Umoristul Iorgulescu şi jurnalistul Năstase

Publicat în Dilema Veche nr. 131 din 27 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Ediţia emisiunii Vacanţa Mare din prima duminică a lunii mai duce cultura pe cea mai înaltă treaptă. Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii, n-a stat pe gînduri cînd a primit invitaţia echipei Vacanţa Mare şi va veni în faţa marii adunări a telespectatorilor Pro Tv pentru a vorbi despre muzică, politică, bugete şi multe altele", se anunţa cu tam-tam acum vreo două luni pe site-ul Pro TV-ului. Astfel, Stelian, băiatul "de noapte" al buticului non-stop de pe Moşilor, l-a cunoscut pe Adrian Iorgulescu. Pînă la emisiunea cu pricina avea o idee foarte vagă despre existenţa unui minister al Culturii în România, asociind acest for uneori cu muzeele, căci "acolo se face cultură", sau chiar cu Federaţia Română de Fotbal, "unde-s oameni aşa, mai culţi". Iorgulescu, însă, l-a dezamăgit pe Stelian. "Nu ştiu de ce l-au adus acolo, pentru că n-are nici o treabă cu Vacanţa Mare! E pe dinafară, frate! Eu ziceam că-i unul din ăsta mai băşcălios, mai cu caterincă în el... eu de regulă nu pierd nici o emisiune, da' de data asta era să schimb programul, că m-am plictisit!" Asta mi-a zis el în noaptea respectivă, întîmplător, că tot a venit vorba de Vacanţa Mare care "nu mai ie ce a fost!". Întrebarea nu este însă "de ce l-au adus acolo", ci "de ce s-a dus el acolo". De bunăvoie şi nesilit de nimeni. "M-am dus ca persoană publică, nu ca ministru!", a declarat Iorgulescu după emisiune. Aiurea! S-a dus pentru tine, mă, Stelică, ca de-acu' încolo să faci tu legătura în mintea aia a ta de băiat dăştept între moaca lui şi clovneriile lui Mugur Mihăescu sau chiloţeii Andreei Bănică şi să ştii de un' să-l iei pe om, că "e de-al tău, frate!". Pentru tine, că doar nu s-o fi dus pentru madam Mariana, patroana care e "de zi" şi care-l ştia deja de la OTV, un' mai ciripea el, între două leacuri pentru bube, un vraci şi o crimă "în direct". Culmea e că îl ştia şi tanti Lidia, soţie de colonel în rezervă care nu prinde decît Unu şi Doiu', cu antena colectivă, că n-au bani de cablu. De la Marina Almăşan îl ştia, "că a venit cu toată familia şi are familie frumoasă, copii isteţi, deşi io cred că-i ţine cam din scurt, cu cultura asta a lui!". Şi aşa a pornit "investigaţia" pe un segment de Calea Moşilor, inclusiv prin parcare, cu cine e ministrul Culturii şi de unde ştii cum arată la faţă şi ce-i poate pielea. Păcat că a degenerat în alte alea. Unii o ştiau doar pe Mona Muscă. Şi ca să vedeţi de unde o ştia băiatul frumuşel de la patru care-i sportiv de performanţă, "dar îi umblă mintea şi cu calculatorul", vorba lu' "administratora" care nu e de pe la noi de prin bloc, e din Piaţa Galaţi, trebe să aflaţi că o ştia din revista Plai cu boi, "cînd a pozat ea dezbrăcată sau în desuuri sau în ce era, mi-a plăcut ideea! A demonstrat că e o tipă fără complexe şi în fond nu era o revistă de duzină, nu era nimic scandalos acolo sau obscen... erau pozele unei doamne în intimitate, ca să zic aşa!". De ce a degenerat totul? Pentru că moşul de la opt, cel cu obsesia cu "impozitu'", că ne tot reaminteşte la toţi să-l plătim la timp, a început iar să-l căineze pe "săracu' Năstase" cu "ce i-au făcut bandiţii ăştia". "L-aţi văzut pe Băsescu ăsta, tot timpul şi-l petrece pe litoral, la restaurante din alea scumpe, bea, dansează şi nu numai cu nevasta, e şi cu alte femei... pe cînd Năstase muncea tot timpul... L-au arătat vreodată la distracţie? Nu. Parcă o singură dată era şi el la mare, cu familia, într-un bazar din ăsta, acolo unde se duce tot omul sărac să-şi ia un prosop, o haină mai ieftină!" Cîtă ţinere de minte! M-am enervat şi am abandonat jocul. Apropo de Năstase, a fost primul politician "care a răspuns invitaţiei Realităţii TV" de a petrece cîteva zile printre reporterii postului ca să vadă