Ultima soluție - camuflajul

Vadim ȚÎGANAȘ
Publicat în Dilema Veche nr. 351 din 4 - 10 noiembrie 2010
Ultima soluție   camuflajul jpeg

Cum e să ai douăzeci şi ceva de ani în Republica Moldova? Păi, pare să fie destul de fain. E o vîrstă perfectă pentru a recupera ceea ce ţi-a scăpat cu vreo zece ani în urmă. Îmi amintesc că, pe vremea cînd aveam puţin sub douăzeci, tare îmi părea rău că nu am prins anii ’90 la o vîrstă puţin mai înaintată. Aveam un fel de regret că toate lucrurile care reprezentaseră acea generaţie (văzusem şi o emisiune la TV cu un fel de top 30 al celor mai tari lucruri ale anilor ’90) s-au dus, gata, şi eu le-am scăpat, le-am gustat doar, oarecum stîngaci, ca un copilandru naiv, iar acum, cînd m-am copt în sfîrşit şi eu, toate astea nu mai sînt. Era un regret ciudat, însă la început de nou mileniu, cînd toată lumea se agita înflăcărată ţipînd că toate se vor schimba – şi sub presiunile astea, toate chiar păreau că se vor schimba – un neo-romantic în pre-floarea vîrstei putea uşor să cadă în hăul deznădejdii. 

Îmi mai aduc aminte că tot cam pe atunci era şi vremea cînd trebuia să merg prima dată la vot. Ce mi se mai întorcea stomacul de toată hărmălaia care se făcea pe tema asta! Fluturau toţi din mîini că acum, în sfîrşit, o să ieşim şi noi din gunoi, şi tot restul, iar ai mei se uitau la mine ca şi cum, ce chestie, o să merg şi eu să votez şi gata, o să fiu alt om. Era de parcă am fi fost un trib amerindian care trimite un adolescent în pădure cu mîinile goale şi nu-l lasă să se întoarcă fără să fi vînat măcar vreun iepure, ceva. Mai erau chiar şi semeni cam de-o vîrstă cu mine care descoperiseră o carte, 1984 se numea (n-am citit-o nici pînă azi), şi îşi făcuseră din ea instrument de propagandă de parcă găsiseră acolo vreun ghid cu tot ce trebuie şi ce nu trebuie să facă un născut şi la Moldova om pentru a merge pe calea cea dreaptă. Scriau tot felul de articole prin reviste, pe site-uri, despre cum netrebnicilor născuţi în 1985 nu le pasă de ţara lor şi nu se gîndesc să meargă la vot etc. Păi, nu m-am dus la vot, cum să mă duc? Acuma merg de fiecare dată, pentru că nu mai e ca şi cum aş face ceva nemaipomenit, ceva care o să-mi schimbe total viaţa şi toată lumea o să-şi ridice pălăria în faţa mea pentru asta. Ultima dată am votat partidul lui Lupu, iar mai înainte – stejarul. Mă duc şi fac un lucru obişnuit, ordinar. Şi înseamnă asta în prezumţia psihologilor americani că eu mă comport deja ca un om matur? Revolta apare mereu cînd ţi se cere să faci un lucru oarecare într-o manieră care conţine parcă un reproş că tu nu ai fi pornit să-l faci. Şi atunci chiar nu-l mai faci. De ce trebuie să stabilească cineva limite ale pragurilor de vîrstă pentru că aşa le-au trecut ei şi aşa le consideră ei necesare, şi să ni le aplice nouă? De ce s-ar aştepta ca noi să ne simţim vinovaţi din cauză că nu ne încadrăm în aceste grafice? În secolul XXI, secolul ăsta mult rîvnit, despre care ni s-a spus că ne va oferi cu totul alte oportunităţi şi încă, mai ales, cu duiumul, mai trebuie să ne încadrăm în grafice cu praguri de vîrstă de parcă am fi în Hitlerjugend? Cum să nu te simţi dezorientat cînd afli că undeva pe-acolo stau nişte găşti de psihologi şi sociologi şi alţii ca ei, şi îţi numără fiecare mişcare, cu carneţelul în mînă? 

