Ucraina ┼či integrarea Balcanilor ├«n UE

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Ucraina ┼či integrarea Balcanilor ├«n UE jpeg

- la taifas cu Bekim ├çOLLAKU, ministrul kosovar al Integr─ârii Europene -

Carte de vizit─â: Bekim ├çollaku este ministru al Integr─ârii Europene din decembrie 2014. Anterior a fost consilier politic al fostului premier, Hashim Thaci, ┼či al primului premier ales al statului Kosovo, Bajram Rexhepi. ├çollaku are un master ├«n rela┼úii interna┼úionale de la Universitatea Newcastle (Marea Britanie) ┼či este doctorand ├«n ┼čtiin┼úe politice la Universitatea Gent (Belgia). 

ÔÇ×Nu cred c─â ve┼úi g─âsi un exemplu mai interesant de construc┼úie statal─â dec├«t cel din Kosovo. ┼×i nu e vorba numai despre ie┼čirea noastr─â din r─âzboi, ci, mai ales, despre cum trebuie s─â jongl─âm cu ├«ngrijor─ârile at├«tor state ┼či cu interesele marilor puteriÔÇť, spune ministrul Bekim ├çollaku, ├«n cadrul unei discu┼úii la cafea, ├«n sala de conferin┼úe a unui hotel din capitala kosovar─â, Pri┼čtina. Afirma┼úia oficialului, venit s─â se ├«nt├«lneasc─â cu delega┼úia din Rom├ónia, stat care nu recunoa┼čte independen┼úa ┼ú─ârii sale, a ridicat multe spr├«ncene. Ce avea s─â detalieze ├çollaku era pozi┼úia unui stat, recunoscut de 109 ┼ú─âri la nivel mondial, care se str─âduie┼čte, cu eforturi ┼či dileme considerabile, s─â-i prind─â din urm─â pe vecinii s─âi de regiune. ┼×i cum multe lucruri, ├«n prezent, au leg─âtur─â cu Rusia pe harta Europei, Kosovo nu putea face excep┼úie.

ÔÇ×Unul dintre motivele pentru care Kosovo nu este stat membru al ONU este continua confruntare dintre marile puteri ale lumii. ┼×i aceasta, probabil, va continua ┼či pe viitorÔÇť, explic─â oficialul guvernamental. ├Än context mai larg, trebuie spus, comunitatea interna┼úional─â se str─âduie┼čte s─â rezolve criza ucrainean─â. Aten┼úia ┼či resursele Uniunii Europene s├«nt concentrate, pe bun─â dreptate, c─âtre Ucraina. ├Äntrebarea pentru observatorul extern se na┼čte rapid. Oare criza ucrainean─â nu ┼úine UE prea ocupat─â? Nu uit─â comunitatea de 28 de state, cu problemele ei interne cu tot, c─â exist─â o regiune, ├«nvecinat─â cu frontierele comunitare, care e angajat─â ├«ntr-un proces de apropiere de valorile europene ├«nc─â din 2003? 

ÔÇ×Rusia e deja cu un picior ├«n SerbiaÔÇť 

ÔÇ×Nu, evolu┼úiile din Ucraina au conferit un sentiment de urgen┼ú─â apropo de calendarul de aderare pentru statele din BalcaniÔÇť, afirm─â ministrul ├çollaku. Ra┼úionamentul s─âu e unul pragmatic ┼či surprinz─âtor de deschis: ÔÇ×Dac─â procesul nu este accelerat, atunci regiunea ├«ntreag─â va suferi de pe urma influen┼úei ruse┼čti ├«n Balcani. Rusia e deja cu un picior ├«n Serbia, iar o durat─â prea mare a procesului de apropiere a statelor din regiune de UE va permite Moscovei s─â ├«┼či extind─â influen┼úa chiar ┼či ├«n nordul KosovoÔÇť. Despre ┼úara lui, ministrul nu ├«┼či face mari griji, ├«n sensul ├«n care Kosovo este, probabil, cel mai proamerican stat de pe harta Europei, din motive lesne de ├«n┼úeles. Grija lui o reprezint─â state balcanice mult mai pu┼úin ancorate ├«n acest curent ┼či, eventual, pe filier─â de contagiune s├«rbeasc─â, nordul Kosovo, unde s├«rbii s├«nt majoritari. 

