„Un om fin, cultivat, curtenitor“ - interviu cu Stela POPESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 594 din 2-8 iulie 2015
„Un om fin, cultivat, curtenitor“   interviu cu Stela POPESCU jpeg

Cum l-aţi cunoscut pe Gică Petrescu? 

Ne-am cunoscut în primul an în care am venit în Bucureşti, la Teatrul „Constantin Tănase“. În 1963. Gică era foarte viguros, în mare formă. A fost vedeta numărul 1 pînă cînd s-a prăpădit. 

Îi puteţi schiţa un portret? 

El era un om educat, dintr-o altă epocă. Un om fin, cultivat, curtenitor. Nu avea nici un strop de mîrlănie, cum se obişnuieşte astăzi, pentru tînăra generaţie de bărbaţi. În comunism au fost educaţi bărbaţii ca să ajungă cum au devenit acum. Gică venea dintr-o familie bună, avea o soţie care fusese cîntăreaţă, Cezarina Moldoveanu, dar făcuse Medicina după aceea, era foarte frumoasă. Toată ambianţa din jurul lor era de o anumită calitate. 

Aţi jucat alături de el? 

Am jucat în multe spectacole cu el. Şi turneele la Paris le-am făcut tot cu el. El vorbea franceză foarte bine. Avea şi mulţi prieteni acolo, pentru că era de o anumită vîrstă, şi mulţi din generaţia lui emigraseră cînd se schimbase sistemul. Venirea noastră cu teatrul de revistă a fost un eveniment mare pentru diaspora. Asta s-a întîmplat în 1965, cînd cei de acolo nu puteau veni aici. 

Mi-au dat voie să plec. Am avut şi pile contra. Începusem să fac televiziune multă. Făceam de la începutul televiziunii, din 1957, şi eram destul de cunoscută. Ministru de Interne era unul, Drăghici. S-au dus la el nu ştiu ce consilieri, care i-au spus că uite, asta, pe care au făcut-o vedetă a spectacolului, o să fugă. Şi ministrul, pe care nu-l cunoscusem niciodată, a zis, lasă, dă-i drumul, e fată bună, după cum am văzut-o eu. 

Unde aţi jucat la Paris? 

Am jucat la Olympia, era un spectacol mare de tot, cu 30 de persoane, cu balet... Cel care a luat spectacolul se numea Bruno Coquatrix, era directorul sălii Olympia, cea mai mare din Europa. El era sponsorizat de partidul comunist, ăsta a fost clenciul... Şi aşa a vrut el să ia un spectacol din România. A văzut spectacolul nostru, în care, la început, eu eram îmbrăcată în costum naţional, şi cîntam într-un colţ „Glasul roţilor de tren“. Aveam aproape 30 de ani. Nu eram încă măritată. M-a văzut o cîntăreaţă bună, Aida Moga, şi ea m-a făcut vedetă. 

Ce rol avea Gică în spectacol? 

Gică îşi făcea show-ul lui, era considerat un fel de Maurice Chevalier. Cînta cîntece franţuzeşti, fără probleme, şi termina întotdeauna cu cîte un cîntec românesc. Ori „Ciocîrlia“, ori mai ştiu eu ce. Termina sus de tot, ca publicul să fie entuziast, ca să stîrnească aplauze. 

Datorită lui, am cunoscut foarte multă lume şi am văzut foarte multe lucruri. Că ştiţi cum e, într-un oraş străin, dacă nu cunoşti pe cineva, bîntui ca o muscă. Noi am stat atunci 45 de zile. Am jucat seară de seară, în centrul centrului, pe Boulevard des Italiens. După succesul de atunci, am mai avut încă un turneu, în 1967. 

Soţia lui era cu el? 

Întotdeauna Cezarina îl însoţea. Avea extrem de mare grijă de el. El era mereu pe scenă, dar şi în viaţă, impecabil. Asta şi datorită Cezarinei, care nu-l lăsa să iasă din casă fără să-l pigulească, să-l încurajeze. Era între ei o legătură fantastică. De asta el, după ce a murit Cezarina, s-a deteriorat. Era aşa de învăţat să fie alintat şi îngrijit şi să aibă mereu pe cineva lîngă el, încît în clipa în care a rămas singur, a căzut. A fost o iubire unică, definitivă. Altfel, el era curtenitor, un om vesel, nu un bărbat crispat, căruia să-i fie frică de nevastă. Ei erau un cuplu perfect. În timpul spectacolelor, ea stătea tot timpul la arlechin cînd el cînta, aproape cînta odată cu el. 

A făcut Gică Petrescu vreun compromis, într-o epocă... dificilă? 

Ce înseamnă compromis? Unde îl chemau, acolo se ducea. Era un sistem poliţienesc: atîta-ţi trebuia să spui că nu vrei să te duci... Cine face acum pe disidentul... Ceauşeştii îl mai chemau să cînte la petrecerile lor. Nu erau prea multe, pentru că, de obicei, lui Ceauşescu nu-i prea plăceau. Dar erau ceilalţi care făceau de astea. Faptul că se ducea acolo nu înseamna decît că-şi făcea meseria. El şi-a păstrat un repertoriu curat. 