şi el cum se "fabrică" ştirile şi să-şi dea cu părerea: o fi greu, o fi uşor? Ce nu face omul în disperare de cauză şi în "cădere liberă"? Se face jurnalist! Adevărul este că la noi treaba cu "vizibilitatea" e la limita kitsch-ului, iar "imaginea" se construieşte asemenea "castelelor" ţigăneşti din satul Buzeşti, Teleorman: marmură, creneluri, brizbrizuri, termopane şi cristale la exterior şi în interiorul nefinisat put picioarele, căci toată familia e încălţată în şlapi din cauciuc "la cincizeci de mii perechea". Nevoia de a deveni cu orice preţ "popular" e mai puternică decît responsabilitatea şi statutul omului politic. Cei care nu vor să se "compromită" asociindu-şi numele cu cel al lui Adi de Vito la Teo (pe principiul "Eşti la Teo, exişti!") sau care nu au norocul "să facă boc" în direct, la Gheorghe, aleg o formulă light de a poza în indivizi simpatici, fără prejudecăţi, "umani", adică acceptă să fie protagoniştii banalelor ştiri de "fapt divers", însăilate la normă, după modelul infotainement. Mai mult ca sigur că preşedintele nu a dat directive "şuviţei rebele" să fluture cînd bate vîntul mai tare, însă în mod categoric aceasta i-a adus un aparent insignifiant plus "de imagine". "Asta îmi place mie la Băsescu! Că e de-al nostru. Adică fumează, le mai trage din cînd în cînd, se distrează... adică e om, dom'le! Nu ca Iliescu, care se vedea de la o poştă că era marioneta ruşilor şi că a fost bine şcolit pe la ei p-acolo cum să se controleze, cum să apară la teve, ce să facă şi ce să nu facă... comunismul era singurul lui viciu!", îşi exprimă părerea taximetristul care goneşte cu suta la oră noaptea, pe Magheru. Mai mult ca sigur că Tăriceanu nu a calculat beneficiile pe care i le-ar putea aduce pasiunea sa pentru motociclete şi faptul că e filmat cu puştiul la carturi, însă iată că primeşte scrisori de la "împătimiţi ai motoarelor" care îi cer bani ca să-şi cumpere măcar o Honda veche. Forţa acestor "imagini", poze din "albumul de familie", mici incursiuni în viaţa privată şi mai ales repetitivitatea lor, difuzate de multe ori la buletinele de ştiri "în lipsă de altceva", alcătuiesc treptat acea imagine haotică de struţocămilă a politicianului de rang înalt sau a celui de rînd care cînd e bine dispus, cînd alcoolizat, cînd zîmbeşte, cînd înjură, cînd udă florile, cînd face pipi şi, de cele mai multe ori, sforăie în parlament. Talk-show-urile şi dezbaterile politice care trec drept "serioase" nu mai au acelaşi impact ca cel de după '90, în condiţiile în care pînă şi Realitatea TV, de pildă, a devenit un post "de opinii" şi mai puţin de ştiri. Aflăm părerea reporterului de la faţa locului despre "ce se citea pe moaca procurorului Botoş, la conferinţa de presă", apoi pe cea a analistului politic care deja şi-a adus plapuma şi perna în studio şi, desigur, pe cea a politicianului care altă treabă n-are. Iar la final pe cea a lui Adrian Năstase, jurnalistul care a văzut cu ochii lui cum s-a "produs" evenimentul, cu montaj, cu burtiere, cu tot. Revin însă la "administratoră", care nu e de la noi din bloc şi care mi-a zis plină de admiraţie cînd i-am întins banii pentru întreţinere: "Te-am văzut la Mihaela Rădulescu!". Ca, apoi, să-mi dea un binevoitor "sfat", pe şoptite: "De acu' încolo vezi şi tu, mamă, cu cine umbli şi ce faci, că vorbesc babele astea şi e păcat!". Dacă tot mă crede "vedetă" şi îi pasă de "imaginea" mea, m-am decis brusc să n-o mai salut.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Criza economica wall street jpg FOTO Getty Images
Cât de pregătită este România pentru o nouă criză mondială. „Va fi mult mai periculoasă decât cea din 2008”
Criza mondială va prinde România complet nepregătită, având în vedere criza politică, resursele financiare limitate, recesiunea deja instalată, inflația care erodează consumul, dificultățile financiare ale firmelor și deficitul bugetar mare.
