Un scoțian în căutarea provocării

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Un scoțian în căutarea provocării jpeg

- interviu cu Rupert WOLFE MURRAY -

De cît timp trăiţi în România? 

Am început să vin din 1990. Dar sînt aici, în total, de vreo 15 ani. Acum m-am stabilit în această ţară. Îmi place locul, îmi plac românii şi îmi face plăcere să lucrez cu ei. 

Dar cum se face că aţi ajuns tocmai în România? Nu e diferenţa de mentalitate prea mare? 

Mulţi oameni se plictisesc în ţările occidentale dezvoltate fiindcă totul s-a făcut, e organizat, fixat, totul funcţionează bine – sau relativ bine –, în orice caz funcţionează, ca o maşinărie uriaşă cu multe componente, şi în cel mai bun caz poţi deveni o componentă cu loc bine ştiut a acestei maşinării. Chiar dacă eşti cea mai importantă piesă, tot un element din angrenaj cu situaţie fixă rămîi. În România maşinăria nu funcţionează deloc, mai exact nu există nici una. Trebuie să găseşti tu angrenajul potrivit, să faci lucrurile să funcţioneze. Sînt atîtea probleme de rezolvat, una mai serioasă şi mai importantă decît alta. În orice moment eşti în faţa unei provocări. 

Mulţi români, est-europenii în general, sînt bucuroşi să plece acolo unde maşinăria funcţionează. 

E adevărat, oamenii de peste tot în lume vor să trăiască într-un sistem care funcţionează, e greu să fii pionier, să iei lucrurile de la început, să le dezvolţi... E normal. Îi înţeleg şi pe românii care vor să plece. E omenesc să vrei un salariu bun şi stabil, siguranţă, o viaţă mai bună. 

Atunci sînteţi dvs. un caz special sau mai cunoaşteţi britanici care vor să meargă acolo unde maşinăria socială nu prea merge? 

Există o minoritate destul de importantă de britanici care vor să muncească în străinătate. Şi mulţi dintre britanicii care trăiesc aici iubesc acest loc. Dacă ai un salariu decent, România e un loc minunat, fiindcă oamenii sînt calzi şi autentici, şi românii îţi apreciază munca. 

Da, britanicii care locuiesc aici iubesc ţara asta.

Vă întîlniţi cu britanicii din România? 

Da. Pe deasupra, am călătorit mult şi am cunoscut britanici în diferite ţări. Eu sînt scoţian, şi scoţienilor, chiar mai mult decît altor britanici, le place să meargă peste tot. Cîteodată te şi miri cum dai de scoţieni în orice colţ din lume, fiindcă sîntem doar cinci milioane. Pentru că le place provocarea? 

Şi asta, dar pesemne uneori nu le place acasă. Scoţia e foarte provincială. Cred că e un loc minunat dacă vrei să-l vizitezi, dar nu să trăieşti acolo. 

Alături de ceilalţi britanici din România, formaţi o comunitate sau e vorba doar de indivizi care se întîlnesc uneori?

Personal, mă întîlnesc cu alţi britanici, dar nu socializez prea mult cu ei. Prietenii mei cei mai buni sînt români şi îmi place compania lor. 

Înseamnă că vă simţiţi străin în Scoţia? 

Nu chiar, dar cînd mă duc acolo mă simt tot mai mult ca un vizitator. Dar ăsta e un sentiment foarte frumos, fiindcă înveţi să-ţi apreciezi ţara din nou, din această ipostază. Cînd te-ai născut într-un anume loc, se întîmplă să nu mai ştii să-l apreciezi. Aşa, începi să-l redescoperi. 

Dar bănuiesc că aţi dat şi peste multe aspecte dificile aici. Care au fost cele mai grele în adaptarea dvs.? 

Eu nu privesc lucrurile aşa, pentru că sînt genul de om care caută greutăţile cu lumînarea, ca să găsească soluţii. Asta e profesia mea, să rezolv probleme, şi îmi place. Vreau să subliniez că am găsit soluţii în viaţa de zi cu zi, fără să dau şpagă vreodată. De exemplu, acum trebuie să mă duc la un inspector general, ceva de genul ăsta, să iau o adeverinţă că nu am cazier, e o procedură complicată, trebuie s-o fac pentru compania mea. Jumătate de zi de birocraţie, dar tot n-o să dau şpagă. Privesc toată situaţia şi dintr-o perspectivă antropologică: vreau să urmăresc mecanismele birocraţiei. Dacă eşti antropolog, sociolog sau istoric, România e atît de interesantă că nici nu-ţi poţi dori mai mult. Sistemul e de modă veche, în bună parte inspirat din cel sovietic, atît de disfuncţional, că din două, una: sau înnebuneşti, sau devii interesat să-l urmăreşti. E adevărat, să pare că românii care trăiesc aici sînt înnebuniţi de acest sistem, din motive evidente, dar e posibil şi să priveşti totul cu interes. Nici britanicii din România nu iubesc birocraţia care poate să te scoată din minţi, dar dacă-i întrebi ce le place, vor răspunde simplu: oamenii. Oamenii sînt minunaţi. Eu am fost în multe ţări, inclusiv în multe locuri din Europa, şi pot să spun răspicat că oamenii de aici au ceva special. 

