Un examen serios sau o şcoală serioasă?

Ariana-Stanca VĂCĂREŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 446 din 30 august - 5 septembrie 2012
Un examen serios sau o şcoală serioasă? jpeg

În ultimii ani, examenul de bacalaureat a devenit o temă de mare interes. Mi se pare interesant cum un examen care se desfăşoară în România de aproape un secol – din cîte ştiu, examenul de bacalaureat a fost introdus în România de Dr. Constantin Angelescu, în anul 1925 – mai poate fi subiect de discuţie în diverse medii.

Părinţii mei au dat bacalaureatul la începutul anilor ’50. Mama spunea că a fost un examen foarte serios – cu probe scrise şi probe orale, pe care le-a susţinut timp de o săptămînă. Comisia era din şcoală – dar ce conta?! Pe vremea aceea nici nu îndrăzneai să te gîndeşti că un profesor te-ar favoriza. Am întrebat-o ce anume făcea din acel examen de bacalaureat un examen serios. Răspunsul ei m-a pus pe gînduri: „Şcoala era serioasă, învăţam pentru fiecare oră, era de neconceput să merg la şcoală cu lecţia neînvăţată. Liceul era dificil de absolvit. Învăţam toate lecţiile, îmi făceam toate temele. Nu m-am pregătit special pentru bacalaureat – nu am avut de ce să o fac. Subiectele de examen erau din materia pe care o învăţasem foarte serios pe tot parcursul liceului. În ultima clasă de liceu am învăţat ceea ce ni se cerea la şcoală şi m-am pregătit pentru admiterea la facultate. Nu existau pe vremea aceea – sau nu ştiam eu – meditaţii, consultaţii şi tot felul de pregătiri suplimentare“.

Eu am dat examenul de bacalaureat la finalul anilor ’70. Deja era o altă lume. Îmi amintesc că, pentru generaţia mea, examenul de bacalaureat era doar o formalitate. Subiectele erau „normale“ – dacă erai un elev bun, nu aveai cum să nu iei cel puţin o notă mare, dacă nu chiar nota 10. Pe vremea aceea, stresul ne era provocat de examenul de admitere la facultate. De aceea, pregătirea noastră suplimentară era axată pe materiile din care susţineam probele examenului de admitere. La bac am avut două probe scrise: la limba şi literatura română şi la matematică, şi o probă orală: prezentarea lucrării de absolvire a liceului. Nu m-am pregătit în mod special pentru examenul de bacalaureat – citeam mult şi am citit şi cărţile scrise de autorii români studiaţi în şcoală –, dar nici nu am copiat şi nici nu am văzut pe nimeni copiind la examen.

Predau matematica la clase de liceu din anul 1991 şi toţi elevii mei au susţinut proba de matematică la examenul de bacalaureat. Am prins toate schimbările de după anul 1989, din sistemul de învăţămînt. Majoritatea facultăţilor au renunţat la probele scrise ale examenului de admitere, notele de la bacalaureat au înlocuit notele de la probele scrise ale admiterii. Examenul de bacalaureat a suferit mai multe schimbări – numărul probelor, disciplinele din care s-au susţinut probele, modul de supraveghere. Elevii, părinţii, profesorii au început să fie tot mai stresaţi de bacalaureat, dar asta nu i-a făcut pe elevi să înveţe constant şi susţinut, pe toată perioada celor patru sau cinci ani de liceu. Unii elevi au învăţat în clasa a XI-a sau a XII-a, alţii au învăţat o lună, o săptămînă sau o zi înainte de examen. Adăugînd şi contextul unei supravegheri mai serioase, desfinţarea claselor de şcoală profesională şi de ucenici coroborată cu existenţa rutei progresive a liceului, rezultatele nu m-au surprins. La un moment dat, a apărut suta de subiecte din care să se aleagă subiectul probei – şi acest fapt a condus, chiar şi la matematică, în unele situaţii, la memorarea rezolvărilor exerciţiilor – „cumplit meşteşug de tîmpenie“, cum bine zicea Creangă.

