„Un semnal de alarmă pentru nişte probleme grave“ - interviu cu regizorul Claudiu MITCU

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
„Un semnal de alarmă pentru nişte probleme grave“   interviu cu regizorul Claudiu MITCU jpeg

Cum a început? 

În 2012, mi-a trimis Radu Jude un mail cu articolul lui Vlad Mixich şi mi-a zis: „Uite un subiect pentru un documentar“. A durat apoi destul de mult pînă am dat de Vlad, apoi pînă m-au acceptat (pentru că au mai fost şi alţi oameni interesaţi să facă fie documentar, fie ficţiune după acest caz). Pînă la urmă, m-au ales pe mine. 

Ce a făcut Mixich cu documentarea pentru articol am făcut şi eu apoi ca regizor. M-am dus la Viena, am mers la farmacie, am luat medicamentele, le-am transportat şi le-am adus în Bucureşti, iar de aici le prelua un taximetrist. El avea contacte de la asociaţii sau direct de la bolnavi. Cam aşa funcţiona toată „reţeaua“ asta care ajuta nişte oameni bolnavi de cancer să-şi procure medicamentele de care aveau nevoie. Un tip din Viena, Vlad Voiculescu, s-a ocupat de toată povestea şi a pus la cale această reţea. A făcut un site: medicamentelipsa.ro, pe care puteai să te înscrii dacă aveai nevoie, dădeai toate datele, reţeta şi pe baza ei putea el să le cumpere şi să le trimită la Bucureşti. Căuta tot el pe cineva care să le aducă în ţară. Erau tot felul de oameni care le transportau: unii care veneau în vacanţă, o compozitoare care avea concert la Bucureşti. Şi români, şi străini. 

Eu, la rîndul meu, am refăcut tot acest drum, cu etapele lui. După ce am fost la Viena şi în Ungaria, îi aşteptam apoi în aeroport pe cei care făceau aceste transporturi de medicamente. Cel mai greu a fost ca oamenii ăştia să mă accepte pe mine. Să le cîştig încrederea şi să-i conving că vreau să fac filmul. Nu aveam finanţare cînd am început să filmez, ulterior am cîştigat cu Reţeaua finanţare de la CNC. 

Care e situaţia medicamentelor pentru tratarea cancerului acum? 

Situaţia e cumva rezolvată. Poate nu 100%, că mai sînt mici probleme, de exemplu, perioade scurte de timp în care nu se găseşte un medicament sau altul. A fost destul de agresivă campania lui Mixich şi ceva s-a schimbat. Toată această campanie de mobilizare a unor oameni, care nu aveau ei această problemă de sănătate, dar au dat dovadă de spirit civic, a funcţionat ca o mare presiune pe toţi guvernanţii noştri. Presă, televiziuni, documentar – toate acestea au făcut ca situaţia să se schimbe. 

Care a fost intenţia dvs.? 

poate că nu e cel mai cinematografic film, cu cadre frumoase şi cu duble. Dar asta pentru că totul se întîmplă pe bune: e vorba de nişte oameni bolnavi şi de nişte medicamente de care depindea viaţa lor. Şi pe care nu le puteau procura din ţară. E un documentar filmat cu patru sau cinci feluri de camere. Dar totul e asumat, pentru că nu m-a interesat ca filmul să arate artistic, ci să spună această poveste tristă. 

Cînd ai un gen de subiect atît de sensibil, ce alegi să nu arăţi? 

La acest film mi-am propus să arăt că există o problemă, dar să nu arăt un om bolnav în fază terminală. Am încercat ca oamenii să realizeze importanţa subiectului. Şi să nu vin cu ceva vizual puternic. De exemplu, am ales să nu arăt un copil care acum nu mai e. Dacă cineva aşteaptă să vadă pe cineva sub tratament, cu părul căzut şi umflat de la chimioterapie, n-o să găsească aşa ceva în

, pentru că am evitat toate aceste lucruri. Nu ăsta era scopul meu, să arăt felul în care te degradează boala. Din contră, am vrut să trag un semnal de alarmă pentru nişte probleme grave. 

Unul din personajele pe care le-am urmărit în film este o tînără din Timişoara, studentă la Medicină. Tratamentul în cazul ei a funcţionat. Acum este bine, dar nimeni nu poate spune că s-a vindecat după ce a avut cancer. Trăieşti cu teama recidivei, în fiecare an trebuie să faci nişte teste de care depinde totul. E vorba despre o încărcătură emoţională imensă prin care trec toţi cei bolnavi. Să mai ai şi această problemă că nu există medicamentele respective ca să-ţi faci tratament mi se pare cu adevărat tragic.  

a consemnat Ana Maria SANDU    

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.