Un pseudo-mit periculos: moartea lecturii

Publicat în Dilema Veche nr. 242 din 28 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A┼ča cum citim ├«n toate c─âr┼úile bune, miturile nu s├«nt periculoase, de aceea cred c─â, ├«n ciuda aparen┼úelor sale antropologic analizabile, acesta e un pseudo-mit, at├«t de bine mascat ├«nc├«t trece drept un adev─âr imuabil al zilelor noastre, adic─â - drept un mit al societ─â┼úii post-whatever: postmoderne, postcomuniste, postlectoriale. E clamat adesea de Casandrele de serviciu, care dovedesc astfel c─â ele ├«nsele nu citesc, altfel ar fi aflat, poate, opiniile profesioni┼čtilor ├«n istoria lecturii. De pild─â, c─â aceasta e un fenomen cultural, deci - se modific─â ├«n timp nu numai datorit─â evolu┼úiei mentalit─â┼úilor, ci ┼či a suporturilor textelor "de citit". Cum trecerea actual─â de la pagina scris─â la ecranul multimedia este, f─âr─â ├«ndoial─â, cea mai important─â revolu┼úie a suportului de la medievala trecere de la rulou, t─âbli┼ú─â, papirus etc., la pagina dreptunghiular─â de 38-42 de r├«nduri, mie mi se pare foarte firesc ca obi┼čnuin┼úele actului lecturii s─â se schimbe ┼či ele, radical. Studii serioase ne spun cum anume cititorul devine un subiect cunosc─âtor ┼či participativ, multitasking, capabil s─â interpreteze simultan imagine, text, muzici, culori ┼či ritmuri de succesiune pe ecran. Ceea ce face el nu se mai poate numi lectur─â, dar acestei noi "forme de cunoa┼čtere" nu i se pot nega func┼úiile esen┼úiale ale oric─ârei experien┼úe artistice. Bocetul pe morm├«ntul vechii forme a lecturii nu-┼či are locul, aici; ├«mi place s─â cred - ca profesor de literatur─â - c─â ├«mi preg─âtesc studen┼úii de acum pentru experien┼úe estetice viitoare, peste decenii, ├«ntr-un format pe care noi, ast─âzi, nici nu-l b─ânuim, m─âcar, dar pe care ei le vor putea asuma inclusiv pentru c─â au ├«nv─â┼úat, tineri, experien┼úa estetic─â a lecturii. Orice form─â de art─â te poate educa pentru o nou─â form─â de art─â, ┼či at├«t. Da, desigur, se va citi mai pu┼úin ┼či altfel dec├«t acum dou─âzeci de ani, c├«nd deja se citea mai pu┼úin ┼či ├«n alt fel dec├«t acum un secol (socotind care era popula┼úia cu acces la carte). Nu cred ├«ns─â c─â va fi un gest cu totul desuet, dup─â cum nu cred c─â pre┼úuirea artei antice - vorba clasicului - este azi desuet─â ├«n raport cu arta plastic─â postmodern─â. De aceea spun: Casandrele ┼či bocitoarele ├«┼či dau pe fa┼ú─â arama inculturii proprii, ├«nainte de orice, pentru c─â altminteri ar fi constatat, dac─â nu pe proprie piele, atunci m─âcar cu propriul creier-de-cititor-informat, c─â diversitatea istoric─â a formelor experien┼úei estetice nu presupune uciderea uneia dintre ele pentru a fi ├«nlocuit─â iremediabil de alta. Nu a┼č vrea s─â par, totu┼či, de tot naiv─â: sigur c─â se cite┼čte mai pu┼úin, "├«n genere", nu numai din cauza schimb─ârii mediilor ┼či suporturilor concrete ale literaturii, ci ┼či din cauza sc─âderii nivelului culturii generale. Repede spus, azi nu mai e ru┼čine s─â fii incult, nici un sistem nu mai valideaz─â vreo "rezisten┼ú─â prin cultur─â", dup─â cum cultura general─â ├«ncepe s─â dispar─â ├«ncet, dar sigur, dintre criteriile succesului social. Cred c─â se poate vorbi despre moartea acestei valori a lecturii (┼či a culturii): alt─âdat─â, cine avea carte avea parte, acum - nu. Dac─â la v├«rfurile succesului economic sau politic vom descoperi, totu┼či, persoane cu carte mult─â ┼či cu o cultur─â general─â foarte vast─â, acelea s├«nt - v─â reamintesc - adev─âratele elite. Spoiala elitist─â a ├«mbog─â┼úi┼úilor peste noapte, care dicteaz─â legea cotidian─â la noi ┼či nu numai, nu se face din c─âr┼úi, ci din vorbe pe sticl─â. Lumea noastr─â de simulacre confund─â tot mai des celebritatea cu autoritatea, ceea ce face ca incul┼úi celebri s─â se bucure de o autoritate pe care nimic din performan┼úele lor intelectuale nu o justific─â. Citeam mai mult ├«nainte (┼čti┼úi dumneavoastr─â c├«nd...)