În clasa a XII-a, toată energia mea şi a elevilor mei a fost canalizată spre pregătirea probei de matematică a examenului de bacalaureat. Nu sînt mulţumită deloc de ce am făcut, deşi media notelor la matematică (M1) obţinute de elevii mei la bacalaureat depăşeşte nota 9. Nu sînt mulţumită pentru că am cedat presiunii venite din partea elevilor; am renunţat, în foarte mare parte, la dezvoltarea raţionamentului şi a logicii matematice în favoarea studiului detaliat şi aprofundat al exerciţiilor şi problemelor tip bac. Tot ceea ce am construit temeinic, zic eu, în primii trei ani de liceu – noţiuni şi concepte înţelese bine, demonstraţii şi raţionamente riguroase, frumuseţea matematicii, bucuria rezolvării de probleme ne-rutiniere – a fost dat la o parte în favoarea unei abordări mecanice în învăţarea subiectelor. În ultima oră, mi-am cerut scuze elevilor; le-am spus că matematica este ceea ce am făcut împreună din clasa a IX-a şi pînă în clasa a XI-a. Matematica din clasa a XII-a a fost doar pregătire pentru bac. Oare asta vrea să fie bacalaureatul? Este normal să fie aşa?

După părerea mea, nici una dintre schimbările survenite în organizarea şi desfăşurarea bacalaureatului nu a fost o schimbare care să redea examenului seriozitatea din anii ’50. Mă întrebam de ce nu pot considera un examen cu promovabilitate sub 50% un examen serios. Mi-am amintit de ceea ce spunea mama – „şcoala era serioasă... liceul era greu de absolvit“.

Ariana-Stanca Văcăreţu este profesoară de matematică la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ din Cluj-Napoca, formatoare în cadrul mai multor programe pentru cadre didactice.

Foto: L. Muntean

Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?
p 10 jpg
Gîndirea artificială pripită: cu ChatGPT la taclale
Gîndirea pripită este un termen folosit pentru a descrie procesul de luare a deciziilor sau de trage concluzii în modul rapid și fără o analiză sau o examinare adecvată.
p 11 Petre Gheorghiu in rolul lui Zaharia Trahanache jpg
Pentru o istorie a „puținticăi (ne)răbdări”
Carol al II-lea: mare pripit, dacă ne luăm după renunțările la renunțările la Tron.
p 12 jpg
Altul mai bun nu avem
Observ că ne trăim viețile de cîtva timp ca într-un proces penal.
p 13 jpg
Judecata pripită, gîndirea automată
Permanent ni se cere acţiune rapidă, reacţie promptă. Şi cînd ne mai gîndim?
p 14 sus jpg
Antidotul judecății pripite
Judecata pripită, aș mai remarca, e nu doar extrem-subiectivă, ci și rareori inocentă, dar ăsta e un subiect pe care o să-l eludez de data asta.
640px Three Democratic bosses of Maryland seated and drinking from mugs   L  to R   George(?) N  Lewis, John S  Kelly, John J  Mahon LCCN2006683418 jpg
O lume a incluziunii e ca un sat mai mare
O lume inclusivă e poate ca un sat mai mare, care se construiește împreună, nu prin demonizare și nu pe Internet.

Adevarul.ro

image
Preotul care a jignit iubitorii de animale primește replica unui călugăr: „Ele nu l-au izgonit pe Iisus“
Mesajele publicate de preotul Matei Vulcănescu despre iubitorii de animale au stârnit controverse. Un călugăr de la Schitul Straja din Hunedoara arată de ce animalele trebuie iubite și nu disprețuite.
image
Fetiță lăsată de părinți în apă fierbinte, moartă în chinuri. Soții criminali au contestat arestarea
Doi soți din Călărași au fost trimiși în judecată pentru omor calificat, pentru că și-au lăsat fiica de 2 ani și 10 luni să moară în chinuri. În rechizitoriul procurorilor se menționează că fetița s-a aflat în agonie timp de mai multe ore.
image
Cum sunt relațiile în care femeia e mai în vârstă decât bărbatul
Într-o lume încărcată de prejudecăţi, rolul bărbatului într-o relație de cuplu este văzut ca fiind acela de a oferi protecție și stabilitate familiei și partenerei.

HIstoria.ro

image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.
image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.