"Un aeroport e un oraş" - dialog cu Valentin IORDACHE

Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
"Un aeroport e un oraş"   dialog cu Valentin IORDACHE jpeg

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a rezultat în urma fuziunii dintre Aeroporturile Internaţionale „Henri Coandă“ (Otopeni) şi „Aurel Vlaicu“ (Băneasa), începîndu-şi oficial activitatea în februarie 2010. Cele două platforme aeroportuare procesează 70% din totalul traficului aerian de pasageri din România, ajungînd, în 2012, la 7,55 milioane de pasageri. Valentin Iordache – directorul de comunicare al companiei – mi-a povestit cum funcţionează un aeroport internaţional, în conformitate cu standardele internaţionale ale aviaţiei civile. (P. M.)

Statut. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti este o societate comercială pe acţiuni, cu capital majoritar de stat. Multă lume pune semnul egal între Aeroportul Otopeni şi compania TAROM, iar acest lucru este incorect, întrucît cele două reprezintă companii diferite, care desfăşoară activităţi diferite. Pe de altă parte, nici nu avem subvenţii de la statul român şi nici bugetari nu sîntem, însă avem toate restricţiile care se impun bugetarilor. Cel mai important, însă, e că aceste două aeroporturi din Bucureşti – cînd erau separate, dar şi acum – au fost întotdeauna pe profit.

Organizare. Aeroportul e un oraş cu propriile poveşti şi cu oameni speciali, care fac lucruri deosebite – unele se văd, altele nu. Acestea cuprind dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii, stingerea incendiilor, asistenţă medicală de urgenţă, deszăpezire, dirijarea şi controlul traficului la sol, operaţiuni de andocare şi pushback (împingerea avionului cu un remorcher mic – prin intermediul unei bare de tractare specifice fiecărui avion, care se prinde de jamba de bot, sau, mai nou, chiar fără bară –, de la poziţia de parcare pînă într-o poziţie de unde să poată pleca pe motoare), asistenţa pasagerilor şi a persoanelor cu mobilitate redusă, gestionarea parcărilor, protocol (saloane VIP şi business), diverse evenimente naţionale şi internaţionale etc. De asemenea, există o serie de alte activităţi îndeplinite de agenţi externi: operatori de handling, de refueling (alimentare cu combustibil, făcută de o firmă specializată), de catering, precum şi controlul de securitate, cel de frontieră şi cel vamal, dar şi mentenanţa echipamentelor şi curăţenia.

Handling. Cînd vine un avion şi se opreşte la poziţie, ori vine scara la el – dacă e pe platformă –, ori vine „burduful“, după care, în jurul lui roiesc foarte mulţi oameni şi echipamente specifice. Sînt şi unele operaţiuni făcute de noi, dar, în general, handling-ul este făcut de un operator. Acesta lucrează în numele şi pentru o companie aeriană, nu pentru un aeroport, şi se ocupă de check-in, îmbarcare, gestionarea bagajelor etc. Contractul de handling mai prevede, printre altele, şi degivrarea aeronavei, cînd condiţiile meteo o impun. Tot agenţii de handling fac şi curăţenie în avion, duc scările la avion, pun calele la roţi etc.

Colaborare. Sînt şi relaţii organizate, instituţionalizate, bazate pe proceduri clare, dar şi relaţii interumane care se consolidează deoarece se lucrează în ture. Există o permanentă comunicare şi cooperare între aeroport, companii aeriene, agenţi de handling, controlul traficului aerian şi sistemele de navigaţie (ROMATSA), instituţii ale statului etc.

Securitate. Oamenii de la controlul de securitate vin de la SRI, ocupîndu-se cu prevenirea şi combaterea terorismului. Ei sînt cei care fac controlul bagajelor noastre de cală, de mînă şi cel corporal, cu detectoarele de metale. Noi colaborăm continuu cu ei, cu poliţia, cu poliţia de frontieră, cu vameşii, cu autorităţile sanitar-veterinare, cu brigada antitero, dar avem şi agenţii noştri de securitate. În plus, oricine vede ceva în neregulă – inclusiv agenţii de curăţenie, care pot observa obiecte care nu au ce căuta acolo – este obligat să raporteze.