Doar la noi, cei cu comedia, era mai bine, pentru că în textele noastre se mai putea strecura cîte ceva. Acolo a fost o bătălie mare, ca o baricadă. Textele erau atît de bine scrise de Maximilian, încît scăpau... Altfel nu am mai fi avut succes. 

Cîntecele lui Gică sînt de petrecere, în mare parte. Era un petrecăreţ, chema lume la el? 

Gică nu prea făcea petreceri. Era mai retras. Lumea îl făcea zgîrcit. Ce înseamnă să fii zgîrcit? Să nu le dai altora de băut? Nu cred. El era un om ponderat, calculat, el şi soţia lui erau eleganţi... 

Ce s-a întîmplat după ce a murit Cezarina? 

A rămas singur în apartamentul lor. A început să nu se mai înţeleagă cu vecinii. S-a-ncuiat acolo. O vreme a mîncat pe la o cantină, dar pe urmă s-a lovit la un picior şi a trebuit să stea la pat. Pur şi simplu, un om care nu a avut pe nimeni... 

Cum credeţi că a rezistat Gică Petrescu atît, că a reuşit să aibă succes atîţia ani? 

În general, un cîntăreţ nu rezistă pînă la 80 de ani. Sînt puţini cei care reuşesc asta, majoritatea se perimează. El îşi păstrase vocea. Se şi îngrijea: nu bea, nu fuma, purta un fular mereu... Încă sînt foarte mulţi oameni care-l cunosc şi îl ascultă pe Gică Petrescu. A cîntat o muzică ce a trecut din an în an... O muzică pe care lumea şi-acum o cîntă.  

Stela Popescu este actriţă la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“. 

a consemnat Iaromira POPOVICI  

Foto: arhiva Stela Popescu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ilie Bolojan FOTO INQUAM / Octav Ganea
De ce au crescut taxele înaintea reducerii indemnizațiilor „nesimțite” și ce spune Bolojan despre taxarea jocurilor de noroc
Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu la Digi24, de ce pachetul cu creșteri de taxe a fost adoptat înaintea măsurilor care vizează administrația publică și companiile de stat.
Plajă Mamaia FOTO Shutterstock
Cândva un paradis al turiștilor bogați, acum o amintire tristă. Ce s-a întâmplat cu „crema litoralului românesc” în ultimii ani: „Totul este lăsat în paragină”
O stațiune de pe litoralul românesc, odată un simbol al eleganței și al luxului estival, trece printr-o perioadă dificilă, iar vechii clienți fideli sunt tot mai puțini. Într-un videoclip recent postat pe TikTok, un turist român a descris cu amărăciune cum zona, cândva plină de viață și aglomerație,
Mama- bebelus - shutterstock
Ce i-a răspuns Bolojan unei gravide referitor la impozitarea indemnizațiilor pentru mame. „Am avut 3 joburi să ajung la cuantumul maxim”
Premierul Ilie Bolojan a explicat de ce indemnizațiile pentru mame, plafonate la 8.500 de lei, vor fi supuse impozitării cu 10% pentru CASS. „Trebuie să le analizăm în comparație cu cele din alte state, ținând cont și de puterea economică a României”, spune acesta.
terra jpg
Pământul se grăbește. Mâine ar putea fi cea mai scurtă zi din istorie. Cercetătorii observă o accelerare misterioasă a rotației Terrei
O accelerare neașteptată a rotației Pământului face ca ziua de miercuri, 9 iulie, să fie — cel puțin teoretic — cea mai scurtă zi din istoria măsurătorilor moderne.
masian rasturnata A2 foto seapress jpg
Un şofer băut s-a răsturnat cu maşina pe Autostrada Soarelui
Şoferul care s-a răsturnat cu maşina pe Autostrada Soarelui, marţi, avea o alcoolemie de 0,79 mg/l alcool pur în aerul expirat.
banner ela craciun png
Smarandita Irina foto Facebook UPU jpg
De la Poșta Română la Palatul Victoria: cine este Smărăndița Irina, noul director de Cabinet al premierului Bolojan
Echipa guvernamentală a confirmat, marţi, un nou membru: Smărăndița Irina a fost numită oficial Director de Cabinet al premierului Ilie Bolojan, cu rang de secretar de stat.
Dracula,r  Radu Jude jpg
România impresionează la Locarno cu patru filme în competiția festivalului. Radu Jude revine pe marele ecran cu premiera filmului „Dracula“
În cadrul Festivalului Internațional de la Locarno vor avea premiera trei lungmetraje românești, fiecare intrând în competiție la categorii diferite. Lista este completată de un scurtmetraj, în regia lui Radu Muntean.
SEC 258245748 54c6 webp
„Cea mai proastă experiență”. Nota de plată primită de un turist la un restaurant de pe o insulă grecească
Un turist britanic susține că a fost păcălit, după ce i s-a înmânat o notă de plată exorbitantă pentru trei farfurii cu pește, pe o insulă din Grecia.