"Un aeroport e un oraş" - dialog cu Valentin IORDACHE

Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
"Un aeroport e un oraş"   dialog cu Valentin IORDACHE jpeg

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a rezultat în urma fuziunii dintre Aeroporturile Internaţionale „Henri Coandă“ (Otopeni) şi „Aurel Vlaicu“ (Băneasa), începîndu-şi oficial activitatea în februarie 2010. Cele două platforme aeroportuare procesează 70% din totalul traficului aerian de pasageri din România, ajungînd, în 2012, la 7,55 milioane de pasageri. Valentin Iordache – directorul de comunicare al companiei – mi-a povestit cum funcţionează un aeroport internaţional, în conformitate cu standardele internaţionale ale aviaţiei civile. (P. M.)

Statut. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti este o societate comercială pe acţiuni, cu capital majoritar de stat. Multă lume pune semnul egal între Aeroportul Otopeni şi compania TAROM, iar acest lucru este incorect, întrucît cele două reprezintă companii diferite, care desfăşoară activităţi diferite. Pe de altă parte, nici nu avem subvenţii de la statul român şi nici bugetari nu sîntem, însă avem toate restricţiile care se impun bugetarilor. Cel mai important, însă, e că aceste două aeroporturi din Bucureşti – cînd erau separate, dar şi acum – au fost întotdeauna pe profit.

Organizare. Aeroportul e un oraş cu propriile poveşti şi cu oameni speciali, care fac lucruri deosebite – unele se văd, altele nu. Acestea cuprind dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii, stingerea incendiilor, asistenţă medicală de urgenţă, deszăpezire, dirijarea şi controlul traficului la sol, operaţiuni de andocare şi pushback (împingerea avionului cu un remorcher mic – prin intermediul unei bare de tractare specifice fiecărui avion, care se prinde de jamba de bot, sau, mai nou, chiar fără bară –, de la poziţia de parcare pînă într-o poziţie de unde să poată pleca pe motoare), asistenţa pasagerilor şi a persoanelor cu mobilitate redusă, gestionarea parcărilor, protocol (saloane VIP şi business), diverse evenimente naţionale şi internaţionale etc. De asemenea, există o serie de alte activităţi îndeplinite de agenţi externi: operatori de handling, de refueling (alimentare cu combustibil, făcută de o firmă specializată), de catering, precum şi controlul de securitate, cel de frontieră şi cel vamal, dar şi mentenanţa echipamentelor şi curăţenia.

Handling. Cînd vine un avion şi se opreşte la poziţie, ori vine scara la el – dacă e pe platformă –, ori vine „burduful“, după care, în jurul lui roiesc foarte mulţi oameni şi echipamente specifice. Sînt şi unele operaţiuni făcute de noi, dar, în general, handling-ul este făcut de un operator. Acesta lucrează în numele şi pentru o companie aeriană, nu pentru un aeroport, şi se ocupă de check-in, îmbarcare, gestionarea bagajelor etc. Contractul de handling mai prevede, printre altele, şi degivrarea aeronavei, cînd condiţiile meteo o impun. Tot agenţii de handling fac şi curăţenie în avion, duc scările la avion, pun calele la roţi etc.

Colaborare. Sînt şi relaţii organizate, instituţionalizate, bazate pe proceduri clare, dar şi relaţii interumane care se consolidează deoarece se lucrează în ture. Există o permanentă comunicare şi cooperare între aeroport, companii aeriene, agenţi de handling, controlul traficului aerian şi sistemele de navigaţie (ROMATSA), instituţii ale statului etc.

Securitate. Oamenii de la controlul de securitate vin de la SRI, ocupîndu-se cu prevenirea şi combaterea terorismului. Ei sînt cei care fac controlul bagajelor noastre de cală, de mînă şi cel corporal, cu detectoarele de metale. Noi colaborăm continuu cu ei, cu poliţia, cu poliţia de frontieră, cu vameşii, cu autorităţile sanitar-veterinare, cu brigada antitero, dar avem şi agenţii noştri de securitate. În plus, oricine vede ceva în neregulă – inclusiv agenţii de curăţenie, care pot observa obiecte care nu au ce căuta acolo – este obligat să raporteze.