● „Safety first.“ În aviaţie, totul se desfăşoară după proceduri care trebuie urmate întotdeauna şi care sînt îmbunătăţite în timp. Deşi noi, românii, chiar ne pricepem să improvizăm şi să facem lucrurile „să meargă“, în aviaţie nu e aşa. Ştiu situaţii clare în care un avion nu a plecat pentru că un şurubel – care, aparent, nu avea nici o legătură cu siguranţa zborului – care ţinea un întrerupător se rupsese şi nu se putea desface pentru a se pune un alt şurub, identic, în locul lui. Niciodată nu pleci cu un defect ştiut, pentru că s-ar putea să apară şi al doilea. Şi dacă primul nu te pune în pericol, un cumul de doi factori s-ar putea să o facă.

● Taxe de aeroport. Companiile aeriene sînt obligate să vîndă bilete cu toate taxele incluse. Din păcate, sînt multe agenţii de turism care vînd pachete turistice cu transport inclus, plus aşa-zise „taxe de aeroport“, din care doar o parte reprezintă, de fapt, tarife plătite aeroportului. Restul se traduc în: taxă de securitate companie, suprataxă de combustibil companie, taxă de catering şi o mulţime de alte taxe pe care o companie aeriană le include, obligatoriu, în preţul biletului.

Calitate. Noi oferim acelaşi nivel de calitate şi de servicii pasagerilor de pe curse tradiţionale şi celor ai companiilor low-cost. Şi sîntem parte dintr-un program ASQ (Airport Service Quality), derulat în colaborare cu ACI Europe (Airports Council International), prin care, trimestrial, primim note de la pasageri, în urma unor chestionare-tip, care sînt trimise la Londra. Avem cam 300 de chestionare pe trimestru, iar 300 de opinii subiective despre serviciile prestate de noi se transformă într-o notă foarte obiectivă. Înainte, ne situam în ultima treime a clasamentului, dar, după ce am deschis noul terminal, am făcut un salt de vreo 70 de locuri, ajungînd în prima treime. Rămîne însă critică – cel puţin deocamdată – problema legăturii cu oraşul şi, mai ales, lipsa conexiunii cu ajutorul metroului...

● Planuri de viitor. Platforma Băneasa va deveni un city airport cu servicii personalizate, mai scumpe, dedicate segmentului business şi VIP. Cît priveşte planurile pentru platforma Otopeni, acestea au fost iniţiate în 1999 şi au fost susţinute de toate guvernele de pînă acum. În timp, undeva între cele două piste se va construi un nou terminal mare de pasageri, cu tot ce presupune el, plus un centru de business şi zone comerciale, parcări, clădiri de birouri, dar şi un nou turn de control, platforme de parcare, noi căi de rulare spre cele două piste, acces rutier, feroviar şi metrou. Mai adăugăm aici şi o platformă multimodală cargo şi un parc tehnologic high-tech.

Pentru a afla mai multe despre activităţile aeroportuare de la Otopeni, cei interesaţi pot participa la Programul Airport Visit Tour. Mai multe detalii pe www.bucharestairports.ro.

a consemnat Patricia MIHAIL

Foto: L. Muntean

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Fiul unui miliardar recunoaște implicarea în moartea unei studente: „un accident sexual“
Fiul unui miliardar yemenit și-a recunoscut implicarea în moartea unei studente norvegiene găsite violate și strangulate în Mayfair, dar nu se va întoarce în Marea Britanie pentru a compărea în fața justiției.
image
Două familii de romi din Timișoara, urmărire cu mașinile la Strasbourg: cinci morți și patru răniți VIDEO
Tragedie în două familii cunoscute de romi din Timișoara: Cârpaci și Stancu. Cinci persoane au murit, alte patru au fost rănite în urma unui accident petrecut marți, 27 martie 2023, în centrul Strasbourgului. Protagoniștii au filmat totul cu telefonul mobil.
image
Austrieci acuzați de discriminarea românilor pe aeroportul din Viena
Pasagerii români ar avea parte de „umilință” pe aeroportul din Viena, pe motiv că țara noastră nu face parte din spațiul Schengen. Afirmația vine din partea europarlamentarului Nicu Ștefănuță, care împreună cu fostul Ministru de Interne, Vasile Blaga, a transmis o cerere directorului aeroportului.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.