Un plan coerent, obiective clare, investitori serio┼či

Publicat în Dilema Veche nr. 80 din 28 Iul 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Teodor FROLU, co-managing partner, DC Communications, membru fondator al Asocia┼úiei Investitorilor din Centrul Istoric ├Änainte de 1989, pe Covaci, ┼×elari ┼či ├«mprejurimi erau consigna┼úiile. Acolo se ducea omul s─â v├«nd─â un obiect vechi ca s─â mai scoat─â un ban sau s─â scape de el din cas─â. Erau organizate oarecum pe domenii - ├«ntr-una electrocasnice, ├«ntr-alta covoare, ├«ntr-alta piese de mobilier etc. Miroseau a praf ┼či a vechi, dar mul┼úi bucure┼čteni se duceau s─â le viziteze nu doar cu speran┼úa unui chilipir, ci ┼či pentru c─â sem─ânau cu ni┼čte mici muzee ad-hoc, ├«n care puteai vedea alfel de mobil─â ori de l─âmpi dec├«t ├«n magazinele "comer┼úului socialist". Se spunea atunci c─â, dac─â aveai pile, de la consigna┼úie puteai cump─âra vreun video ori vreun casetofon confiscat la vam─â. Un oarecare "duh" de afacere privat─â plutea de atunci prin zon─â. Plus bi┼čni┼úarii. Dup─â 1990, cei dint├«i "priva┼úi" au fost tarabagiii cu blugi, bomboane turce┼čti ┼či ┼úig─âri. Slav─â Domnului, tempi passati... ├Äntre timp, au ap─ârut investitori autentici. Mai ├«nt├«i, fiecare pentru el. C├«nd Prim─âria a interzis circula┼úia auto, au descoperit c─â ├«mpreun─â ├«┼či pot ap─âra mai bine interesele. ┼×i au ├«nfiin┼úat AICI - Asocia┼úia Investitorilor din Centrul Istoric. De ce ├«n 15 ani nu s-a ├«nt├«mplat nimic? Cred c─â motivul principal este proprietatea. C├«t a fost la stat, proprietatea a fost nu doar prost administrat─â ┼či neglijat─â, ci ┼či de-a dreptul distrus─â. Razele de schimbare au ap─ârut o dat─â cu trecerea ├«n proprietate privat─â a unor spa┼úii, prin retrocedare - de┼či doar jum─âtate dintre ele au fost retrocedate. Ce e mult mai grav ├«n momentul de fa┼ú─â este c─â schimbarea de proprietate de la stat la privat s-a f─âcut foarte fragmentat: exist─â proprietari care au cump─ârat apartamente, proprietari de magazine care au cump─ârat spa┼úii ├«n ultimele luni, dar ├«nc─â exist─â imobile de stat sau spa┼úii ├«n disput─â. A doua problem─â major─â este ca propriet─â┼úile s─â ajung─â la ni┼čte investitori care s─â ├«ntruneasc─â dou─â criterii: s─â fie aviza┼úi, adic─â s─â ├«n┼úeleag─â ├«n ce const─â valoarea ├«ntregii zone, nu doar a propriet─â┼úii lor, ┼či s─â dispun─â de putere financiar─â, pentru c─â investi┼úia ├«ntr-o cl─âdire veche este uneori mult mai mare dec├«t ├«ntr-o construc┼úie nou─â. "Putere financiar─â" nu ├«nseamn─â neap─ârat c─â trebuie s─â fie multimilionari, ci c─â trebuie s─â dispun─â de mijloacele necesare pentru a-┼či aduce proprietatea la standarde normale. Prim─âria a decis, la sf├«r┼čitul lui februarie, ├«nchiderea circula┼úiei auto. A folosit la ceva? ├Änchiderea circula┼úiei, a┼ča cum a fost f─âcut─â, n-a adus nimic pozitiv ├«n zon─â: afacerile celor de aici au sc─âzut dramatic, la 30-40% fa┼ú─â de anul trecut. Nici pentru oamenii care vin ├«n zon─â nu are un efect pozitiv: vadul comercial a fost distrus. ├Än afar─â de faptul c─â, fiind acum zon─â pietonal─â, s-au extins c├«teva terase ├«n strad─â (dar asta se putea rezolva ┼či f─âr─â ├«nchiderea circula┼úiei), nu a existat un impact pozitiv. Efectul pozitiv a