UE nu era pregătită să ne facă faţă. Se va pregăti?

Publicat în Dilema Veche nr. 445 din 23-29 august 2012
UE nu era pregătită să ne facă faţă  Se va pregăti? jpeg

- argument -

Aşa cum Grecia şi criza financiară de acolo au provocat adoptarea pactului fiscal care ar trebui să disciplineze finanţele statelor din UE, tot la fel criza democratică din România ar putea adopta măsuri de integrare la nivel politic. Asta spune Suzana Dobre în interviul colectiv pe care îl publicăm în acest număr. Logica sa este bazată pe pericolul de contagiune: un stat din UE care ar da faliment ar atrage efecte asupra celorlalte, de aceea trebuie prevenită pe viitor o asemenea situaţie. Ce se întîmplă însă atunci cînd democraţia e pe cale să capoteze într-un stat membru? Suzana Dobre recunoaşte că pericolul de contagiune nu e la fel de evident ca în cazul crizelor financiare, deci s-ar putea ca sprijinul politic pentru o asemenea idee să nu fie nici el la fel de mare. Dar contagiunea se poate întîmpla. Dacă în România se încalcă regulile atît de brutal şi UE nu va putea face nimic, mîine s-ar putea ca în… să zicem… Slovacia să apară un tip care crede că poporul doreşte ca el să fie şef pe viaţă, poimîine un colonel Dogaru lituanian s-ar putea trezi că Dumnezeu i-a ordonat să preia conducerea. Cum ar fi o UE cu nişte Belarusuri la masă?

Adevărul e că la un moment dat UE ar fi fost oricum confruntată cu dilema asta, e oarecum în logica istorică. E ruşinos pentru noi că sîntem provocatorii acestei dileme, dar cumva era de aşteptat. Să ne gîndim puţin. În 1990 a început ceea ce Huntington numea „al treilea val al democratizării“. După vreo zece ani, valul a dat înapoi. A lăsat în urmă multe ţări democratizate, dar ne-a pus în faţa unei realităţi urîte: democraţia nu e ireversibilă, nici măcar în zilele noastre. În Rusia a capotat. De fapt, a capotat în toată fosta URSS, cu excepţia balticilor şi a Republicii Moldova. În Africa, experimentul democratic a prins doar parţial. În America Latină, marele val de speranţe se scufundă tot mai mult pe măsură ce colonelul pucist ales apoi de popor Chávez se clonează în tot mai mulţi socialişti locali. Reculul democratizării e un fapt. Să fie UE singura excepţie? Să fie UE un fel de seră unde plantele cresc viguros, indiferent ce se întîmplă afară? Asta e prezumţia sistemului: ca să înceapă măcar negocierile de aderare la UE, statele trebuie să îndeplinească nişte criterii politice (criteriile de la Copenhaga), deci să fie democraţii. Dacă le-au îndeplinit şi respectat pe perioada negocierilor, intră. Apoi? Apoi nimic. UE e un club al democraţiilor, nu? Bine, dar în toată lumea vedem cum se gîtuie democraţiile. În UE nu, niciodată. Asta credeam pînă acum, aşa au fost făcute regulile, aşa a fost gîndită UE: clubul ţărilor care au trecut peste genul acela de probleme. În realitate, democraţia se poate gîtui întotdeauna. România e doar ultimul şi cel mai grav exemplu. Ungaria lui Orban le-a dat frisoane şi a pregătit terenul. Dar să nu uităm că în aproape toate statele intrate în 2004 în UE au urmat după aderare crize politice şi au scăzut în clasamentele privind stabilitatea politică şi libertatea presei. Ca să nu mai zic că în Italia, Berlusconi acaparase media şi se războia cu justiţia (controlul pe presă şi pe justiţie – coincidenţă sau de acolo se defectează democraţia, aşa cum şiretul se desface natural cînd se slăbeşte fibra din capăt?).

UE are o problemă: democraţia poate da înapoi, chiar şi în interiorul UE. E de ajuns presiunea politică, pe care o exercită acum asupra României, sau va fi nevoie de mai mult? Trebuie să recunoaşteţi că e o dilemă interesantă. Dacă nu am fi noi în pricină, ar fi chiar amuzant de urmărit evoluţia.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.