mici jpg
Secretul micilor suculenți. Rețeta veche de un secol recomandată de Jamila
Micii rămân unul dintre cele mai iubite preparate din bucătăria românească, mai ales în zilele libere de 1 Mai, când grătarele devin atracția principală. Pentru cei care vor un gust autentic.
Cole Allen s a filmat in camera de hotel inarmat pana in dinți FOTO profimedia jpg
Un nou fenomen se profilează în SUA: Atacurile politice comise de persoane extrem de inteligente
În contrast cu atacurile armate din trecut, tot mai mulți dintre suspecții acuzați de atacuri violente au rezultate academice remarcabile. Asistăm la un nou fenomen, spun experții citați de WSJ.
croaziera jpg
Turiștii din croaziere trebuie să cunoască „regula celor 40 de minute”. Ce presupune noua măsură introdusă la bord
O nouă regulă implementată de o mare companie de croaziere atrage atenția turiștilor din întreaga lume și schimbă modul în care sunt folosite spațiile de relaxare de pe punte. Este vorba despre așa-numita „regulă a celor 40 de minute”
parcuri fotovoltaice   FOTO Pixabay jpg
De ce mai multă energie regenerabilă nu înseamnă neapărat facturi mai mici
Expansiunea rapidă a energiei regenerabile promite energie ieftină și independență, dar realitatea sistemelor energetice moderne arată contrariul: fără sincronizare și integrare într-un sistem flexibil, surplusul de producție devine o problemă, iar costurile se mută în facturile consumatorilor.
delta dunarii   foto ovidiu oprrea jpeg
Vacanța de 1 Mai, mai ieftină decât anul trecut la munte și în Deltă, tarife în creștere la mare. Cât costă două nopți de cazare în 2026
Cu două zile înainte de debutul oficial al sezonului estival, turiștii încă mai caută locuri libere în stațiuni, pentru vacanța de 1 Mai. Prețurile sunt ceva mai mari în 2026 pe litoral, în schimb la munte și în stațiunile balneoclimaterice se înregistrează chiar scăderi. La fel și în Delta Dunării
image png
Cum trebuie să îngrijești corect căpșunile primăvara pentru o recoltă abundentă și fructe dulci și sănătoase
Primăvara reprezintă etapa critică în dezvoltarea culturii de căpșuni, deoarece în această perioadă plantele ies din repausul vegetativ și își reiau procesul de creștere, iar modul în care sunt îngrijite în aceste săptămâni poate face diferența dintre o recoltă modestă și una bogată, cu fructe dulci
gripen shutterstock
Boom al industriei de apărare din Suedia: Cum a devenit un orășel un centru major al producției de armament în Europa
Războiul din Ucraina a transformat industria de apărare a Suediei într-unul dintre cele mai dinamice centre de producție de armament din Europa, o schimbare vizibilă mai ales în orașul nordic Ornskoldsvik, unde se află producătorul de vehicule blindate Hagglunds.
concedieri, foto shutterstock jpg
O treime dintre angajaţii români vor să demisioneze: „Sunt obosiți după trei ani în care au dat mai mult decât au primit”
Moralul angajaților români este la pământ după trei ani în care au încercat să țină pasul cu sarcinile multiple primite la job, fără să fie recompensați pe măsură, în condițiile în care inflația a erodat creșterile salariale, scăzând semnificativ puterea de cumpărare.