fost ├«n alt plan, prin rico┼čeu: s-a trezit interesul oamenilor din zon─â de a se uni. S-a dovedit c─â stilul rom├ónesc "fiecare cu felia lui" nu mai func┼úioneaz─â: ├«n fa┼úa deciziei administra┼úiei, a fost nevoie de o unire a celor care au afaceri ├«n zon─â, pentru a-┼či ap─âra interesele comune. Astfel a ap─ârut AICI (Asocia┼úia Investitorilor din Centrul Istoric). Totodat─â, s-a accentuat ┼či interesul comunit─â┼úii profesionale de arhitec┼úi, urbani┼čti ┼či sociologi, care au ├«nceput s─â con┼čtientizeze c─â o decizie luat─â pe criterii gre┼čite, nepreg─âtit─â ┼či neurmat─â de un proiect mai amplu, poate crea efecte stranii. Acum, problema Centrului Istoric este mult mai vizibil─â. P├«n─â de cur├«nd, ma┼činile ┼či aglomera┼úia d─âdeau impresia c─â exist─â o oarecare dinamic─â; acum au r─âmas "ruinele" ┼či, ├«n absen┼úa aglomera┼úiei, se v─âd mai clar. Cum vrem s─â arate acest centru? E normal ca un loc de o asemenea importan┼ú─â s─â fie administrat de o prim─ârie de sector, ┼či nu de Prim─âria Capitalei? N-ar fi nici o problem─â, dac─â ar fi capabil─â s─â administreze, dar a dovedit c─â nu e capabil─â. Acesta este de fapt primul lucru pe care ├«l cerem: crearea unui organism care s─â administreze zona, dar s─â ┼či planifice ceea ce este de f─âcut. Un asemenea organism trebuie s─â fie prezent fizic aici, s─â fie "locatar" ├«n zon─â, pentru a-i cunoa┼čte problemele. Apoi, trebuie s─â aib─â un dialog cu oamenii din zon─â, pentru c─â nu poate nimeni s─â vin─â cu solu┼úii din afar─â ori s─â copieze scenarii de la Roma ori de la Viena. E nevoie de cineva care s─â aib─â viziunea unui plan de dezvoltare cu obiective clare ┼či cu etape urm─ârite consecvent. Un lucru important este ca acest administrator s─â poat─â atrage investi┼úii ├«n zon─â. Deocamdat─â, singurul lucru sigur ├«l reprezint─â cei 9 milioane de euro ob┼úinu┼úi de la Banca European─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare pentru un proiect de infrastructur─â. Dar acest proiect este f─âcut pe ni┼čte planuri de acum c├«┼úiva ani, mereu am├«nate. Nu ┼čtiu ├«ns─â ├«n ce m─âsur─â un astfel de proiect de infrastructur─â rezolv─â problemele unui centru istoric, at├«ta timp c├«t nu s-a definit cum vrem s─â fie ┼či cum vrem s─â arate acest centru. Care ar trebui s─â fie obiectivele unui astfel de plan? Discu┼úia principal─â este c─â vrem un centru istoric care s─â fie al Bucure┼čtiului, deci s─â con┼úin─â acel amestec ├«ntre specificul local ┼či ceea ce ne-am obi┼čnuit s─â ├«nt├«lnim ├«ntr-un centru istoric al unui ora┼č european. Dar va trebui s─â se g─âseasc─â resurse pentru a proteja acele lucruri care ├«l diferen┼úiaz─â de alte centre. Am auzit, de pild─â, propunerea de a transforma acest centru ├«ntr-un "mall" ├«n aer liber, un centru exclusiv comercial. Sau, dimpotriv─â, transformarea ├«ntr-un "muzeu ├«n aer liber". Eu cred c─â, pentru a fi cu adev─ârat un loc viu, trebuie s─â fie un amestec, dar el nu trebuie s─â fie impus de speciali┼čti din afar─â, ci trebuie s─â creasc─â natural, din conlucrarea ├«ntre p─âr┼úile implicate ├«n acest proces. S─â presupunem c─â vom vedea ├«n centru toate marile firme multina┼úionale de ├«mbr─âc─âminte ┼či de cosmetice: nu ┼čtiu dac─â asta va rezolva problemele. Cred c─â ar trebui s─â p─âstr─âm