Ai vreo douăzeci şi ceva de ani, trăieşti în Republica Moldova şi la vîrsta asta de regulă ai absolvit proaspăt o facultate. Fie o faci pe a doua, fie eşti deja la un master sau îţi găseşti un job aici ori în afara ţării. Dacă alegi una dintre aceste opţiuni, ăia vor nota plus unu la statisticile numărate pe domeniul dat, dacă alegi alta, vor scrie plus unu dincolo. Pe urmă, vor scrie vreun raport şi vor organiza nişte mese rotunde unde toate astea vor fi prezentate la nivel de fenomene sociale nemaiîntîlnite – iată, priviţi ce fac tinerii din ziua de astăzi. Nu ne rămîne decît să ne camuflăm în totalitate şi să nu mai ştie nici dracu’ ce facem: cît şi unde studiem, şi ce, cînd ne cărăm de acasă, cînd ne întoarcem, cînd ne căsătorim şi cînd facem copii, şi cîţi. Şi cu cine. Vadim Ţîganaş trăieşte şi activează în Chişinău. Din considerente prezentate ceva mai sus, nu doreşte să dezvăluie mai multe cu privire la statu-quo-ul său social.

Ilustrație: Perjovschi la 20 de ani

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Orez jpg
Secretul celui mai gustos orez. Ce trebuie să faci pentru a nu fi lipicios
Orezul este un aliment foarte comun în bucătăria românească, iar mulți oameni îl preperă des, alături de o mulțime de condimente și ingrediente delicioase. Însă, există un truc ingenios pecare nu foarte mulți oameni îl cunosc și care oferă orezului o textură de perfectă!
Maia Sandu senatori americani FOTO Presedinte md jpeg
Senatori americani, vizită la Chișinău: cer sancțiuni economice mai dure împotriva Rusiei
O delegație de membri ai Senatului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatoarea Jeanne Shaheen, se află la Chișinău unde a avut întrevederi cu președinta Maia Sandu și premierul Alexandru Munteanu, discuțiile vizând inclusiv războiul din Ucraina.
toti jpg
Pe ce posturi erau angajați „regii muzicii folk”, în comunism: „Unu-i Alifantis de la tâmplărie!” Ducu Bertzi: „În fabrică!” Ce meserie bănoasă are Mircea Baniciu?
Pe ce posturi erau angajați „regii muzicii folk”, în comunism: „Unu-i Alifantis de la tâmplărie!” Ducu Bertzi: „În fabrică!” Ce meserie bănoasă are, de fapt, Mircea Baniciu?
CONGRES UDMR Viktor Orban  FOTO Inquam / Simion Tataru
Asul din mâneca lui Viktor Orbán: va reuși sprijinul SUA să răstoarne avansul fulminant al partidului Tisza?
După 16 ani de dominație politică absolută, regimul Viktor Orbán se confruntă cu cel mai critic moment de cotitură, pe măsură ce sondajele recente indică o victorie istorică a opoziției la scrutinul din 12 aprilie. Totuși, rezultatul final rămâne sub semnul întrebării, spun experții.
INSTANT CONFERINTA BOLOJAN 02 INQUAM Photos George Calin jpg
Bolojan: „Am cheltuit mai mult decât ne permiteam”. Cum răspunde criticilor care-l numesc „Ilie Sărăcie” și când vedem efectele corecțiilor bugetare
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România traversează o perioadă în care ajustările bugetare sunt inevitabile, după ani în care statul a cheltuit „mult peste posibilități”.
keir starmer si emmanuel macron/ FOTO:@EmmanuelMacron
Inițiativa „Fabricat în Europa” dezbină UE. Starmer caută aliați împotriva regulilor stricte promovate de Macron
Relațiile tradiționale dintre Paris și Londra se tensionează pe fondul noilor reguli comerciale europene. Premierul britanic Keir Starmer caută sprijinul Germaniei și Italiei pentru a contracara inițiativa „Fabricat în Europa”, promovată de Emmanuel Macron.
Julia Sauter  Foto REUTERS png
Seară excelentă pentru români la JO de iarnă: Julia Sauter a impresionat la patinaj, iar bobul tricolor a zburat prin canalul de gheață
JuliaSauter a avut un program la partinaj artistic, iar tricolorii de la bob2 și-au păstrat locul 5.
romania pixabay jpg
De ce tot mai mulți români din Spania vor să se reîntoarcă în România: „Pentru asta mai bine mă întorc în țara mea”
Tot mai mulți români stabiliți în Spania analizează serios posibilitatea revenirii în România, după ce costul vieții a crescut considerabil în ultimii ani. Pentru unele familii, visul traiului mai bun în străinătate începe să fie înlocuit de dorința stabilității financiare și a sprijinului oferit de
gaze Sursă foto: Profimedia
Ghidul noilor tarife la gaze: ce prevede proiectul pus în dezbatere publică
Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică proiectul privind reglementarea prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici și energia termică produsă în CET-uri.