Uite-aşa ia casa foc

Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Multe ştiri, yak, yak, yak jpeg

Nu ştiu cîţi dintre noi ştiau, în urmă cu cîteva luni, cum arată steagul secuiesc. Eu nu ştiam, dar m-am documentat pentru acest articol, ocazie cu care am aflat că multe judeţe au adoptat drapele oficiale. Nu aflasem nici pe 2 februarie, cînd, la investirea prefectului din Covasna, drapelul cu pricina a fost scos din sala de protocol.

A urmat declaraţia secretarului de stat ungar, Nemeth Zsolt, care a legat întîmplarea de problema autonomiei. Steagul secuiesc a fost arborat pe mai multe clădiri oficiale din Ungaria. Premierul român nu s-a lăsat mai prejos, a calificat drept obrăznicii (folosind tehnica „nu spun, da’ vreau să zic“) afirmaţiile respective. Nemeth a anunţat că va lua măsuri diplomatice; ambasadorul maghiar a fost convocat la MAE de la Bucureşti... La nivel diplomatic, lucrurile s-au oprit aici, nu s-a ajuns la retragerea ambasadorilor.

Interesant este că nu se ştie cine şi de ce a hotărît scoaterea steagului din sala respectivă. Prefectul a declarat: „Nu am ştiut că s-a dat vreun ordin în acest sens, am fost invitat să depun jurămîntul în prezenţa ministrului, a oficialilor din judeţ. Presa m-a întrebat şi atunci am sesizat că nu este steagul secuiesc.“ După asta, steagul a fost reaşezat în sala de şedinţe. Deci, în prima fază, a fost un noneveniment. De altfel, se pare că steagul era arborat de cîţiva ani la unele primării din judeţ şi nimeni nu se supărase, iar culorile drapelului sînt bazate pe combinaţia de culori din stema judeţului, aprobată prin hotărîre de Guvern. Mai mult, drapelul cu pricina fusese adoptat printr-o hotărîre a Consiliului Judeţean Covasna, drept însemn distinctiv al judeţului, încă din 2008, iar Tribunalul Covasna respinsese acţiunea declanşată de către prefect împotriva respectivei decizii.

De fapt, care era problema? Ofensa prezenţa steagului bleu-auriu sentimentele naţionale ale românilor din zonă? N-ar fi trebuit, el reprezintă, în fond, ţinutul în care locuiesc, cu istoria lui cu tot. Că ne place sau nu, ţinutul secuiesc reprezintă o identitate culturală, istorică, geografică – dar şi etnică – greu de negat. Ar fi ialomiţenii sau maramureşenii mai îndreptăţiţi la o identitate regională decît secuii? Aflu că Primăria Rîmnicu Vîlcea se află în plin proces de selecţie a textului unui imn al râmnicenilor. Imn da, steag nu?

Să nu ne facem că n-am înţeles substratul gîlcevii. Spre deosebire de maramureşeni, ialomiţeni, braşoveni şi alţii, secuii cer autonomie. S-a discutat vreodată serios, fără pasiuni naţionaliste, care ar putea fi coordonatele acestei autonomii? Care ar fi implicaţiile, avantajele şi dezavantajele acesteia? Mă tem că nu. Unde nu e dezbatere, îşi fac loc resentimentele. Am tot căutat argumentele contra. Unul ar fi că autonomia e neconstituţională. Posibil (fără a fi expert în domeniu, nu mi se pare clar). Dar şi parlamentul unicameral e neconstituţional. Asta înseamnă că nimeni n-are voie să militeze pentru el?

Alt argument – mai pe fond – e că, dacă azi li se acordă autonomia, mîine vor cere secesiunea (se invocă exemplul Kosovo). Dar acolo s-a ajuns la scindare tocmai pentru că au fost ignorate revendicările mai puţin radicale. În sfîrşit, ar trebui avut în vedere că izolarea acestei regiuni, şi aşa printre cele mai sărace ale ţării, ar condamna-o la subdezvoltare. Ei da, aici ar fi loc de dezbatere.

Mă tem însă că povestea cu autonomia e doar pretextul pentru care s-au inflamat politicienii, de o parte şi de alta a Tisei. Tristul adevăr e că, oricît de toleranţi ne-ar spune sondajele de opinie că sîntem, există în această parte a Europei o reziduală ţîfnă naţionalistă, care iese la lumină prin stratul subţire de discurs corect politic. Politicienii care o practică în doze rezonabile sînt răsplătiţi electoral. Partidele aflate la putere din Ungaria (Fidesz, dar şi Jobbik) şi-au clădit succesul în alegeri printr-un consistent discurs anti-alogen. În România, lucrurile sînt mai subtile, dar accentele naţionaliste sînt bine remunerate. Sînt convins că Victor Ponta şi-a consolidat simpatia unei părţi consistente a electoratului atunci cînd „le-a dat ungurilor peste nas“.

Nu ştiu cît de mult interesează pe secuiul de rînd problema autonomiei. Înclin să cred că nu atît mult pe cît încearcă să ne convingă partidele care-l reprezintă. Şi românii au alte probleme care-i frămîntă. Pentru politicieni, însă, tema trebuie menţinută ca sursă de tensiuni. Probabil acesta e motivul pentru care, în loc să o rezolve raţional, printr-un dialog consistent, preferă să o păstreze ca pe un rezervor de simpatie, pe care îl pot oricînd utiliza în lipsa soluţiilor pentru marile probleme ale românilor – educaţia, sănătatea, pensiile, locurile de muncă – adică cele care nu pot fi rezolvate doar prin răţoire.

Pentru buna funcţionare a mecanismului, tot mai multe primării din Covasna arborează drapelul secuiesc. Prefectul Covasnei emite zeci de decizii prin care le interzice. Tribunalele au de lucru. Toţi ne facem că avem de lucru.

Mircea Kivu este sociolog.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.