propor┼úia ├«ntre acestea (pe care le vedem ├«n centrul mai tuturor ora┼čelor europene) ┼či micile magazine cu specific local. Poate ar trebui chiar re├«nviate unele me┼čte┼čuguri vechi, care au disp─ârut din cauza vremurilor, poate ele ar putea deveni o pia┼ú─â de ni┼č─â. Dar nu po┼úi l─âsa pia┼úa s─â rezolve totul "de la sine", pentru c─â pia┼úa va func┼úiona atunci pe criterii precum eficien┼ú─â pe metrul p─âtrat, investi┼úie minim─â ┼či recuperare rapid─â, ceea ce caracterizeaz─â pia┼úa imobiliar─â actual─â ┼či ├«n nici un caz nu va rezolva ceva. Auzim adesea ├«n jur aprecieri despre vreo cl─âdire renovat─â: "dec├«t s─â r─âm├«n─â ├«n paragin─â, bine c─â m─âcar arat─â curat". Faptul c─â unui magazin i s-a dat jos t├«mpl─âria veche de o sut─â de ani ┼či i s-au pus tocuri de ferestre din PVC, termopan ┼či o faian┼ú─â imita┼úie de marmur─â genereaz─â reac┼úii de tipul "bine c─â s-a renovat". Nu se uit─â nimeni c─â renovarea mai mult a stricat. ┼×i poate c─â nu doar proprietarul care a pus PVC ┼či fa┼úad─â de faian┼ú─â e vinovat; contribuie la asta ┼či un anumit context, ┼či un gust public needucat, un mod gre┼čit de a administra rela┼úia dintre dreptul proprietarului de a-┼či renova cl─âdirea ┼či efectele asupra spa┼úiului urban. Zona se va reface pe bani priva┼úi Combina┼úia ├«ntre gustul public ├«ndoielnic ┼či ezit─ârile administrative poate duce tocmai la aceast─â atitudine din partea cet─â┼úenilor: "bine c─â totu┼či s-a f─âcut ceva". Exist─â riscul s─â se fac─â ceva, dar s─â ias─â iremediabil prost? Dar asta se ┼či ├«nt├«mpl─â: renov─ârile din ultima vreme sunt ├«ngrozitoare, au ap─ârut sub presiunea administra┼úiei asupra poten┼úialilor proprietari. Li s-a spus "trebuie s─â renova┼úi ca s─â ar─âta┼úi c─â ave┼úi grij─â". Dar nu le-a spus nimeni cum trebuie s─â fac─â, a┼ča ├«nc├«t fiecare a f─âcut, dup─â puterile lui, ce a crezut de cuviin┼ú─â. ├Än ultima vreme au ap─ârut ni┼čte moderniz─âri for┼úate, f─âcute cu bani pu┼úini, f─âr─â asisten┼ú─â ┼či expertiz─â. ├Änchiderea circula┼úiei s-a f─âcut la fel. E adev─ârat, trebuia f─âcut─â o filtrare a zonei, c─âci fiind un spa┼úiu central, era un fel de "rezervor de locuri de parcare" ┼či cam at├«t. Ideea de a organiza fluxul aici este un principiu la care chiar ┼úinem. Dar s-a c─âzut ├«n extrema cealalt─â: cum facem s─â avem c├«t mai pu┼úin─â b─âtaie de cap. ├Änchiderea total─â a circula┼úiei ├«nseamn─â s─â nu mai ai nimic de administrat din acest punct de vedere, deci s─â-┼úi iei o problem─â de pe cap. Autorit─â┼úile argumenteaz─â c─â "a┼ča e ├«n Europa", toate ora┼čele europene, capitale sau nu, au o astfel de zon─â pietonal─â ├«n centrul istoric... E adev─ârat, exist─â peste tot ├«n Europa zone pietonale, dar trebuie explicat contextul. La noi, singura zon─â pietonal─â prin tradi┼úie ┼či care func┼úioneaz─â ca atare (pentru c─â oamenii o ┼čtiu de mult ┼či o "recunosc" ca atare) este strada Lipscani. Dar orice zon─â pietonal─â trebuie s─â aib─â ├«n proximitate ni┼čte artere care "s-o alimenteze", s─â aib─â parc─âri, drumuri de acces etc. Procesul de "pietonizare", peste tot ├«n lume, dureaz─â c├«┼úiva ani, pentru c─â trebuie asimilat ├«n cultura ora┼čului ┼či ├«n comportamentul cet─â┼úenilor. Zona se autodefine┼čte, ├«n timp, nu prin decretarea, peste