● „Safety first.“ În aviaţie, totul se desfăşoară după proceduri care trebuie urmate întotdeauna şi care sînt îmbunătăţite în timp. Deşi noi, românii, chiar ne pricepem să improvizăm şi să facem lucrurile „să meargă“, în aviaţie nu e aşa. Ştiu situaţii clare în care un avion nu a plecat pentru că un şurubel – care, aparent, nu avea nici o legătură cu siguranţa zborului – care ţinea un întrerupător se rupsese şi nu se putea desface pentru a se pune un alt şurub, identic, în locul lui. Niciodată nu pleci cu un defect ştiut, pentru că s-ar putea să apară şi al doilea. Şi dacă primul nu te pune în pericol, un cumul de doi factori s-ar putea să o facă.

● Taxe de aeroport. Companiile aeriene sînt obligate să vîndă bilete cu toate taxele incluse. Din păcate, sînt multe agenţii de turism care vînd pachete turistice cu transport inclus, plus aşa-zise „taxe de aeroport“, din care doar o parte reprezintă, de fapt, tarife plătite aeroportului. Restul se traduc în: taxă de securitate companie, suprataxă de combustibil companie, taxă de catering şi o mulţime de alte taxe pe care o companie aeriană le include, obligatoriu, în preţul biletului.

Calitate. Noi oferim acelaşi nivel de calitate şi de servicii pasagerilor de pe curse tradiţionale şi celor ai companiilor low-cost. Şi sîntem parte dintr-un program ASQ (Airport Service Quality), derulat în colaborare cu ACI Europe (Airports Council International), prin care, trimestrial, primim note de la pasageri, în urma unor chestionare-tip, care sînt trimise la Londra. Avem cam 300 de chestionare pe trimestru, iar 300 de opinii subiective despre serviciile prestate de noi se transformă într-o notă foarte obiectivă. Înainte, ne situam în ultima treime a clasamentului, dar, după ce am deschis noul terminal, am făcut un salt de vreo 70 de locuri, ajungînd în prima treime. Rămîne însă critică – cel puţin deocamdată – problema legăturii cu oraşul şi, mai ales, lipsa conexiunii cu ajutorul metroului...

● Planuri de viitor. Platforma Băneasa va deveni un city airport cu servicii personalizate, mai scumpe, dedicate segmentului business şi VIP. Cît priveşte planurile pentru platforma Otopeni, acestea au fost iniţiate în 1999 şi au fost susţinute de toate guvernele de pînă acum. În timp, undeva între cele două piste se va construi un nou terminal mare de pasageri, cu tot ce presupune el, plus un centru de business şi zone comerciale, parcări, clădiri de birouri, dar şi un nou turn de control, platforme de parcare, noi căi de rulare spre cele două piste, acces rutier, feroviar şi metrou. Mai adăugăm aici şi o platformă multimodală cargo şi un parc tehnologic high-tech.

Pentru a afla mai multe despre activităţile aeroportuare de la Otopeni, cei interesaţi pot participa la Programul Airport Visit Tour. Mai multe detalii pe www.bucharestairports.ro.

a consemnat Patricia MIHAIL

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
image
O mamă a dezvăluit cinci lucruri pe care le interzice copiilor săi după ce a lucrat la o unitate de terapie intensivă pediatrică
Mamă a patru copii, femeia a împărtășit lista celor cinci lucruri care nu trebuie făcute de copii, după ce a lucrat într-o unitate de terapie intensivă pediatrică (ICT).
image
Motivul inteligent pentru care centrele comerciale nu au ferestre
Există mai multe explicații pentru care mall-urile limitează ferestrele.

HIstoria.ro

image
Care a fost singurul trofeu european câștigat de o echipă națională de fotbal a României?
Pe 29 aprilie 1962, aproape 80.000 de spectatori au ținut să fie prezenți la finală, pe „23 August”.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î