Un ortodox la Vatican II

Publicat în Dilema Veche nr. 854 din 20 - 26 august 2020
Un ortodox la Vatican II jpeg

De-a lungul vie╚Ťii sale itinerante, Andrei Scrima a avut ├«nt├«lniri ╚Öi prilejuri care i-au pus ├«n valoare ├«nzestr─ârile excep╚Ťionale ╚Öi discern─âm├«ntul spiritual ÔÇô virtute ╚Öi prob─â suprem─â a unei vie╚Ťi consacrate. Dup─â episodul indian, adev─ârat─â poart─â a destinului, t├«n─ârul Scrima avea s─â-l cunoasc─â pe Patriarhul ecumenic Athenagoras ÔÇô figur─â profetic─â a dialogului ecumenic ÔÇô ╚Öi s─â-i devin─â unul dintre cei mai apropia╚Ťi colaboratori. ├Äl va reprezenta ca observator la Conciliul Vatican II cu o eficacitate ╚Öi o suple╚Ťe admirate unanim de interlocutorii din epoc─â ╚Öi va continua s─â fie, ├«n diverse medii ecleziale ╚Öi intelectuale, vocea ├«n sintonie cu ÔÇ×solitarul din FanarÔÇŁ: ÔÇ×├Än persoana p─ârintelui Scrima ÔÇô scria ├«n 1969 Olivier Cl├ęment ÔÇô tradi╚Ťia spiritual─â cea mai ├«nalt─â a Ortodoxiei venea ├«n sprijinul lucr─ârii PatriarhuluiÔÇŁ. De altfel, discre╚Ťia inerent─â celui care construia pun╚Ťi improbabile cu doar c├«╚Ťiva ani ├«nainte era balansat─â de rolul s─âu public de ÔÇ×reprezentant personalÔÇŁ care oferea interviuri, ╚Ťinea conferin╚Ťe, formula puncte de vedere esen╚Ťiale ├«n dinamica de atunci a Bisericilor. Dac─â privim lista publica╚Ťiilor p─ârintelui Scrima, vom observa c─â cele ap─ârute ├«n deceniul al ╚Öaselea reprezint─â mai mult de jum─âtate din tot ce a ├«ncredin╚Ťat tiparului p├«n─â la sf├«r╚Öitul vie╚Ťii. E doar o m─âsur─â exterioar─â a intensit─â╚Ťii unui timp pentru care p─ârea s─â se fi preg─âtit dintotdeauna.

Ceea ce distinge prezen╚Ťa lui Andrei Scrima ├«n acei ani ├«n care aproape totul p─ârea s─â fie cu putin╚Ť─â ├«n rela╚Ťiile dintre Biserica ortodox─â ╚Öi cea catolic─â este calitatea m─ârturiei sale. Roluri ├«n promovarea unei schimb─âri ÔÇ×├«n duhul EvanghelieiÔÇŁ ├«ntre cele dou─â lumi cre╚Ötine ale Europei, separate de nou─â secole de schism─â ╚Öi de geopolitica postbelic─â, au avut ╚Öi alte figuri ortodoxe de anvergur─â, dac─â ar fi s─â ne amintim doar de mitropolitul Meliton al Patriarhiei Ecumenice, c─âruia Papa Paul VI avea s─â-i s─ârute picioarele sub privirile consternate sau entuziaste ale confra╚Ťilor. ├Äns─â p─ârintele Scrima, ├«n preajma v├«rstei de patruzeci de ani, avea o acuitate, o respira╚Ťie, o perspectiv─â care reu╚Öeau s─â formuleze prezentul, la care participa direct, cu tot cu semnifica╚Ťiile sale viitoare. ╚śtia foarte bine ce ├«╚Öi doreau p─âr╚Ťile s─â spun─â ╚Öi s─â aud─â, dar nu f─âcea din aceasta mesajul s─âu principal. Chiar ╚Öi atunci c├«nd oferea r─âspunsuri jurnali╚Ötilor, dornici s─â se orienteze ├«n imediat, miza sa era de a-i face s─â priveasc─â mai ├«n ad├«nc ╚Öi mai sus, dincolo de carnea evenimentului. ├Äntr-un interviu amplu pentru cotidianul La Croix, imediat dup─â ├«nt├«lnirea istoric─â de la Ierusalim ├«ntre Paul VI ╚Öi Athenagoras, la care fusese p─ârta╚Ö, Andrei Scrima insista asupra ÔÇ×transparen╚ŤeiÔÇŁ celor dou─â persoane care nu anexau evenimentul, ci exprimau cu des─âv├«r╚Öit─â naturale╚Ťe ÔÇ×planul imprevizibil al lui DumnezeuÔÇŁ ce se actualiza astfel. Sensul acestui imprevizibil divin, al prezen╚Ťei lui Dumnezeu ├«n istorie, capabil─â s─â ├«nnoiasc─â, s─â converteasc─â, s─â schimbe radical situa╚Ťii ├«ncremenite, ├«l captiva ╚Öi-i traversa ├«ntreaga m─ârturie.