noapte, a unui cartier ca pietonal, urm├«nd ca de a doua zi toat─â lumea s─â-┼či asume, spontan, decizia. Nu se poate for┼úa un proces de durat─â. Mai ├«nt├«i trebuie monitorizat─â zona pentru a vedea care sunt nevoile ei, apoi se elimin─â "parazi┼úii", partea care nu reprezint─â "s├«ngele" zonei (aici, mul┼úi veneau doar s─â parcheze, ei av├«nd treab─â ├«n afara zonei, la c├«teva str─âzi distan┼ú─â). De exemplu, pe strada Francez─â, exist─â Muzeul de Istorie, c├«teva magazine, Universitatea Ecologic─â, alte magazina┼če "de cartier", dar prin pietonizare nu s-a f─âcut vad comercial: cele c├«teva pizzerii nu aveau cine ┼čtie ce vad nici ├«nainte, c├«nd se putea intra cu ma┼čina; acum, cu at├«t mai pu┼úin. Nu po┼úi crea peste noapte, ├«nchiz├«nd circula┼úia, o afluen┼ú─â de pietoni. Dincolo de problemele create de ├«nchiderea circula┼úiei, ├«n ce punct se afl─â procesul de refacere a Centrului Istoric? Sper c─â va merge ├«nainte. Acum exist─â clar, din partea mai multor parteneri - Prim─âria Capitalei, Ministerul Culturii, investitorii din zon─â -, convingerea c─â, dac─â nu se vor a┼čeza la masa dialogului ┼či nu vor contribui la structurarea unei entit─â┼úi care s─â administreze zona dup─â un plan coerent, lucrurile se vor deteriora din ce ├«n ce. Noi, investitorii de aici, am protestat ini┼úial foarte tare fa┼ú─â de decizia brusc─â de ├«nchidere a circula┼úiei, consider├«nd c─â f─âr─â o colaborare ├«ntre noi ┼či autorit─â┼úile publice nu se va putea ├«nt├«mpla nimic pozitiv. ├Än ultimele s─âpt─âm├«ni au avut loc dou─â evenimente importante: un seminar cu participarea tuturor celor implica┼úi ┼či a unui grup de exper┼úi ┼či vizita comisarului european pentru politici regionale, pe care am ├«ncercat s─â-l convingem de necesitatea aloc─ârii unor fonduri europene pentru dezvoltarea Centrului Istoric. Dar o asemenea zon─â nu se poate reface pe bani publici, ea se va reface pe bani priva┼úi. Dup─â o estimare grosier─â, Centrul Istoric ar putea deveni ceea ce dorim cu to┼úii, cu o investi┼úie de 500 de milioane de euro. Acum exist─â un proiect de 9 milioane de euro pentru infrastructur─â ┼či ├«nc─â 20 de milioane propu┼či de Prim─âria Capitalei, f─âr─â s─â se ┼čtie exact ├«n ce vor fi investi┼úi. Or, asta reprezint─â doar o c─âr─âmid─â. Ca s─â atragi investitori, trebuie s─â fii un partener serios, care s─â prezinte un plan bine documentat ┼či obiective clare; dac─â se va ├«nt├«mpla a┼ča, investitorii serio┼či vor veni. Altfel, ├«ntr-o jungl─â cum este acum, cu propriet─â┼úi amestecate, cu o mare confuzie ├«n leg─âtur─â cu ce urmeaz─â s─â se ├«nt├«mple peste o lun─â sau peste un an, nu vor veni investitorii serio┼či. S─â ├«ncerc─âm un exerci┼úiu de imagina┼úie: cum va ar─âta Centrul Istoric peste zece ani? A┼č putea r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare peste trei luni. Dac─â reu┼čim s─â facem un plan, atunci va ar─âta a┼ča cum ne dorim cu to┼úii ┼či a┼ča cum am visat noi, cei care am investit aici ┼či am demonstrat c─â se pot face lucruri bune. Dac─â nu reu┼čim s─â facem un plan, ├«nseamn─â c─â nimeni nu va putea spune cum va ar─âta centrul peste zece ani. ├Än┼úeleg c─â s├«ntem ├«ntr-un moment-cheie... Da, urm─âtoarele luni s├«nt decisive.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.