Ucraina ┼či integrarea Balcanilor ├«n UE

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Ucraina ┼či integrarea Balcanilor ├«n UE jpeg

- la taifas cu Bekim ├çOLLAKU, ministrul kosovar al Integr─ârii Europene -

Carte de vizit─â: Bekim ├çollaku este ministru al Integr─ârii Europene din decembrie 2014. Anterior a fost consilier politic al fostului premier, Hashim Thaci, ┼či al primului premier ales al statului Kosovo, Bajram Rexhepi. ├çollaku are un master ├«n rela┼úii interna┼úionale de la Universitatea Newcastle (Marea Britanie) ┼či este doctorand ├«n ┼čtiin┼úe politice la Universitatea Gent (Belgia). 

ÔÇ×Nu cred c─â ve┼úi g─âsi un exemplu mai interesant de construc┼úie statal─â dec├«t cel din Kosovo. ┼×i nu e vorba numai despre ie┼čirea noastr─â din r─âzboi, ci, mai ales, despre cum trebuie s─â jongl─âm cu ├«ngrijor─ârile at├«tor state ┼či cu interesele marilor puteriÔÇť, spune ministrul Bekim ├çollaku, ├«n cadrul unei discu┼úii la cafea, ├«n sala de conferin┼úe a unui hotel din capitala kosovar─â, Pri┼čtina. Afirma┼úia oficialului, venit s─â se ├«nt├«lneasc─â cu delega┼úia din Rom├ónia, stat care nu recunoa┼čte independen┼úa ┼ú─ârii sale, a ridicat multe spr├«ncene. Ce avea s─â detalieze ├çollaku era pozi┼úia unui stat, recunoscut de 109 ┼ú─âri la nivel mondial, care se str─âduie┼čte, cu eforturi ┼či dileme considerabile, s─â-i prind─â din urm─â pe vecinii s─âi de regiune. ┼×i cum multe lucruri, ├«n prezent, au leg─âtur─â cu Rusia pe harta Europei, Kosovo nu putea face excep┼úie.

ÔÇ×Unul dintre motivele pentru care Kosovo nu este stat membru al ONU este continua confruntare dintre marile puteri ale lumii. ┼×i aceasta, probabil, va continua ┼či pe viitorÔÇť, explic─â oficialul guvernamental. ├Än context mai larg, trebuie spus, comunitatea interna┼úional─â se str─âduie┼čte s─â rezolve criza ucrainean─â. Aten┼úia ┼či resursele Uniunii Europene s├«nt concentrate, pe bun─â dreptate, c─âtre Ucraina. ├Äntrebarea pentru observatorul extern se na┼čte rapid. Oare criza ucrainean─â nu ┼úine UE prea ocupat─â? Nu uit─â comunitatea de 28 de state, cu problemele ei interne cu tot, c─â exist─â o regiune, ├«nvecinat─â cu frontierele comunitare, care e angajat─â ├«ntr-un proces de apropiere de valorile europene ├«nc─â din 2003? 

ÔÇ×Rusia e deja cu un picior ├«n SerbiaÔÇť 

ÔÇ×Nu, evolu┼úiile din Ucraina au conferit un sentiment de urgen┼ú─â apropo de calendarul de aderare pentru statele din BalcaniÔÇť, afirm─â ministrul ├çollaku. Ra┼úionamentul s─âu e unul pragmatic ┼či surprinz─âtor de deschis: ÔÇ×Dac─â procesul nu este accelerat, atunci regiunea ├«ntreag─â va suferi de pe urma influen┼úei ruse┼čti ├«n Balcani. Rusia e deja cu un picior ├«n Serbia, iar o durat─â prea mare a procesului de apropiere a statelor din regiune de UE va permite Moscovei s─â ├«┼či extind─â influen┼úa chiar ┼či ├«n nordul KosovoÔÇť. Despre ┼úara lui, ministrul nu ├«┼či face mari griji, ├«n sensul ├«n care Kosovo este, probabil, cel mai proamerican stat de pe harta Europei, din motive lesne de ├«n┼úeles. Grija lui o reprezint─â state balcanice mult mai pu┼úin ancorate ├«n acest curent ┼či, eventual, pe filier─â de contagiune s├«rbeasc─â, nordul Kosovo, unde s├«rbii s├«nt majoritari. 