? Cunosc prea bine refrenul nostalgic cu "alt─âdat─â, la noi, p├«n─â ┼či v├«nz─âtorul de la aprozar citea Istoria religiilor a lui Eliade!" ┼či i-a┼č ad─âuga c├«teva corec┼úii rapide. Mai ├«nt├«i, c─â nu citea neap─ârat Eliade, ci ├«l cump─âra pe sub tejghea de la libr─ârie ┼či eventual ├«l folosea ├«n trocurile suprarealiste ale vremilor subt care ne aflam cu to┼úii. Sau - ├«l punea ├«n raft, la vedere, deasupra televizorului, a┼ča cum azi at├«┼úia ├«┼či pun cotoare de c─âr┼úi lipite unele de altele, pentru fotografiile oficiale. Apoi, nu orice lectur─â lumineaz─â min┼úile; uneori, cititorul incult sau r─âu inten┼úionat nu g─âse┼čte ├«n c─âr┼úi dec├«t ceea ce ┼čtie dinainte ┼či vede peste tot: propriile obsesii, ca ├«n petele de cerneal─â ale testului Rohrschach. Nici o carte din lume nu scoate din noi dec├«t ceea ce era de scos. ┼×i totu┼či, pentru a face dreptate ┼či nostalgicilor mioritic corec┼úi: citeam mai mult ├«nainte? Sigur c─â da! Pentru c─â nu aveam altceva mai interesant de f─âcut, pentru c─â era viciul cel mai ieftin ┼či forma de defulare fa┼ú─â de opresiunea discursului unic cea mai simpl─â, pentru c─â evadam ├«n lumile posibile ale c─âr┼úilor, dar ┼či pentru c─â literatura spunea - vorba lui Mircea Dinescu - "pe dedesubt" ceea ce nu se putea spune de-a dreptul. M─â ├«ndoiesc ├«ns─â c─â pe atunci se citea ┼či "mai bine". Cei care c─âutau ├«n c─âr┼úi efectul de defulare citeau, probabil, acela┼či sens pretutindeni: Shakespeare era un subversiv periculos, Eminescu - un antisemit de serviciu, iar Soljeni┼ú├«n se citea fiindc─â era interzis, pur ┼či simplu. Cei care c─âutau s─â evadeze din real puteau deveni devoratori de fic┼úiune (cititorii bulimici, colec┼úionarii de serii tematice), ├«n care citeau mereu povestea propriei evad─âri, purific├«ndu-se. Cei care citeau f─âr─â s─â ├«n┼úeleag─â ce citesc, f─âr─â acces la idee, mimau priceperea, uneori - cu aceea┼či dexteritate cu care o fac ast─âzi, al┼úii, la r├«ndul lor. Ceea ce vreau s─â spun este c─â frecven┼úa ridicat─â a lecturii ca practic─â nu exclude, de fapt, posibilitatea ca aceast─â practic─â s─â fie gre┼čit─â sau steril─â. ├Än sf├«r┼čit, a┼č vrea s─â subliniez c─â lectura se ├«nva┼ú─â, "ca practic─â": ├«n familie, la ┼čcoal─â, ├«n societate. Copilul trebuie ├«nv─â┼úat s─â ia cartea ├«n m├«n─â, s─â urm─âreasc─â succesiunea r├«ndurilor cu ochii, s─â citeasc─â f─âr─â glas, s─â ├«ntoarc─â o pagin─â dup─â alta, s─â a┼čtepte pl─âcerea s─â se iveasc─â ├«n spiritul lui, s─â aib─â ┼čir ├«n lectur─â... Nu exist─â un cromozom al lecturii, dup─â cum nu exist─â unul al bunului sim┼ú. Iar lipsa educa┼úiei lecturii - de care, de fapt, ar trebui s─â ne pl├«ngem - nu e dec├«t o variant─â a lipsei de educa┼úie pur ┼či simplu, de a c─ârei propagare ar trebui s─â ne ├«nfior─âm. A┼č vrea s─â pot ├«ndulci tonul concluziilor mele cu vreo anecdot─â ├«ntemeiat─â pe experien┼úa mea de profesor de literatur─â, dar toate cele "alegorizabile" m─â ├«ngrozesc, de fapt, pe mine ├«ns─âmi. Recent, de pild─â, am ├«nt├«lnit ├«ntre studen┼úii mei de la Litere unul care citise exclusiv prima pagin─â a c├«torva dintre textele bibliografiei. Era tot ce citise pentru examenul de literatur─â, ┼či dialogul nostru c─âp─âta repede accente de teatru absurd. Nu ┼čtia c─â trebuie s─â ├«ntoarc─â pagina, am reu┼čit s─â ├«n┼úeleg, nu ┼čtia c─â textul continu─â pe verso ┼či c─â, ├«n general, textul continu─â. Fusese admis la facultate pe baza mediei (mari) de la bacalaureat, fire┼čte. Lectura nu moare, fi┼úi pe pace, ├«n schimb avem probleme mari, de cu totul alt─â natur─â...

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.