„Un om fin, cultivat, curtenitor“ - interviu cu Stela POPESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 594 din 2-8 iulie 2015
„Un om fin, cultivat, curtenitor“   interviu cu Stela POPESCU jpeg

Cum l-aţi cunoscut pe Gică Petrescu? 

Ne-am cunoscut în primul an în care am venit în Bucureşti, la Teatrul „Constantin Tănase“. În 1963. Gică era foarte viguros, în mare formă. A fost vedeta numărul 1 pînă cînd s-a prăpădit. 

Îi puteţi schiţa un portret? 

El era un om educat, dintr-o altă epocă. Un om fin, cultivat, curtenitor. Nu avea nici un strop de mîrlănie, cum se obişnuieşte astăzi, pentru tînăra generaţie de bărbaţi. În comunism au fost educaţi bărbaţii ca să ajungă cum au devenit acum. Gică venea dintr-o familie bună, avea o soţie care fusese cîntăreaţă, Cezarina Moldoveanu, dar făcuse Medicina după aceea, era foarte frumoasă. Toată ambianţa din jurul lor era de o anumită calitate. 

Aţi jucat alături de el? 

Am jucat în multe spectacole cu el. Şi turneele la Paris le-am făcut tot cu el. El vorbea franceză foarte bine. Avea şi mulţi prieteni acolo, pentru că era de o anumită vîrstă, şi mulţi din generaţia lui emigraseră cînd se schimbase sistemul. Venirea noastră cu teatrul de revistă a fost un eveniment mare pentru diaspora. Asta s-a întîmplat în 1965, cînd cei de acolo nu puteau veni aici. 

Mi-au dat voie să plec. Am avut şi pile contra. Începusem să fac televiziune multă. Făceam de la începutul televiziunii, din 1957, şi eram destul de cunoscută. Ministru de Interne era unul, Drăghici. S-au dus la el nu ştiu ce consilieri, care i-au spus că uite, asta, pe care au făcut-o vedetă a spectacolului, o să fugă. Şi ministrul, pe care nu-l cunoscusem niciodată, a zis, lasă, dă-i drumul, e fată bună, după cum am văzut-o eu. 

Unde aţi jucat la Paris? 

Am jucat la Olympia, era un spectacol mare de tot, cu 30 de persoane, cu balet... Cel care a luat spectacolul se numea Bruno Coquatrix, era directorul sălii Olympia, cea mai mare din Europa. El era sponsorizat de partidul comunist, ăsta a fost clenciul... Şi aşa a vrut el să ia un spectacol din România. A văzut spectacolul nostru, în care, la început, eu eram îmbrăcată în costum naţional, şi cîntam într-un colţ „Glasul roţilor de tren“. Aveam aproape 30 de ani. Nu eram încă măritată. M-a văzut o cîntăreaţă bună, Aida Moga, şi ea m-a făcut vedetă. 

Ce rol avea Gică în spectacol? 

Gică îşi făcea show-ul lui, era considerat un fel de Maurice Chevalier. Cînta cîntece franţuzeşti, fără probleme, şi termina întotdeauna cu cîte un cîntec românesc. Ori „Ciocîrlia“, ori mai ştiu eu ce. Termina sus de tot, ca publicul să fie entuziast, ca să stîrnească aplauze. 

Datorită lui, am cunoscut foarte multă lume şi am văzut foarte multe lucruri. Că ştiţi cum e, într-un oraş străin, dacă nu cunoşti pe cineva, bîntui ca o muscă. Noi am stat atunci 45 de zile. Am jucat seară de seară, în centrul centrului, pe Boulevard des Italiens. După succesul de atunci, am mai avut încă un turneu, în 1967. 

Soţia lui era cu el? 

Întotdeauna Cezarina îl însoţea. Avea extrem de mare grijă de el. El era mereu pe scenă, dar şi în viaţă, impecabil. Asta şi datorită Cezarinei, care nu-l lăsa să iasă din casă fără să-l pigulească, să-l încurajeze. Era între ei o legătură fantastică. De asta el, după ce a murit Cezarina, s-a deteriorat. Era aşa de învăţat să fie alintat şi îngrijit şi să aibă mereu pe cineva lîngă el, încît în clipa în care a rămas singur, a căzut. A fost o iubire unică, definitivă. Altfel, el era curtenitor, un om vesel, nu un bărbat crispat, căruia să-i fie frică de nevastă. Ei erau un cuplu perfect. În timpul spectacolelor, ea stătea tot timpul la arlechin cînd el cînta, aproape cînta odată cu el. 

A făcut Gică Petrescu vreun compromis, într-o epocă... dificilă? 

Ce înseamnă compromis? Unde îl chemau, acolo se ducea. Era un sistem poliţienesc: atîta-ţi trebuia să spui că nu vrei să te duci... Cine face acum pe disidentul... Ceauşeştii îl mai chemau să cînte la petrecerile lor. Nu erau prea multe, pentru că, de obicei, lui Ceauşescu nu-i prea plăceau. Dar erau ceilalţi care făceau de astea. Faptul că se ducea acolo nu înseamna decît că-şi făcea meseria. El şi-a păstrat un repertoriu curat. 

Doar la noi, cei cu comedia, era mai bine, pentru că în textele noastre se mai putea strecura cîte ceva. Acolo a fost o bătălie mare, ca o baricadă. Textele erau atît de bine scrise de Maximilian, încît scăpau... Altfel nu am mai fi avut succes. 

Cîntecele lui Gică sînt de petrecere, în mare parte. Era un petrecăreţ, chema lume la el? 

Gică nu prea făcea petreceri. Era mai retras. Lumea îl făcea zgîrcit. Ce înseamnă să fii zgîrcit? Să nu le dai altora de băut? Nu cred. El era un om ponderat, calculat, el şi soţia lui erau eleganţi... 

Ce s-a întîmplat după ce a murit Cezarina? 

A rămas singur în apartamentul lor. A început să nu se mai înţeleagă cu vecinii. S-a-ncuiat acolo. O vreme a mîncat pe la o cantină, dar pe urmă s-a lovit la un picior şi a trebuit să stea la pat. Pur şi simplu, un om care nu a avut pe nimeni... 

Cum credeţi că a rezistat Gică Petrescu atît, că a reuşit să aibă succes atîţia ani? 

În general, un cîntăreţ nu rezistă pînă la 80 de ani. Sînt puţini cei care reuşesc asta, majoritatea se perimează. El îşi păstrase vocea. Se şi îngrijea: nu bea, nu fuma, purta un fular mereu... Încă sînt foarte mulţi oameni care-l cunosc şi îl ascultă pe Gică Petrescu. A cîntat o muzică ce a trecut din an în an... O muzică pe care lumea şi-acum o cîntă.  

Stela Popescu este actriţă la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“. 

a consemnat Iaromira POPOVICI  

Foto: arhiva Stela Popescu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

Parasutistii comemorati la Jilava FOTO Fundatia Gavrila Ogoranu crop jpg
Cine sunt luptătorii anticomuniști parașutați de SUA în România. Unii au trădat și au trăit cu identități false
Între anii 1951-1953, mai multe avioane militare americane au survolat România ocupată de sovietici, parașutând oameni pregătiți să întărească rezistența anticomunistă.
bautura - sticla vin - mahmureala FOTO 123RF
Cum previi mahmureala. Capcane când bei la o petrecere, ce e interzis și de ce trebuie să mănânci înainte
Cu cât bei mai mult, cu atât starea de mahmureală va fi mai accentuată. Ca să nu ajungi în această situație trebuie să știi ce să consumi, dar mai ales cât. De asemenea, e important să nu amesteci licorile.
rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.