Din punct de vedere politic, observatorul extern ar putea g─âsi destule contraargumente. Dar mecanismul descris de Bekim ├çollaku este unul mai aproape de temerile Europei: cel de securitate. ÔÇ×Cred c─â statele membre ale UE, dar ┼či SUA au fost alertate de criza din Ucraina ┼či cred c─â urm─ârile ├«n Balcanii de Vest se vor vedea ├«n sensul scurt─ârii perioadei de negociere ├«n vederea integr─ârii regiunii at├«t ├«n UE, c├«t ┼či ├«n NATO. Probabil c─â anul acesta vom vedea rezultate concrete. Sper s─â fie cazul Republicii Muntenegru, ├«n ideea primirii unei invita┼úii de aderare la NATO. ├Än cazul Kosovo, ne preg─âtim s─â adopt─âm legisla┼úia ┼či modific─ârile constitu┼úionale care s─â permit─â crearea armatei kosovare de stat. Atunci e realist s─â ne a┼čtept─âm s─â primim o invita┼úie de aderare la Parteneriatul pentru Pace.ÔÇť 

├Än 2003, toate statele din regiune primeau oferta de ÔÇ×perspectiv─â european─âÔÇť. De acest ┼úel, dar ┼či de ofert─â, pu┼úini se ├«ndoiesc ├«n Kosovo. Exist─â ├«ns─â ┼či un pericol, ├«n cazul ├«n care chestiunile ce ┼úin de politica na┼úional─â a diferitelor state membre ale UE vor prevala ├«n fa┼úa argumentelor regionale. E vorba de orizontul de aderare, care, dac─â e extins prea mult, ar putea provoca frustr─âri ├«n state care se str─âduiesc s─â ├«ndeplineasc─â criterii mult mai dure dec├«t, s─â zicem, Rom├ónia, la momentul ader─ârii sale. ÔÇ×Din punct de vedere al securit─â┼úii, Europa post-Crimeea realizeaz─â importan┼úa includerii Balcanilor de Vest ├«ntr-o arhitectur─â comun─â de securitate. La ultimele alegeri europarlamentare ├«ns─â, prima declara┼úie a fost ┬źf─âr─â extindere a UE ├«n urm─âtorii cinci ani┬╗. Eu cred c─â a fost un mesaj gre┼čit pentru Balcanii de Vest. Nici una din ┼ú─ârile noastre nu e preg─âtit─â s─â adere ├«n acest termen. A┼ča c─â de ce s─â afirmi ceva evident? Mesajul pentru ┼ú─ârile noastre a fost descurajator ├«n contextul unor reforme dureroase. Balcanii au nevoie de ├«ncurajare, nu de opusul ei, din ra┼úiuni politice interne ale statelor europeneÔÇť, avertizeaz─â ministrul cu un ton oarecum ├«ngrijorat. 

ÔÇ×Noi nu avem alte op┼úiuni ├«n afara integr─ârii europeneÔÇť 

Acesta e mesajul pe care fiecare oficial din administra┼úia kosovar─â ├«l repet─â cu sfin┼úenie. A f─âcut-o ┼či ministrul Bekim ├çollaku. Sigur c─â ├«n discu┼úie a fost pomenit pericolul Rusiei, dar pare, mai degrab─â, un mic mijloc de ÔÇ×┼čantajÔÇť, singurul pe care statele din Balcanii de Vest ├«l au la ├«ndem├«n─â, ├«n prezent, ├«n rela┼úia cu UE. De partea cealalt─â, dinspre Bruxelles, p├«rghiile de ÔÇ×┼čantajÔÇť s├«nt mult mai multe. ┼×i cel mai bun exemplu este, ├«n cazul Kosovo, ├«nsu┼či dialogul cu Serbia, ┼úar─â de care kosovarii s-au desprins dup─â un r─âzboi cu multe victime ┼či o lung─â ├«ncercare de a g─âsi o modalitate de convie┼úuire. 

ÔÇ×├Än urm─â cu cinci ani, nimeni nu putea s─â ├«┼či imagineze c─â statele din regiune vor sta la aceea┼či mas─â ┼či s─â stabileasc─â proiecte comune de infrastructur─âÔÇť, explic─â ├çollaku, f─âc├«nd referire la reuniunea ÔÇ×Balkan SixÔÇť, ce avusese loc cu o s─âpt─âm├«n─â ├«nainte de taifasul cu delega┼úia rom├ón─â. ÔÇ×Dialogul cu Serbia e cel mai bun exemplu ├«n acest sens, iar discu┼úiile continu─â cu efecte bune. Asta arat─â c─â scopul comun al integr─ârii europene oblig─â to┼úi actorii din regiune s─â adopte standarde europene ┼či tratament egal ├«ntre stateÔÇť, afirm─â ministrul. Practic, situa┼úia arat─â ├«n felul urm─âtor: ÔÇ×Serbia ├«ncepe s─â realizeze c─â singura cale de progres spre integrarea sa european─â este cooperarea cu noi, cu Kosovo. La un moment dat, lucrurile se vor schimba dramatic, m─â refer la momentul la care vor trebui s─â fac─â ultimul pas. Sigur c─â mai au mult timp p├«n─â atunci, a┼ča c─â, deocamdat─â, servesc argumente mai mult pentru opinia public─â intern─â. Cred ├«ns─â c─â strategia Serbiei pe termen lung este una european─â, nu una ruseasc─â, a┼ča c─â recunoa┼čterea noastr─â va veni, mai devreme sau mai t├«rziu, de la sineÔÇť. 