Din punct de vedere politic, observatorul extern ar putea g─âsi destule contraargumente. Dar mecanismul descris de Bekim ├çollaku este unul mai aproape de temerile Europei: cel de securitate. ÔÇ×Cred c─â statele membre ale UE, dar ┼či SUA au fost alertate de criza din Ucraina ┼či cred c─â urm─ârile ├«n Balcanii de Vest se vor vedea ├«n sensul scurt─ârii perioadei de negociere ├«n vederea integr─ârii regiunii at├«t ├«n UE, c├«t ┼či ├«n NATO. Probabil c─â anul acesta vom vedea rezultate concrete. Sper s─â fie cazul Republicii Muntenegru, ├«n ideea primirii unei invita┼úii de aderare la NATO. ├Än cazul Kosovo, ne preg─âtim s─â adopt─âm legisla┼úia ┼či modific─ârile constitu┼úionale care s─â permit─â crearea armatei kosovare de stat. Atunci e realist s─â ne a┼čtept─âm s─â primim o invita┼úie de aderare la Parteneriatul pentru Pace.ÔÇť 

├Än 2003, toate statele din regiune primeau oferta de ÔÇ×perspectiv─â european─âÔÇť. De acest ┼úel, dar ┼či de ofert─â, pu┼úini se ├«ndoiesc ├«n Kosovo. Exist─â ├«ns─â ┼či un pericol, ├«n cazul ├«n care chestiunile ce ┼úin de politica na┼úional─â a diferitelor state membre ale UE vor prevala ├«n fa┼úa argumentelor regionale. E vorba de orizontul de aderare, care, dac─â e extins prea mult, ar putea provoca frustr─âri ├«n state care se str─âduiesc s─â ├«ndeplineasc─â criterii mult mai dure dec├«t, s─â zicem, Rom├ónia, la momentul ader─ârii sale. ÔÇ×Din punct de vedere al securit─â┼úii, Europa post-Crimeea realizeaz─â importan┼úa includerii Balcanilor de Vest ├«ntr-o arhitectur─â comun─â de securitate. La ultimele alegeri europarlamentare ├«ns─â, prima declara┼úie a fost ┬źf─âr─â extindere a UE ├«n urm─âtorii cinci ani┬╗. Eu cred c─â a fost un mesaj gre┼čit pentru Balcanii de Vest. Nici una din ┼ú─ârile noastre nu e preg─âtit─â s─â adere ├«n acest termen. A┼ča c─â de ce s─â afirmi ceva evident? Mesajul pentru ┼ú─ârile noastre a fost descurajator ├«n contextul unor reforme dureroase. Balcanii au nevoie de ├«ncurajare, nu de opusul ei, din ra┼úiuni politice interne ale statelor europeneÔÇť, avertizeaz─â ministrul cu un ton oarecum ├«ngrijorat. 

ÔÇ×Noi nu avem alte op┼úiuni ├«n afara integr─ârii europeneÔÇť 

Acesta e mesajul pe care fiecare oficial din administra┼úia kosovar─â ├«l repet─â cu sfin┼úenie. A f─âcut-o ┼či ministrul Bekim ├çollaku. Sigur c─â ├«n discu┼úie a fost pomenit pericolul Rusiei, dar pare, mai degrab─â, un mic mijloc de ÔÇ×┼čantajÔÇť, singurul pe care statele din Balcanii de Vest ├«l au la ├«ndem├«n─â, ├«n prezent, ├«n rela┼úia cu UE. De partea cealalt─â, dinspre Bruxelles, p├«rghiile de ÔÇ×┼čantajÔÇť s├«nt mult mai multe. ┼×i cel mai bun exemplu este, ├«n cazul Kosovo, ├«nsu┼či dialogul cu Serbia, ┼úar─â de care kosovarii s-au desprins dup─â un r─âzboi cu multe victime ┼či o lung─â ├«ncercare de a g─âsi o modalitate de convie┼úuire. 

ÔÇ×├Än urm─â cu cinci ani, nimeni nu putea s─â ├«┼či imagineze c─â statele din regiune vor sta la aceea┼či mas─â ┼či s─â stabileasc─â proiecte comune de infrastructur─âÔÇť, explic─â ├çollaku, f─âc├«nd referire la reuniunea ÔÇ×Balkan SixÔÇť, ce avusese loc cu o s─âpt─âm├«n─â ├«nainte de taifasul cu delega┼úia rom├ón─â. ÔÇ×Dialogul cu Serbia e cel mai bun exemplu ├«n acest sens, iar discu┼úiile continu─â cu efecte bune. Asta arat─â c─â scopul comun al integr─ârii europene oblig─â to┼úi actorii din regiune s─â adopte standarde europene ┼či tratament egal ├«ntre stateÔÇť, afirm─â ministrul. Practic, situa┼úia arat─â ├«n felul urm─âtor: ÔÇ×Serbia ├«ncepe s─â realizeze c─â singura cale de progres spre integrarea sa european─â este cooperarea cu noi, cu Kosovo. La un moment dat, lucrurile se vor schimba dramatic, m─â refer la momentul la care vor trebui s─â fac─â ultimul pas. Sigur c─â mai au mult timp p├«n─â atunci, a┼ča c─â, deocamdat─â, servesc argumente mai mult pentru opinia public─â intern─â. Cred ├«ns─â c─â strategia Serbiei pe termen lung este una european─â, nu una ruseasc─â, a┼ča c─â recunoa┼čterea noastr─â va veni, mai devreme sau mai t├«rziu, de la sineÔÇť. 

