Un scoțian în căutarea provocării

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Un scoțian în căutarea provocării jpeg

- interviu cu Rupert WOLFE MURRAY -

De cît timp trăiţi în România? 

Am început să vin din 1990. Dar sînt aici, în total, de vreo 15 ani. Acum m-am stabilit în această ţară. Îmi place locul, îmi plac românii şi îmi face plăcere să lucrez cu ei. 

Dar cum se face că aţi ajuns tocmai în România? Nu e diferenţa de mentalitate prea mare? 

Mulţi oameni se plictisesc în ţările occidentale dezvoltate fiindcă totul s-a făcut, e organizat, fixat, totul funcţionează bine – sau relativ bine –, în orice caz funcţionează, ca o maşinărie uriaşă cu multe componente, şi în cel mai bun caz poţi deveni o componentă cu loc bine ştiut a acestei maşinării. Chiar dacă eşti cea mai importantă piesă, tot un element din angrenaj cu situaţie fixă rămîi. În România maşinăria nu funcţionează deloc, mai exact nu există nici una. Trebuie să găseşti tu angrenajul potrivit, să faci lucrurile să funcţioneze. Sînt atîtea probleme de rezolvat, una mai serioasă şi mai importantă decît alta. În orice moment eşti în faţa unei provocări. 

Mulţi români, est-europenii în general, sînt bucuroşi să plece acolo unde maşinăria funcţionează. 

E adevărat, oamenii de peste tot în lume vor să trăiască într-un sistem care funcţionează, e greu să fii pionier, să iei lucrurile de la început, să le dezvolţi... E normal. Îi înţeleg şi pe românii care vor să plece. E omenesc să vrei un salariu bun şi stabil, siguranţă, o viaţă mai bună. 

Atunci sînteţi dvs. un caz special sau mai cunoaşteţi britanici care vor să meargă acolo unde maşinăria socială nu prea merge? 

Există o minoritate destul de importantă de britanici care vor să muncească în străinătate. Şi mulţi dintre britanicii care trăiesc aici iubesc acest loc. Dacă ai un salariu decent, România e un loc minunat, fiindcă oamenii sînt calzi şi autentici, şi românii îţi apreciază munca. 

Da, britanicii care locuiesc aici iubesc ţara asta.

Vă întîlniţi cu britanicii din România? 

Da. Pe deasupra, am călătorit mult şi am cunoscut britanici în diferite ţări. Eu sînt scoţian, şi scoţienilor, chiar mai mult decît altor britanici, le place să meargă peste tot. Cîteodată te şi miri cum dai de scoţieni în orice colţ din lume, fiindcă sîntem doar cinci milioane. Pentru că le place provocarea? 

Şi asta, dar pesemne uneori nu le place acasă. Scoţia e foarte provincială. Cred că e un loc minunat dacă vrei să-l vizitezi, dar nu să trăieşti acolo. 

Alături de ceilalţi britanici din România, formaţi o comunitate sau e vorba doar de indivizi care se întîlnesc uneori?

Personal, mă întîlnesc cu alţi britanici, dar nu socializez prea mult cu ei. Prietenii mei cei mai buni sînt români şi îmi place compania lor. 

Înseamnă că vă simţiţi străin în Scoţia? 

Nu chiar, dar cînd mă duc acolo mă simt tot mai mult ca un vizitator. Dar ăsta e un sentiment foarte frumos, fiindcă înveţi să-ţi apreciezi ţara din nou, din această ipostază. Cînd te-ai născut într-un anume loc, se întîmplă să nu mai ştii să-l apreciezi. Aşa, începi să-l redescoperi. 

Dar bănuiesc că aţi dat şi peste multe aspecte dificile aici. Care au fost cele mai grele în adaptarea dvs.? 

Eu nu privesc lucrurile aşa, pentru că sînt genul de om care caută greutăţile cu lumînarea, ca să găsească soluţii. Asta e profesia mea, să rezolv probleme, şi îmi place. Vreau să subliniez că am găsit soluţii în viaţa de zi cu zi, fără să dau şpagă vreodată. De exemplu, acum trebuie să mă duc la un inspector general, ceva de genul ăsta, să iau o adeverinţă că nu am cazier, e o procedură complicată, trebuie s-o fac pentru compania mea. Jumătate de zi de birocraţie, dar tot n-o să dau şpagă. Privesc toată situaţia şi dintr-o perspectivă antropologică: vreau să urmăresc mecanismele birocraţiei. Dacă eşti antropolog, sociolog sau istoric, România e atît de interesantă că nici nu-ţi poţi dori mai mult. Sistemul e de modă veche, în bună parte inspirat din cel sovietic, atît de disfuncţional, că din două, una: sau înnebuneşti, sau devii interesat să-l urmăreşti. E adevărat, să pare că românii care trăiesc aici sînt înnebuniţi de acest sistem, din motive evidente, dar e posibil şi să priveşti totul cu interes. Nici britanicii din România nu iubesc birocraţia care poate să te scoată din minţi, dar dacă-i întrebi ce le place, vor răspunde simplu: oamenii. Oamenii sînt minunaţi. Eu am fost în multe ţări, inclusiv în multe locuri din Europa, şi pot să spun răspicat că oamenii de aici au ceva special. 

Vă daţi seama că mulţi români v-ar asculta cu scepticism cînd spuneţi asta? 

Da, ştiu că românii au o părere proastă despre ei, dar ăsta e un lucru bun pînă la un punct, după părerea mea, pentru că devii mai smerit, îţi pierzi din aroganţă, eşti mai deschis faţă de ceilalţi. Săptămîna asta am fost în Galaţi, m-am întîlnit cu voluntarii care înălţau un dig în faţa inundaţiilor, şi femeia care se ocupa de ei insista ca toţi să mi se adreseze în engleză, chiar dacă eu vorbesc româneşte, pentru că „toţi românii ştiu engleză, nu sîntem proşti“. Pleca de la premisa că asta mi-aş imagina, că românii sînt proşti. 

În cîte ţări aţi călătorit? 

Multe, nici nu-mi mai amintesc exact. Cam în toată Europa, bună parte din Asia şi din Americi.

Dacă nu v-aţi fi stabilit în România, care e celălalt loc unde v-ar fi plăcut să trăiţi? 

Tibet.

a consemnat Mădălina ŞCHIOPU

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.