Vă daţi seama că mulţi români v-ar asculta cu scepticism cînd spuneţi asta? 

Da, ştiu că românii au o părere proastă despre ei, dar ăsta e un lucru bun pînă la un punct, după părerea mea, pentru că devii mai smerit, îţi pierzi din aroganţă, eşti mai deschis faţă de ceilalţi. Săptămîna asta am fost în Galaţi, m-am întîlnit cu voluntarii care înălţau un dig în faţa inundaţiilor, şi femeia care se ocupa de ei insista ca toţi să mi se adreseze în engleză, chiar dacă eu vorbesc româneşte, pentru că „toţi românii ştiu engleză, nu sîntem proşti“. Pleca de la premisa că asta mi-aş imagina, că românii sînt proşti. 

În cîte ţări aţi călătorit? 

Multe, nici nu-mi mai amintesc exact. Cam în toată Europa, bună parte din Asia şi din Americi.

Dacă nu v-aţi fi stabilit în România, care e celălalt loc unde v-ar fi plăcut să trăiţi? 

Tibet.

a consemnat Mădălina ŞCHIOPU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

euro strada jpg
O femeie din Timișoara aruncă pe jos 13.000 de euro în plină stradă. Oamenii au sărit să adune banii
Un incident surprinzător a avut loc seara trecută în complexul studențesc din Timișoara. O femeie a aruncat intenționat pe jos 13.000 de euro, iar trecătorii s-au grăbit să strângă bancnotele.
Secție de vot - alegeri - stampila FOTO Reuters
Reportaj The Guardian în București, înaintea votului: greaua alegere a președintelui României
The Guardian publică un reportaj despre alegerile prezidențiale din România, evidențiind o țară profund divizată între doi candidați opuși, iar rezultatul votului de duminică va influența viitorul țării.
Sanda Ladoși, pe scenă sursa Instagram
Sanda Ladoși, confesiuni despre legătura cu mama ei. Cum și-a învățat copiii să-și respecte bunica: „Așa mi se pare normal”
Sanda Ladoși, una dintre cele mai apreciate voci ale muzicii românești, este nu doar o artistă îndrăgită, ci și o mamă dedicată. Vedeta are doi copii, pe Bogdan și Ioana, care studiază la Școala Franceză din București și care au o relație specială cu bunica lor.
tiktok captura simion si a dezactivat tiktok png
George Simion și-a închis conturile de Facebook și TikTok: „Rog pe toată lumea să procedeze la fel”
George Simion, candidatul din partea AUR la alegerile prezidențiale, și-a închis contul de TikTok înainte de alegerile prezidențiale.
trump avion prezidential foto x jpg
Cadourile primite de Trump în Orientul Mijlociu, „fără precedent”. „Veți vedea Qatar și Emiratele Arabe într-un fel de război al ofertelor”
Foști avocați ai Casei Albe, ofițeri de protocol diplomatic și experți în afaceri externe au declarat pentru The Guardian că darurile primite de Donald Trump în străinătate și investițiile sunt „fără precedent”.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei Foto Sebastian Burduja   Facebook jpg
Sebastian Burduja, primul român premiat de Harvard pentru contribuții majore în energie și digitalizare
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a fost desemnat câștigătorul prestigiosului premiu Emerging Global Leader Award 2025, acordat de Harvard Kennedy School.
batalie romania istorie1 jpeg
Care au fost, de fapt, primele confruntări dintre români și Imperiul Otoman. Ce s-a întâmplat înainte de bătălia celebră de la Rovine și adevăratul motiv de la care au pornit luptele
Istoria confruntărilor dintre români și otomani este adesea asociată cu celebra bătălie de la Rovine, din anul 1395. În imaginarul colectiv, aceasta este văzută ca primul mare conflict între Valahia și Imperiul Otoman, în care Mircea cel Bătrân înfruntă și învinge armata condusă de Baiazid , supran
Mareșalul Ion Antonescu, alături de Horia Sima, conducătorul Mișcării Legionare GettyImages jpeg
35 de ani de libertate: de la democrație în direct la extremism în reluare. Oliver Jens Schmitt, istoric: „Legionarii au vorbit de mântuirea neamului, dar soluții nu au dezvoltat niciodată“
Discursurile frumoase și bazate pe unitatea națională, planurile propagandistice și ideile utopice ale Mișcării Legionare nu s-au concretizat niciodată, însă au semănat în urma lor ură și violență într-o societate interbelică disperată după progres.
cardiolog jpg
Cinci obiceiuri simple care îți pot salva viața. Sfaturile unui medic cardiolog
Sănătatea inimii înseamnă mai mult decât salate și sport. Un medic cardiolog explică cele cinci obiceiuri vitale care îți pot salva viața.