Efectele acestui ┼úel comun al statelor din Balcani, dar ┼či rezultatul presiunii de la Bruxelles, se pot observa ├«n chestiuni c├«t se poate de concrete. ÔÇ×Cu doar doi ani ├«n urm─â, Kosovo avea ZERO institu┼úii func┼úionale ├«n partea de nord, practic nici nu aveam acces ├«n zon─â. La alegerile de anul trecut ├«ns─â, pentru prima dat─â, s├«rbii din nordul Kosovo au participat la alegerile generale ┼či au, ca rezultat, reprezentan┼úii lor ├«n guvern. Niciodat─â nu vom avea nimic ├«mpotriva grijii Belgradului fa┼ú─â de s├«rbii din nord. Dac─â vor, le pot da milioane. Numai c─â asta trebuie s─â se ├«nt├«mple ├«ntr-un cadru institu┼úional transparent al statului KosovoÔÇť. 

ÔÇ×Percep┼úia e un lucru foarte greu de comb─âtutÔÇť 

Timp de mul┼úi ani, Kosovo a fost sub administra┼úie str─âin─â. ├Äntr-un fel, situa┼úia continu─â prin prezen┼úa misiunii EULEX de construire a statului de drept ┼či a unui sistem judiciar independent. Ministrul Bekim ├çollaku afirm─â r─âspicat c─â instalarea acestui mecanism, care aduce ├«n ┼úara sa procurori ┼či judec─âtori str─âini pentru dosarele cele mai sensibile, a fost necesar─â. Acum se pune problema dac─â mandatul EULEX ar trebui prelungit anul viitor sau nu. 

├Än termeni financiari, un aspect important pentru UE de la criza din 2008 ├«ncoace, EULEX e o misiune scump─â. Dac─â acest considerent va prevala la decizia viitoare, r─âm├«ne la latitudinea statelor membre. De cealalt─â parte, exist─â destule voci care afirm─â c─â nivelul ridicat al corup┼úiei ┼či al criminalit─â┼úii organizate impun prelungirea misiunii. ÔÇ×├Än opinia mea, Kosovo nu st─â mai prost dec├«t statele din Balcani la aceste capitole, dar percep┼úia e un lucru foarte greu de comb─âtutÔÇť, spune ministrul, oft├«nd. Dincolo de opinia personal─â, oficialul guvernamental are, totu┼či, motive de ├«ngrijorare. ÔÇ×Avem multe dosare deschise, acestea trebuie duse la bun sf├«r┼čit, altfel vom alimenta ideea c─â statul de drept nu este complet func┼úional ┼či c─â sistemul judiciar sufer─â din cauza interferen┼úei politice.ÔÇť 

Actul justi┼úiei e un domeniu sensibil. Mai mult, este un atribut care ┼úine str├«ns de ideea de suveranitate statal─â. S─â vin─â str─âini, chiar ┼či ├«n cooperare cu institu┼úiile proprii, s─â fac─â justi┼úie ├«ntr-o ┼úar─â e un element relativ greu de v├«ndut opiniei publice. Guvernul kosovar e ├«ns─â captiv ┼či trebuie s─â a┼čtepte: ÔÇ×Noi nu ne permitem s─â punem presiune prea mare asupra ├«ncheierii acestei misiuni, pentru c─â am putea fi v─âzu┼úi drept cei care vor s─â scape de o monitorizare necesar─â ca s─â ne facem de cap. Decizia de ├«ncheiere trebuie, a┼čadar, s─â vin─â din partea european─â. Ca ┼úar─â trebuie s─â ar─ât─âm c─â putem, la un moment dat, s─â ne asum─âm r─âspunderea pentru sistemul nostru judiciarÔÇť. 

La final, Bekim ├çollaku d─â asigur─âri c─â, indiferent de ce se va ├«nt├«mpla cu mandatul EULEX, echipa special─â de anchetare a acuza┼úiilor de crime de r─âzboi, comise de lupt─âtorii din Armata de Eliberare a Kosovo, va func┼úiona ┼či ├«┼či va duce misiunea la bun sf├«r┼čit. ÔÇ×Lucr─âm la legisla┼úia de formare a unui tribunal special care s─â judece acuza┼úiile de crime de r─âzboi ┼či crime ├«mpotriva umanit─â┼úii formulate ├«mpotriva fo┼čtilor lupt─âtori din Armata de Eliberare a Kosovo. Procesul acesta trebuie s─â fie credibil, nu ne permitem s─â avem vreo umbr─â de ├«ndoial─â asupra activit─â┼úii tribunalelor. Curtea se va situa, cel mai probabil, ├«n Olanda tocmai ca s─â evit─âm suspiciuni legate de presiune politic─â sau intimidare a martorilor. ┼×i dac─â am vrea s─â ascundem ceva legat de r─âzboi, nu putem. Kosovo a fost condus de str─âini din 1999. A┼ča c─â ne e imposibil s─â ascundem eventuale probleme legate de r─âzboi.ÔÇť  

a consemnat Lauren┼úiu COLINTINEANU 

Foto: I. Moldovan

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.