„Un e-book e precum un player“ - 3 întrebări pentru Alin CROITORU

Publicat în Dilema Veche nr. 591 din 11-17 iunie 2015
„Un e book e precum un player“   3 întrebări pentru Alin CROITORU jpeg

e-book?

Dacă-l priveşti doar ca pe un mijloc de divertisment,

-ul nu diferă cu nimic de obiectul clasic, de cartea imprimată pe hîrtie: citeşti… şi-atît. Folosul lui apare cînd plăcerea lecturii se transformă în necesitate, de la cele mai simple situaţii, cînd ai nevoie de lumină ca să citeşti (la un

se poate citi pe-ntuneric), la momentele cînd trebuie să adnotezi, să copiezi fragmente din text, să citezi, să cauţi în document, să arhivezi, lucru care de obicei îţi umple masa de hîrtii, de dosare, pe care inevitabil ajungi să le rătăceşti. Totul ţine deci de gradul de complexitate a lecturii, de scopul ei şi, de ce nu, de obiceiurile pe care le ai cînd citeşti. 

Alături de

de

-ul folosit pentru lectură,

-ul e precum un

din care poţi să-ţi alegi după plac melodiile: te saturi de

, îţi aduci aminte că ai pus în el şi un

. Termini primul volum din

, nu trebuie să mai alergi la librării să-l iei pe următorul: intri chiar atunci pe Amazon şi cumperi următorul volum. Apoi, tot ca-ntr-un

urile pot fi arhivate în memoria

-ului în biblioteci practic nelimitate, pot fi transferate şi accesate online. 

Cine citeşte la noi cărţi electronice? 

E o întrebare pe care şi editorii şi-o tot pun, şi nu numai despre cărţile electronice. Doar că, în cazul

-ului, e un pic prea devreme pentru un răspuns limpede, cel puţin la noi. Într-o ordine normală a lucrurilor, ai putea judeca în funcţie de genul textului pe care

-ul îl poartă: o carte de reportaj merge către publicul ei, cititorii lui Saramago încing server-ul cînd apare

şi aşa mai departe. Nu avem însă, deocamdată, instrumentul real care să măsoare, ca-ntr-un studiu de piaţă, feliile de pizza ce alcătuiesc publicul cărţii electronice. 

Foto: J. Mauer, wikimedia commons

Aşa că răspunsul aproape de adevăr e necuantificabil şi ţine mai degrabă de accesibilitate: cititorii cărţii electronice sînt aceia care au interfaţa prin care să poată accesa şi gestiona cărţile electronice (fie ea calculator, tabletă, Kindle, phablet, telefon mobil etc.) şi care au, măcar parţial, acces la Internet. Apoi, lumea încă se împarte între cei ce citesc pe hîrtie (majoritatea, încă) şi cei ce, din diferite motive ce ţin în mare parte de uşurinţa de adaptare, găsesc că le e mai la îndemînă să citească un document în format electronic. Este încă prea devreme pentru împărţirea pe categorii sociale, de gen sau de vîrstă, care în România nu sînt clare nici în cazul cărţilor în format clasic. 

După ce criterii o carte apare şi în format electronic? 

Privită de foarte deasupra, pentru editorul ei, o carte electronică nu diferă încă, din punctul de vedere al nevoii de a fi publicată, cu nimic de cartea clasică. Aşa se şi explică faptul că mai bine de două treimi din numărul cărţilor publicate de Polirom sînt accesibile şi în format digital. 

Cartea în format electronic e un produs, important nu prin ceea ce reprezintă acum (pentru că nu are deocamdată o pondere însemnată în vînzări, deşi ele cresc), ci prin posibilităţile pe care le va oferi în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat (căci, precum canonul literar, cartea e ceva mai conservatoare decît presa scrisă, care a trebuit să se adapteze repede la mediul online). Criteriul după care o carte apare şi în format digital ţine de latura contractuală – dacă, de pildă, proprietarul drepturilor de autor îşi dă sau nu acordul s-o publici şi în acest format ori dacă sumele cerute de el nu sînt excesive –, dar şi de motivele pentru care în general publici o carte, indiferent de suportul şi formatul ei: iar aici lucrurile se complică, căci se diversifică.

Impulsul care motivează apariţia unei cărţi e de obicei de ordin financiar, dar şi cultural (prezervarea unei ediţii, a operei unui autor, de pildă), aducător de capital simbolic. Restul depinde de cererea pieţei, de riscul pe care o editură şi-l asumă publicînd cartea/autorul cu pricina, de profitul pe care ea îl aduce (într-o perioadă rezonabilă de timp), de posibilităţile ei de transfer dintr-o serie în alta şi de o grămadă de alte lucruri de care trebuie să ţii seama cînd cumperi drepturile de traducere şi editare ale unei cărţi. 

Pe viitor, pe măsură ce vînzările de carte digitală vor creşte, unul dintre avantaje, vizibile deocamdată doar pentru cumpărători, va fi acela că spaţiul de depozitare nu se va mai măsura în metri şi număr de exemplare tipărite, ci în GB. 

Alin Croitoru este redactorul-şef al colecţiei de literatură universală „Biblioteca Polirom“. Mai multe la polirom.ro

a consemnat Marius CHIVU  

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

 Recruți ruși la un antrenament FOTO Profimedia
Văduva colonelului rus care s-ar fi sinucis cu cinci gloanțe i-a trimis o scrisoare deschisă lui Putin
Văduva unui colonel care s-ar fi sinucis cu cinci gloanțe i-a scris o scrisoare deschisă lui Vladimir Putin în care i-a cerut să ancheteze moartea soțului ei, relatează portalul rus Meduza.
Sabia lui Ștefan cel Mare FOTO Mariana Iancu jfif
Cum a ajuns sabia lui Ștefan cel Mare la turci. Misterul nedezlegat de peste 400 de ani
În muzeul Topkapî din Istanbul, marele palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor, se află sabia lui Ștefan cel Mare. Românii care vizitează impozantul edificiu oriental se opresc cu evlavie lângă vitrina unde este expusă spada.
horoscop financiar 1 webp
Horoscop 30 noiembrie. Zodia care se concentrează pe bani și-i ignoră pe cei dragi
Citește horoscopul zilnic din 28 noiembrie, cu previziuni pentru toate semnele zodiacale, realizat de astrologul Click!, Lorina. Iată ce ți-au pregătit astrele ziua de marți, 30 noiembrie.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.