men┼úine ├«ngrijorarea Washington-ului c─â autorit─â┼úile de la Beijing ar cre┼čte ├«n mod netransparent bugetul militar (care nu dep─â┼če┼čte ├«nc─â o zecime din cel al armatei americane). ├Ängrijorare creeaz─â ┼či rela┼úiile economice ale Chinei cu state indezirabile, precum Iran sau Sudan. Organiza┼úia Amnesty International a acuzat China c─â ar exporta ├«n secret arme, ├«n ┼ú─âri aflate sub embargo, ca Sudan sau Birmania. China a negat. Politica extern─â ┼či intern─â a Chinei precum ┼či problemele legate de corup┼úie sau nerespectarea drepturilor omului apar ├«ns─â ca secundare, dac─â nu chiar subordonate intereselor economice tot mai mari ┼či mai extinse ale celei mai populate ┼ú─âri din lume. Economia pare s─â ├«nghit─â totul. Iar despre c├«t de s─ân─âtoas─â este aceast─â expansiune economic─â, cum este perceput─â, cum a schimbat fa┼úa Chinei ┼či traiul locuitorilor ei, ce perspective are ┼či care s├«nt efectele pentru restul lumii pute┼úi citi ├«n urm─âtoarele pagini tematice ale revistei.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.