C─âci ce altceva este reflec╚Ťia sa teologic─â, pledoaria sa pentru dialog, efortul de a face posibile ├«nt├«lniri ╚Öi de a transmite chipul l─âuntric al Ortodoxiei ├«n lumea care-l ignora, dec├«t o m─ârturie a celui care ascult─â planul lui Dumnezeu? Via╚Ťa t├«n─ârului Scrima fusese o suit─â de momente imprevizibile, ├«n care chemarea ÔÇ×din polul plusÔÇŁ s-a manifestat cu neputin╚Ť─â de t─âg─âduit. Convertirea, binecuv├«ntarea lui Ioan cel Str─âin, plecarea ├«n India, comunitatea de la Deir-el-Harf, ├«ncrederea lui Athenagoras ÔÇô toate convergeau nu spre consolidarea unei certitudini de sine, ci spre acordarea propriei vie╚Ťi cu ritmurile Providen╚Ťei. Iat─â de ce p─ârintele, ca purt─âtor al unei binecuv├«nt─âri speciale, era convins c─â rostul s─âu ÔÇô ╚Öi al oamenilor Bisericii ├«n general ÔÇô este de a deveni transparen╚Ťe ale planului lui Dumnezeu, receptacole ale imprevizibilului divin. Ce s-a petrecut ├«n jurul Conciliului Vatican II, prin r─âsturnarea zidurilor indiferen╚Ťei ╚Öi ale polemicii, avea toate semnalmentele unei ÔÇ×epifaniiÔÇŁ: R─âs─âritul ╚Öi Apusul se reg─âseau recunosc├«ndu-╚Öi originile comune, tradi╚Ťia care izvora din ele, fraternitatea pe care secolele de separa╚Ťie nu o stinseser─â. Pentru p─ârintele Scrima era esen╚Ťial ca realit─â╚Ťile teologice ╚Öi institu╚Ťionale s─â se racordeze la ÔÇ×realitatea teologal─âÔÇŁ, adic─â la experien╚Ťa vie a Bisericii, ├«n care Dumnezeu ├«nsu╚Öi vorbe╚Öte cu o libertate ├«nnoitoare. ÔÇ×Asceza dialogului, a ├«nt├«lnirii ÔÇô nota undeva ├«n marginea particip─ârii la Conciliu ÔÇô [├«nseamn─â] a muri pentru cel─âlalt pentru a rena╚Öte ├«mpreun─â cu el; a deveni cel─âlalt, a nu mai avea team─â de el, a nu mai fi ne├«ncrez─âtorÔÇŁ. Reg─âsirea fratelui separat nu putea fi dec├«t o ÔÇ×suferin╚Ť─â creatoareÔÇŁ spre t─âr├«mul f─âg─âduin╚Ťei pascale, c─âci ÔÇ×nu mai este posibil s─â fii cre╚Ötin r─âm├«n├«nd la tine acas─â, ├«n Egiptul fiec─âruiaÔÇŁ.

Bogdan T─âtaru-Cazaban este cercet─âtor ├«n istoria religiilor. A publicat recent (├«mpreun─â cu Daniela Dumbrav─â): Andr├ę Scrima: exp├ęrience spirituelle et langage th├ęologique, Roma, 2019.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.