Efectele acestui ┼úel comun al statelor din Balcani, dar ┼či rezultatul presiunii de la Bruxelles, se pot observa ├«n chestiuni c├«t se poate de concrete. ÔÇ×Cu doar doi ani ├«n urm─â, Kosovo avea ZERO institu┼úii func┼úionale ├«n partea de nord, practic nici nu aveam acces ├«n zon─â. La alegerile de anul trecut ├«ns─â, pentru prima dat─â, s├«rbii din nordul Kosovo au participat la alegerile generale ┼či au, ca rezultat, reprezentan┼úii lor ├«n guvern. Niciodat─â nu vom avea nimic ├«mpotriva grijii Belgradului fa┼ú─â de s├«rbii din nord. Dac─â vor, le pot da milioane. Numai c─â asta trebuie s─â se ├«nt├«mple ├«ntr-un cadru institu┼úional transparent al statului KosovoÔÇť. 

ÔÇ×Percep┼úia e un lucru foarte greu de comb─âtutÔÇť 

Timp de mul┼úi ani, Kosovo a fost sub administra┼úie str─âin─â. ├Äntr-un fel, situa┼úia continu─â prin prezen┼úa misiunii EULEX de construire a statului de drept ┼či a unui sistem judiciar independent. Ministrul Bekim ├çollaku afirm─â r─âspicat c─â instalarea acestui mecanism, care aduce ├«n ┼úara sa procurori ┼či judec─âtori str─âini pentru dosarele cele mai sensibile, a fost necesar─â. Acum se pune problema dac─â mandatul EULEX ar trebui prelungit anul viitor sau nu. 

├Än termeni financiari, un aspect important pentru UE de la criza din 2008 ├«ncoace, EULEX e o misiune scump─â. Dac─â acest considerent va prevala la decizia viitoare, r─âm├«ne la latitudinea statelor membre. De cealalt─â parte, exist─â destule voci care afirm─â c─â nivelul ridicat al corup┼úiei ┼či al criminalit─â┼úii organizate impun prelungirea misiunii. ÔÇ×├Än opinia mea, Kosovo nu st─â mai prost dec├«t statele din Balcani la aceste capitole, dar percep┼úia e un lucru foarte greu de comb─âtutÔÇť, spune ministrul, oft├«nd. Dincolo de opinia personal─â, oficialul guvernamental are, totu┼či, motive de ├«ngrijorare. ÔÇ×Avem multe dosare deschise, acestea trebuie duse la bun sf├«r┼čit, altfel vom alimenta ideea c─â statul de drept nu este complet func┼úional ┼či c─â sistemul judiciar sufer─â din cauza interferen┼úei politice.ÔÇť 

Actul justi┼úiei e un domeniu sensibil. Mai mult, este un atribut care ┼úine str├«ns de ideea de suveranitate statal─â. S─â vin─â str─âini, chiar ┼či ├«n cooperare cu institu┼úiile proprii, s─â fac─â justi┼úie ├«ntr-o ┼úar─â e un element relativ greu de v├«ndut opiniei publice. Guvernul kosovar e ├«ns─â captiv ┼či trebuie s─â a┼čtepte: ÔÇ×Noi nu ne permitem s─â punem presiune prea mare asupra ├«ncheierii acestei misiuni, pentru c─â am putea fi v─âzu┼úi drept cei care vor s─â scape de o monitorizare necesar─â ca s─â ne facem de cap. Decizia de ├«ncheiere trebuie, a┼čadar, s─â vin─â din partea european─â. Ca ┼úar─â trebuie s─â ar─ât─âm c─â putem, la un moment dat, s─â ne asum─âm r─âspunderea pentru sistemul nostru judiciarÔÇť. 

La final, Bekim ├çollaku d─â asigur─âri c─â, indiferent de ce se va ├«nt├«mpla cu mandatul EULEX, echipa special─â de anchetare a acuza┼úiilor de crime de r─âzboi, comise de lupt─âtorii din Armata de Eliberare a Kosovo, va func┼úiona ┼či ├«┼či va duce misiunea la bun sf├«r┼čit. ÔÇ×Lucr─âm la legisla┼úia de formare a unui tribunal special care s─â judece acuza┼úiile de crime de r─âzboi ┼či crime ├«mpotriva umanit─â┼úii formulate ├«mpotriva fo┼čtilor lupt─âtori din Armata de Eliberare a Kosovo. Procesul acesta trebuie s─â fie credibil, nu ne permitem s─â avem vreo umbr─â de ├«ndoial─â asupra activit─â┼úii tribunalelor. Curtea se va situa, cel mai probabil, ├«n Olanda tocmai ca s─â evit─âm suspiciuni legate de presiune politic─â sau intimidare a martorilor. ┼×i dac─â am vrea s─â ascundem ceva legat de r─âzboi, nu putem. Kosovo a fost condus de str─âini din 1999. A┼ča c─â ne e imposibil s─â ascundem eventuale probleme legate de r─âzboi.ÔÇť  

a consemnat Lauren┼úiu COLINTINEANU 

Foto: I. Moldovan

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.